Publicat: 10 Mai, 2013 - 13:39

Au trebuit să treacă şase ani pentru ca unul dintre “rechinii” retrocedărilor să primească ceea ce i se cuvenea: câţiva metri pătraţi în celula de puşcărie în care-şi va petrece – cel puţin teoretic – următorii 16 ani din viaţă.

Vă mai amintiţi probabil tupeul şi aplombul cu care Radu Ion Fotino flutura triumfător în faţa camerelor hârtiile prin care devenea proprietarul a zeci de hectare de teren între care şi cel pe care începuse construcţia locuinţelor ANL, obţinând sistarea acestora şi aruncarea în disperare a sute de beneficiari care sperau să aibă, în sfârşit, o casă. Deşi întregul mecanism al acestor retrocedări mirosea de la o poştă a escrocherie, hoţul neprins era negustor cinstit şi beneficiar de înţelegerea cel puţin suspectă a unor instanţe specializate în puneri în posesie pe bandă rulantă. Afacerea a şocat în aşa hal încât DNA n-a mai putut să stea cu braţele încrucişate şi a declanşat o anchetă care, în final, a pus în evidenţă mecanismele corupţiei prin care escrocul Fotino ajunsese ditamai latifundiarul. Cum spuneam, însă, au trebuit să treacă 6 ani pentru ca individul să ajungă acolo unde îi era locul.

Este, totuşi, un început, iar viitorul şef al DNA, care a pledat destul de convingător la audierile de la CSM în favoarea dublării anchetelor penale de anchete financiare, are un bun prilej să declanşeze o ofensivă împotriva unor acte majore de corupţie care au făcut ca valori impresionante – mobile şi imobile – să ajungă în mâinile unor aventurieri fără nici o legătură cu adevăraţii proprietari spoliaţi de bunurile lor de către regimul comunist, dar care au reuşit să pună la punct veritabil reţele de traficare, falsificare şi corupţie prin care au devenit mari proprietari.

Chiar premierul Ponta a atras atenţia asupra dimensiunilor acestui flagel şi ar fi minunat dacă nu s-ar opri la această simplă constatare. Există suficiente instituţii care au competenţa de a lua la puricat cele mai spectaculoase retrocedări şi de a găsi verigile slabe ale acestora – de regulă documente falsificate, autentificate însă de persoane şi instanţe cointeresate. Chiar CSM-ul ar putea declanşa o astfel de anchetă depistând instanţele specializate în astfel de operaţiuni şi magistraţii care au ignorat evidenţele dubioase, dând câştig de cauză escrocilor. Se pot identifica chiar case de avocatură – unele în al căror staff se află importante personaje politice – care au creat filiere de căutare şi de “găsire” a unor documente justificative sau a unor descendenţi fără nici o legătură cu bunurile.

Pe lângă o reparaţie de fond, statul poate recupera în acest fel importante sume cu care a fost păgubit pentru o vină de care prezentul nu răspunde în mod direct, anulând sentinţe incorecte şi părtinitoare şi curăţind totodată peisajul de o serie întreagă de persoane corupte care pozează în campioni ai dreptăţii.

Radu Ion Fotino este un exemplu că o asemenea campanie este posibilă şi că nu va face decât să repare, pe lângă nedreptăţile trecutului, şi pe cele ale prezentului. Rechinii retrocedărilor încep să cadă în plasă. Important este ca procesul să continue.        

Topic: 

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Majoritatea de la Grivco si Minoritatea de la Golden Blitz

Punctul pe Y / vineri 13 noiembrie 2009 Nr: 2901

"Majoritatea de la Grivco" si "Minoritatea de la Golden Blitz"

Publicitatea facuta de Traian Basescu brandului GRIVCO este, practic, nepretuita. Ce alte marci comerciale mai beneficiaza de privilegiul de a fi pomenite, de cateva ori pe zi, pe toate canalele media? Cred ca Dan Voiculescu isi freaca mainile de multumire constatand ca aceasta veritabila campanie de marketing nu-l costa niciun leu.

Desigur, nu aceasta este intentia lui Traian Basescu. Repetand la nesfarsit sintagma si enumerandu-i pe componentii acestui veritabil club - Iliescu, Geoana, Voiculescu, Hrebenciuc, Vanghelie - doreste sa dea senzatia ca aceasta „majoritate” este una ilegala sau nelegitima, care nu are alt scop decat sa rastoarne ordinea deja existenta, in varful careia se afla presedintele ales. Este o conspiratie chiar, si tocmai de aceea o da in vileag, pentru ca poporul sa-i sanctioneze pe vinovati la urne, in lipsa unei alte sanctiuni legale.

Fara sa realizeze, Traian Basescu ataca la baza un principiu democratic: cel al majoritatii! Indiferent din cine e formata, oricat de reprobabile - moral - ar fi numele componentilor - o majoritate are prioritate in fata oricarei minoritati. Chiar daca aceasta e compusa din persoane de indiscutabila valoare, ca cei pe care presedintele i-a carat in studioul TVR pentru a demonstra sustinerea de care beneficiaza (actorul Iures, atleta Melinte) alaturi de altii, de o valoare cel putin discutabila (precum animatorul zaltat de mitinguri electorale Traian Ungureanu). Ne place sau nu, Iliescu, Geoana, Voiculescu, Hrebenciuc si chiar Vanghelie reprezinta o majoritate reala. Faptul ca parerea lui Basescu despre ei e una proasta e o simpla chestiune de umoare personala. N-ar fi exclus (ba chiar sunt sigur), ca pentru Viorel Hrebenciuc, de pilda, personajul Basescu este la fel de rau famat si de nociv precum apare el insusi pentru Basescu. Si ca pentru reprezentantii „majoritatii de la Grivco”, „minoritatea de la Golden Blitz” nu este cu nimic mai buna sau mai curata, doar ca ideea nu este clamata cu fiecare ocazie. Un slogan reciproc: „nu putem lasa tara pe mainile lui Basescu, Berceanu, Videanu si Stolojan” - cu conotatiile cunoscute de suspiciuni pentru CV-ul fiecaruia dintre acestia, nu face decat sa reflecte o stare generalizata: aceea a neincrederii in oricare dintre politicienii care, odata ajunsi la putere, nu fac diferenta intre binele propriu si raul public.

Doar naivii mai pot sa creada ca clasa politica se imparte in politicieni buni si politicieni rai, intre „majoritati detestabile” si ”minoritati admirabile”. Iar din faptul ca unii nu vor sa lase tara pe mana altora nu rezulta altceva decat obstinatia cu care acestia urmaresc dobandirea puterii pentru binele propriu. Ce se intampla in aceste momente ilustreaza pe deplin indiferenta si egoismul cu care toti laolalta trateaza problemele cu adevarat grave pentru societate. Pentru ca batalia dintre „minoritate” si „majoritate” este considerata mai importanta decat criza de guvern, decat bugetul pe 2010, decat imprumutul de la FMI si decat criza in general.

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-3022.phtml