Publicat: 3 Iunie, 2014 - 14:43

Ce exemplu mai elocvent de incompetenţă guvernamentală şi managerială decât modul în care România se conectează după 25 de ani de la deschiderea graniţelor, cu Occidentul?

Cine vrea să intre sau să iasă din România trebuie să înfrunte calvarul circulaţiei pe două benzi, dintre care una mai mereu blocată de TIR-uri, de la Arad la Nădlac. Poarta principală, dacă putem să-i spunem aşa. Poarta pe care o dorim deschisă larg de aderarea la Schengen, dar pentru a cărei utilizare europeană va trebui să mai aşteptăm încă vreo câţiva ani buni: CNADNR-ul primeşte până la 23 iulie ofertele constructorilor interesaţi să finalizeze o lucrare lăsată baltă de o firmă austriacă ce a dat faliment. Se face, deci, licitaţie pentru a termina un drum de doar 40 de kilometri pentru a cărei finalizare vor mai fi necesare 54 de... luni!

Tembelism mai cras decât ăsta cu greu poate fi imaginat. Dealtfel, sub semnul tembelismului stă întreaga activitate buimacă a unei instituţii bugetofage, manevrată după cum le-au dictat interesele de moment, de către mai toţi guvernanţii.

România a moştenit din comunism o izolare ermetică a graniţelor sale. Primul lucru pe care ar fi trebuit să-l facă guvernele postdecembriste ar fi fost să deschidă larg aceste porţi, pentru a facilita schimburile umane şi materiale cu restul Europei. Prima iniţiativă de acest fel a venit însă abia după 2000, când Năstase a negociat cu Bechtel Autostrada Transilvania – cea care ar fi trebuit să conecteze Nordul şi Centrul ţării cu exteriorul. Nu ştim dacă preţul la care a fost negociată lucrarea a constituit o eroare mai mare decât sistarea ei de către noii guvernanţi. Cert este că ne-am ales şi cu o pagubă enormă, şi cu o infrastructură rămasă pe butuci. Nici cei care au urmat nu s-au dovedit mai limpezi la minte: s-a dat prioritate autostrăzii spre litoral – o arteră sezonieră. S-au făcut planuri peste planuri pentru o alta care să lege Capitala de Braşov, utilizată cu precădere în week-end-uri! S-a realizat doar porţiunea perfect inutilă dintre Bucureşti şi Ploieşti, ocolită de automobilişti datorită faptului că e cu vreo 20 kilometri mai lungă decât DN1 şi se şi intră cu dificultate pe ea. S-au făcut chiar proiecte pentru o autostradă Bucureşti-Alexandria (?!), dar nimeni nu s-a atins de tronsonul ultranecesar şi ultraaglomerat Piteşti-Sibiu. Şi poate că nici acum nu s-ar fi gândit cineva că este relaţia vitală, dacă francezii de la Renault n-ar fi ameninţat că-şi mută producţia de la Dacia în Maroc. Lucru pe care îl vor face probabil, pentru că perspectiva acestei autostrăzi continuă să rămână îndepărtată – abia se refac studiile de fezabilitate.

În România s-au cheltuit sume imense pe toate aiurelile imaginabile, dar nu şi pe acele obiective absolut necesare. Iar „disgraţia” autostrăzilor care se puteau face cu bani europeni se explică foarte simplu: de acolo se putea fura mai puţin. Stau uneori şi mă gândesc în câte vile, case, maşini de lux şi vacanţe s-au convertit şpăgile de la drumurile neîncepute sau neterminate...  

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Sistemul lor a functionat mai bine!

Punctul pe Y / smbt 12 decembrie 2009 Nr: 2930

Sistemul "lor" a functionat mai bine!

Faptul ca PSD a contestat rezultatul alegerilor ramane un simplu exercitiu de imagine, atata timp cat sansa de a schimba rezultatul este practic nula.

Acuzatia de frauda este reala, dar nu poate fi dovedita pe palierul pe care o reclama perdantii. Nereguli electorale s-au inregistrat sistematic, la fiecare scrutin. La unul de calibrul si specificul celui prezidential, ele nu pot avea impactul necesar inclinarii balantei. Ceea ce reclama PSD-ul tine de o modalitate aparte, si cand Ponta a spus ca „la ei sistemul a functionat mai bine”, gura pacatosului adevar graia.

Rezultatul extrem de strans al alegerilor ar fi generat, cu siguranta, acelasi tip de reactie din partea PDL-ului daca ar fi castigat Geoana. Exista insa cateva motive reale de suspiciune, pe care buna credinta nu le poate indeparta cu usurinta.

Este, in primul rand, extrem de suspecta, linistea cu care Traian Basescu a intampinat anuntul exit-poll-ului. Pentru cei care-l cunosc ar fi trebuit sa-i nelinisteasca aparenta sa resemnare, dar mai ales indemnul adresat sustinatorilor sai de a astepta in liniste, acasa, rezultatul numaratorii. Era limpede ca Basescu stia ceva ce nu stiau ai lui Geoana. Daca ar fi avut cea mai mica indoiala ca iese castigator, ar fi inflamat pe loc opinia fanilor si de la Modrogan s-ar fi indreptat glont spre Piata Universitatii, pentru a preintampina acceptul unui eventual esec. Presedintele a declarat insa ca inca de la ora 19.00 stia rezultatul si nu poti sa nu te intrebi de unde si cum? La ora 19.00 nici unul dintre institutele de sondaj nu-si centralizase datele si - mai mult - fenomenul avansului sau nu incepuse sa se manifeste. Ba chiar, la ora aceea nu se cunostea cum a votat sau cum va vota diaspora - doar daca nu s-ar fi primit asigurari prealabile in acest sens. Precedentul europarlamentarelor ne ofera insa un indiciu despre modalitatea in care se putea obtine avansul necesar cu un numar de voturi sigur, la fiecare sectie de vot, asa cum se procedase in cazul EBA.

Intr-un fel, PSD-ul si-a facut-o cu mana proprie, inca de pe cand il avea pe Nica la carma Internelor. Acesta este cel care a inmultit sectiile speciale, plasandu-le in aproape orice localitate, in ideea folosirii lor in interes propriu. Or asa se explica si eliminarea sa din Guvern - Basescu nu putea risca sa fie altcineva la pupitrul sectiilor speciale, decat un om de-al sau.

In fine, un alt motiv de nedumerire il constituie faptul ca trei din patru institute de sondare au dat, practic, aceeasi estimare, toti lucrand cu aceleasi modele si pe aceeasi realitate statistica. Faptul ca s-au inselat cu totii conduce la ideea ca ceva a intervenit pentru modificarea modelului, ceva ce nu putea fi prevazut.

Dar, repet, atata timp cat nu se poate demonstra nimic (cu atat mai putin procedeul pe care tu insuti l-ai avut in vedere pentru a frauda) contestarea ramane un accent de retorica politica.

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-3119.phtml