Publicat: 1 Februarie, 2012 - 00:00
Share

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat sentinţa în dosarul “Curăţenie pe Chei”, în care au fost trimişi în judecată fostul preşedinte Traian Băsescu şi şapte patroni de companii de construcţii, sub acuzaţia de favorizare a infractorului, mită şi primire de foloase necuvenite.
Fostul preşedinte a fost acuzat că ar fi organizat o acţiune de curăţire a cheiului Dâmboviţei de gunoaiele aruncate acolo făcând apel la companiile de construcţii care, ulterior, au fost favorizate primind comenzi de la CNADR de execuţie a unor tronsoane de autostradă. Acţiunea, datând din 2007, a avut loc, în intenţia titularului de atunci de la Palatul Cotroceni, în scopul denigrării fostului premier Tăriceanu şi a creşterii popularităţii proprii, în vederea următorului scrutin prezidenţial. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs.

Anterior, aceeaşi instanţă l-a achitat pe Traian Băsescu în dosarul “Casa din Mihăileanu”, în care era acuzat de abuz în serviciu.
În perioada cât a fost primar general al Capitalei, Traian Băsescu a făcut presiuni asupra funcţionarilor primăriei pentru a i se întocmi actele necesare pentru a primi o locuinţă de la stat, deşi dispunea la data respectivă de o alta, particulară.
Deşi iniţial a promis că va înapoia casa, n-a făcut acest lucru, vânzând-o ulterior cu un beneficiu consistent.
Instanţa a apreciat că ar fi fost de bună credinţă, dar a trimis-o în judecată pe angajata de la DAFI care a falsificat documentele prin care era pus în posesia casei.
Nici această sentinţă nu este definitivă şi a fost deja atacată cu recurs de avocaţii fostului preşedinte, maeştrii Cătălin Predoiu şi Monica Macovei.

Săptămâna viitoare va intra pe rolul ICCJ cel de-al treilea dosar întocmit de DNA fostului preşedinte: “Scatoalca de la Ploieşti” în care este acuzat că a minţit, sub jurământ, atunci când a declarat, în campania electorală, că “nu l-a lovit nici cu genunchiul în plex şi nici cu pumnul în faţă” pe copilul care, la un miting electoral de la Ploieşti, strigase “Sus Iliescu!” Odată cu fostul preşedinte a fost trimis în judecată şi fostul ministru al Învăţământului, Daniel Funeriu pentru mărturie mincinoasă.

Toate cele trei dosare au început să fie întocmite de DNA după încheierea mandatului prezidenţial, în 2015, concomitent cu redeschiderea dosarului “Flota”, abandonat însă din lipsă de probe şi de martori.
Preşedintele Crin Antonescu a declarat că nu are nici un amestec în acţiunile DNA spunând, textual: “Să-mi arate cineva procurorul pe care eu l-am chemat şi i-am spus să-i facă dosar lui Băsescu”.
Opoziţia, prin vocea deputatului Emil Boc, acuză presiunile puterii care, prin nou numitul şef al Parchetului DNA, Dan Şova, a declanşat încă din 2014, o veritabilă vânătoare împotriva fostului preşedinte, hărţuindu-l în permanenţă şi supunându-l unor tratamente umilitoare.
Băsescu, care în prezent este doar şef al Comisiei de Integritate a PDL (s-a retras, încă din 2016, din funcţia de preşedinte, pe care a cedat-o lui Vasile Blaga, pe perioada urmăririi penale), a declarat, după aflarea sentinţei, că este victima unei răzbunări politice, dar că are – cum a avut întotdeauna – încredere în justiţie.
Premierul Ponta a fost rezervat în declaraţii: “Să aşteptăm recursul înainte de a comenta o hotărâre a justiţiei”.
Preşedintele de onoare al PSD a fost însă mai acid: “Primeşte ceea ce merită! N-a ştiut niciodată să dialogheze!” (31 Ianuarie 2019)       

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Show-ul mediatic al catastrofelor naturale

Punctul pe Y / mari 13 iulie 2010 Nr: 3078

Show-ul mediatic al catastrofelor naturale

De mai bine de 15 ani Romania face fata unor fenomene meteorologice nemaintalnite - cu frecventa si forta actuala - in trecutul hidrometeorologic al tarii. Practic, cea mai mare catastrofa de acest gen s-a inregistrat in 1970, cand tara s-a aflat, practic, sub ape, iar nivelul pierderilor nu a putut fi estimat. Acest precedent a declansat o ampla campanie de lucrari de hidroamelioratii si indiguiri care a durat, practic, pana in 1990, cand au aparut cu totul alte prioritati. De atunci, aproape fiecare guvern a avut parte de socul si spectacolul mediatic al inundatiilor provocate fie de dezghetul rapid, fie de ploile napraznice, fie de acumularile necontrolate din amontele intregii retele hidrografice.

De fiecare data administratiile locale si cea centrala au fost luate prin surprindere, asezarile care au proliferat prin lunci sau pe traseele suvoaielor montane au fost luate de ape si mii de oameni au ramas fara agoniseala de-o viata - in cazul in care au avut norocul sa se salveze in ultimul moment. De fiecare data am asistat la spectacolul populist al vizitelor de lucru ale politicienilor, ale dialogurilor lor cu sinistratii, ale curentelor de compasiune concretizate in teledonuri la care vedetele si-au expus caritatea, ale promisiunilor ferme ca pana la venirea iernii sinistratii vor avea un acoperis deasupra capului prin mobilizarea unor rezerve bugetare. In acesti ani o gramada de localitati au trecut de mai multe ori prin acest calvar, mii de case au fost reconstruite de cateva ori, in timp ce altele, retrase din calea apelor au ramas nelocuite fiind vandalizate de insisi sinistratii care asteptau deobicei la carciuma, cu apa pana la genunchi, sosirea si impartirea ajutoarelor. Si, tot deobicei, lucrarile de indiguire promise ori se faceau de mantuiala (din banii ramasi dupa ce se fura din greu nici nu se putea face altceva), ori nu se mai faceau deloc, caci apareau alte prioritati.

Daca cineva cu har la matematica ar face si o socoteala cat au costat ajutoarele, reconstruirile, lucrarile facute in graba, provizorii sau cele de mantuiala, cred ca ar ajunge la un rezultat inspaimantator, prin dimensiunea colosala a valorii lipsei de coerenta si de logica. De 20 de ani nu exista nici un plan de „lupta” cu intemperiile, fiecare guvern vine si pleaca dupa ce mai toaca niste bani pe show-uri mediatice si acuza greaua mostenire de la precedenti. Daca aceste inundatii au, totusi vreun merit, acela este ca pentru o perioada, in care atentia generala se concentreaza asupra sinistratilor si a salvarii lor, lumea mai uita de incompetenta manageriala a guvernantilor si de jaful organizat asupra banului public. Pana intervine o noua catastrofa naturala, sa acopere catastrofa umana care domneste nederanjata intr-o Romanie parca blestemata si de natura ...

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-3268.phtml