Publicat: 25 Aprilie, 2016 - 11:56

Sentința definitivă în dosarul Referendumului a fost "Sabia lui Damocles" ce atârna de aproape un an deasupra capului lui Dragnea amenințând statu quo-ul din Partidul Social Democrat. Insistența cu care acesta și-a asumat continuarea rolului de lider, în ciuda riscurilor evidente, i-a făcut pe mulți să creadă că el știa ceva ce ei nu știau. S-a adăugat la acest sentiment atitudinea sa prevenitoare față de Justiție în general, clamare a convingerii că nu poate fi condamnat pentru ceea ce a făcut în realitate: a mobilizat oamenii la vot. 
Dosarul Referendumului este unul dintre cele mai politizate din campania justițiară care se desfășoară de vreo 2 ani încoace. Fraude la alegeri s-au făcut sistematic, iar în câteva cazuri - precum surprinzătoarea victorie din "ultimul minut" al lui Băsescu, pe baza voturilor navetiștilor din Gara de Nord, sau viteza supersonică cu care același a fost votat la Paris - ele au influențat direct. Rezultatul la Referendumul pentru suspendarea președintelui Băsescu a fost însă prilejul cu care procurorii s-au mobilizat în mod excepțional, hăituindu-i pur și simplu pe alegătorii din câteva zone vulnerabile și punându-i să jure pe biblia de pe capota mașinii. Sute de oameni au fost hărțuiți, apropape 2 ani aduși cu autobuzele păzite de polițiști la termenele de la Înalta Curte și intimidați cu tot arsenalul din dotarea represiunii. Victima principală a acestei campanii a devenit Liviu Dragnea, organizatorul scrutinului, căruia i-au fost puse în cârcă felurite metode de manipulare. Toată această tevatură ar fi putut să fie considerată justificată dacă frauda acuzată ar fi avut ca efect suspendarea lui Băsescu. Așa, în condițiile în care el a fost, practic, cel care a fraudat Referendumul prin apelul neconstituțional al boicotării votului, acțiunea DNA își găsește rostul doar în destabilizarea partidului care se aflase la putere. În favoarea cui? Evident, a celui sau a celor cărora li s-a înetezit drumul spre putere prin acțiuni flagrante precum aceea a ICCJ care a manipulat, efectiv, termenele procesului de incompatibilitate ale viitorului președinte până la hotarul în care decizia nu mai avea nicio valoare.
Toate acestea sunt istorie, iar consecințele încă dificil de evaluat. Deși, legea nu prevede în mod expres că o persoană (condamnată cu suspendare) nu mai poate ocupa o funcție într-o structură guvernamentală, din punct de vedere etic, Dragnea ar trebui să demisioneze. Va fi, de altfel, coarda pe care vor cânta adversarii săi din afară și din interior. Pe ce se bazează atunci obstinația cu care liderul se încăpățânează să rămână în funcție, invocând interesul general al partidului? 
Nu vom ști decât atunci când Înalta Curte va face publică motivarea sentinței. Abia atunci, vom afla dacă printre condițiile impuse pentru termenul de probă figurează și interdicția ocupării unei funcții publice. Și vom ști, dacă, până la urmă, în derularea procesului nu a fost inclus și un târg de asemenea natură: nu te putem achita, dar îți lăsăm posibilitatea să rămâi în funcție! Nu ar fi nimic neașteptat într-o asemenea înțelegere subterană.
Se pare că singura persoană care nu a înțeles cum stau lucrurile este președintele executiv Valeriu Zgonea, care s-a așteptat ca comanda să îi fie predată la aflarea sentinței. Nu a fost așa și, pradă unei mari dezamăgiri (o asemenea ocazie se ivește odata în viață) șeful Camerei a părăsit sediul partidului amenințând cu demisia...

 

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Sistemul lor a functionat mai bine!

Punctul pe Y / miercuri 09 decembrie 2009 Nr: 2927

Sistemul "lor" a functionat mai bine!

Faptul ca PSD a contestat rezultatul alegerilor ramane un simplu exercitiu de imagine, atata timp cat sansa de a schimba rezultatul este practic nula.

Acuzatia de frauda este reala, dar nu poate fi dovedita pe palierul pe care o reclama perdantii. Nereguli electorale s-au inregistrat sistematic, la fiecare scrutin. La unul de calibrul si specificul celui prezidential, ele nu pot avea impactul necesar inclinarii balantei. Ceea ce reclama PSD-ul tine de o modalitate aparte, si cand Ponta a spus ca „la ei sistemul a functionat mai bine”, gura pacatosului adevar graia.

Rezultatul extrem de strans al alegerilor ar fi generat, cu siguranta, acelasi tip de reactie din partea PDL-ului daca ar fi castigat Geoana. Exista insa cateva motive reale de suspiciune, pe care buna credinta nu le poate indeparta cu usurinta.

Este, in primul rand, extrem de suspecta, linistea cu care Traian Basescu a intampinat anuntul exit-poll-ului. Pentru cei care-l cunosc ar fi trebuit sa-i nelinisteasca aparenta sa resemnare, dar mai ales indemnul adresat sustinatorilor sai de a astepta in liniste, acasa, rezultatul numaratorii. Era limpede ca Basescu stia ceva ce nu stiau ai lui Geoana. Daca ar fi avut cea mai mica indoiala ca iese castigator, ar fi inflamat pe loc opinia fanilor si de la Modrogan s-ar fi indreptat glont spre Piata Universitatii, pentru a preintampina acceptul unui eventual esec. Presedintele a declarat insa ca inca de la ora 19.00 stia rezultatul si nu poti sa nu te intrebi de unde si cum? La ora 19.00 nici unul dintre institutele de sondaj nu-si centralizase datele si - mai mult - fenomenul avansului sau nu incepuse sa se manifeste. Ba chiar, la ora aceea nu se cunostea cum a votat sau cum va vota diaspora - doar daca nu s-ar fi primit asigurari prealabile in acest sens. Precedentul europarlamentarelor ne ofera insa un indiciu despre modalitatea in care se putea obtine avansul necesar cu un numar de voturi sigur, la fiecare sectie de vot, asa cum se procedase in cazul EBA.

Intr-un fel, PSD-ul si-a facut-o cu mana proprie, inca de pe cand il avea pe Nica la carma Internelor. Acesta este cel care a inmultit sectiile speciale, plasandu-le in aproape orice localitate, in ideea folosirii lor in interes propriu. Or asa se explica si eliminarea sa din Guvern - Basescu nu putea risca sa fie altcineva la pupitrul sectiilor speciale, decat un om de-al sau.

In fine, un alt motiv de nedumerire il constituie faptul ca trei din patru institute de sondare au dat, practic, aceeasi estimare, toti lucrand cu aceleasi modele si pe aceeasi realitate statistica. Faptul ca s-au inselat cu totii conduce la ideea ca ceva a intervenit pentru modificarea modelului, ceva ce nu putea fi prevazut.

Dar, repet, atata timp cat nu se poate demonstra nimic (cu atat mai putin procedeul pe care tu insuti l-ai avut in vedere pentru a frauda) contestarea ramane un accent de retorica politica.

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-3115.phtml