Publicat: 23 August, 2017 - 21:20

Probabil că peştii pe care-i agaţă în undiţa sa când iese în Atlantic, la pescuit, habar n-au că, la rândul său, Liviu Dragnea este prada preferată a unor instituţii şi persoane din habitatul său natal care abia aşteaptă ca să-l expună în vitrina cu trofee. Pentru că ceva de genul acesta se întâmplă cu preşedintele PSD. Victoria sa în alegeri a supărat mulţi adversari şi chiar aliaţi. Poate că mai mulţi aliaţi decât adversari. Unul dintre ei care au făcut cea mai mare paradă de frăţia lor, este pur şi simplu nemângâiat şi-şi varsă veninul, pe net sau la televizor, oridecâteori are ocazia.

Este exact cel care l-a împins, poate dincolo de limită, în campania care viza anihilarea principalului său adversar – fostul preşedinte Băsescu. N-aş băga mâna în foc că anchetarea lui Dragnea pentru “fraudarea” Referendumului nu s-a bucurat de suportul tacit al lui Ponta, care în felul acesta s-a văzut decuplat de cel care îi ameninţa poziţia. În orice caz, condamnarea cu suspendare a tovarăşului de drum l-a făcut să privească viitorul său cu mai multă linişte. Nu suficientă, pentru că a venit episodul “Colectiv” care l-a forţat să părăsească puterea exact când avea mai multă nevoie de ea după eşecul electoral de la prezidenţiale.

Acesta a fost momentul rupturii definitive a celor doi şi el nu a venit de la Dragnea, ci de la Ponta, care a încercat mişeleşte să-l excludă de la succesiune, impunând-o pe Rovana Plumb pe care era sigur că va putea să o călărească politic. Reflexele lui Dragnea au fost mai puternice şi acesta a tranşat partida în favoarea sa. Şi nu doar partida din partid, ci şi cea politică, campania condusă de el aducând PSD-ului un succes practic fără egal, din 1992 încoace.

Acesta a fost momentul în care forţele adverse şi-au dat mâna pe sub masă, încercând o lovitură de teatru având ca pretext inabilitatea proaspătului guvern de a alcătui o agendă care să nu bată la ochi. Sigur că în promovarea – păguboasă - a Ordonanţei 13 a cântărit și aspiraţia (firească) a lui Dragnea de a ocupa locul pe care-l merita. Sunt aproape sigur că altul ar fi fost cursul lucrurilor dacă el nu ar fi fost neutralizat, de un preşedinte mai puţin obstinat în opţiunile sale, în fruntea guvernului şi dacă ar fi avut instrumente necesare pentru a pune în practică un program de guvernare realmente valoros chiar dacă excesiv de optimist pe alocuri. În loc de asta, a fost nevoit să corecteze drapajele de ordin personal ale unui amator plin de ambâţ şi să navigheze prin apele tulburi ale unui mediu ostilizat la maxim de jucători din umbră. Vânătoarea de Dragnea a avut şi are loc pe tipicul deja exersat cu Năstase şi Voiculescu şi brevetat de CEKA: căutaţi, căutaţi ceva tot trebuie să găsiţi! Şi Codruţa caută de zor, în noile condiţii în care suportul din partea SRI nu mai este acelaşi. Scormoneşte în biografia teleormăneană, caută la dosar fosta nevastă, amante, tovarăşi de mai vechi afaceri, în timp ce reminiscenţele trinomului din justiţie trag de zor de firul “afacerii Bombonica” care l-ar putea scoate din joc. Dragnea mai are parte şi de o inexplicabilă aversiune din partea media care amplifică orice este legat de el, făcându-i veritabile procese de intenţie şi tocându-l mărunt şi fără rost la fiecare contact public.

Este de mirare că în aceste condiţii, Dragnea mai reuşeşte să şi lucreze şi – pe lângă iminentele eşecuri – să materializeze şi proiecte importante din programul de guvernare. Între care politica agricolă pare să fie capitolul cel mai de succes – graţie excelentei colaborări pe care o derulează cu acest catâr (în sensul bun) al turmei executive care este neobositul Daia.

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Ce semeni si ce culegi…

Punctul pe Y / joi 25 septembrie 2008 Nr: 2321

Ce semeni si ce culegi…

Presedintele Traian Basescu si-a prezentat cel de-al patrulea mesaj catre natiune in fata camerelor reunite ale Parlamentului. Reunite, e un fel de a spune. In timp ce presedintele Senatului se afla prin Mexic, iar cel al Camerei refuza ostentativ sa participe la manifestarile in care evolueaza presedintele, reuniunea a fost prezidata de „vici”. In sala au fost prezenti mai putin de jumatate din numarul total de parlamentari, iar dintre acestia majoritatea au reprezentat-o deputatii si senatorii PD-L. Cu alte cuvinte, presedintele s-a adresat, in primul rand, propriului sau partid si celor cativa „invitati speciali”. Evident ca, in aceste conditii, mult mai inspirat ar fi fost daca s-ar fi adresat natiunii, ca de obicei, de pe treptele de la Cotroceni.

Absenteismul masiv al alesilor, la o manifestare la care s-a autoinvitat primul dintre alesi, apare din primul moment ca un gest nepolitete. Nu fata de omul Basescu, ci fata de institutia pe care acesta o reprezinta. Din al doilea, ea se inscrie ca un protest fata de atitudinea exprimata constant de presedintele Basescu fata de cei „322”. Intamplator sau nu, acestia au fost, in mare, cei care n-au onorat evenimentul, in mod justificat, dat fiind faptul ca presedintele nici nu si-a retras acuzatiile si nici nu si-a cerut scuze. Prezenta sa in fata unor persoane pentru care nu manifesta nici un fel de respect nu are nici o logica, cu atat mai mult cu cat n-ar fi servit decat ca prilej pentru lansarea de noi acuzatii. Nu este normal ceea ce se intampla, dar Traian Basescu trebuie sa realizeze, macar acum, la final, ca nu poti sa culegi decat ceea ce semeni.

In alta ordine de idei, discursul sau de ieri ar fi meritat o alta primire. Lucru remarcat, de altfel, in functie de propriile viziuni, de cativa dintre reprezentantii opozitiei. Mircea Geoana a intrezarit o posibilitate de a fi numit premier, in ciuda declaratiilor anterioare, iar PRM-ul si-a vazut confirmate, de la nivelul Cotrocenilor, propriile optiuni electorale.

Altminteri, am sentimentul ca puterile din stat au ajuns la apogeul dezbinarii, lucrand tot mai putin si mai dezlanat pentru binele, proclamat doar, al natiei care i-a ales.

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-2465.phtml