Publicat: 6 Mai, 2015 - 12:31

Nu încape nici o îndoială că expoziţia-retrospectivă vernisată de maestrul Zamfir Dumitrescu, marţi, la Galeria SENSO, reprezintă cel mai important eveniment plastic al anului. Din mai multe puncte de vedere.

Primul este că artistul nu a mai expus în ţară de 21 de ani! Mai precis, din 1994! Iar acest lucru nu s-a datorat unei absenţe a sa din actualitatea mediului. Ba dimpotrivă: în acest interval a fost şi preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, şi rector al Academiei de Arte. Practic, cele mai importante funcţii din domeniu. Zamfir Dumitrescu a renunţat însă la tentaţia antepromovării şi a utilizării avantajelor funcţiilor în interes propriu, concentrându-şi eforturile spre acoperirea nevoilor acute ale branşei, rămasă de izbelişte, ca dealtfel toate celelalte uniuni de creaţie, după trecerea la economia de piaţă. Nu întâmplător, printre invitaţii de marcă de la vernisaj s-a numărat Adrian Năstase, unul dintre susţinătorii activi ai unei arte plastice pe care o cunoaşte şi o înţelege. Deasemenea nu întâmplător, în mandatul de premier al acestuia, Uniunea Artiştilor Plastici a beneficiat de sprijinul statului într-un mod unic – primind nu doar facilităţi de lucru, dar şi ateliere pentru pictori şi utilităţi pentru derularea activităţilor practice. Dar, cum nici un gest nobil nu rămâne nepedepsit, Zamfir Dumitrescu a fost nevoit să suporte resentimentele celor care s-au considerat mai îndreptăţiţi decât el pentru a sta în capul mesei privilegiilor. O masă tot mai goală, pe măsură ce noile guverne şi-au manifestat deschis dezinteresul pentru cultură şi artă, într-o perioadă în care societatea avea mai mare nevoie de ospătari şi mecanici auto, după cum observa cu subtilitate cineva care ne-a stat pe cap nu mai puţin de un deceniu.

Cea de-a doua observaţie pe care doresc să o fac este că, pentru a prezenta publicului realizările sale din ultimele două decenii, artistul nu a ales una dintre locaţiile clasice, optând pentru o galerie nouă – care a debutat pe piaţa plasticii la finele anului trecut. De ce? Dintr-un motiv foarte simplu: apariţia acestei galerii este rodul înţelegerii şi afecţiunii pe care un om (femeie) de afaceri (am numit-o pe Anca Vlad) le manifestă faţă de fenomenul plastic. Un Mecena călăuzit de bun gust şi de înţelegerea faptului că arta are nevoie de sprijinul celor care o pot face, în absenţa interesului statului, proprietara galeriei doreşte să facă din instituţia pe care a creat-o un reper sugestiv şi deschis faţă de valorile clasice şi tendinţele contemporane din arta plastică.

Absenţa artistului de pe simezele naţionale a fost compensată în aceste două decenii de prezenţa susţinută la manifestări internaţionale de amploare, la care a colecţionat premii şi distincţii care fac din elevul lui Baba unul dintre creatorii cei mai reprezentativi ai actualei generaţii. Iar selecţia prezentată publicului bucureştean (între care numeroase lucrări se află deja în colecţii reputate) nu face decât să umple acel gol pe care l-a creat prezenţa tot mai palidă în spaţiul public a instituţiei de la care creatorii de frumos se aşteaptă mai mult decât poate oferi...        

Topic: 

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Habemus papa!

Punctul pe Y / miercuri 16 decembrie 2009 Nr: 2933

Habemus papa!

Asa exclamau cardinalii dupa lungile conclavuri (unele puteau dura ani de zile) in care se hotara cine va pastori in continuare turma credinciosilor crestini.

La noi, conclavul Curtii Constitutionale a durat mai putin - doar cat s-au numarat voturile nule - si iata ca de luni avem un nou presedinte. De fapt cel vechi, dar intr-un nou „ambalaj”, ca sa-i spunem asa.

Victoria lui Traian Basescu n-a fost una asteptata. Ba, as zice, ca dupa cum ne-a invatat algoritmul electoral al ultimilor 13 ani, era de asteptat o alternanta la putere - pentru ca din 1996 cei care au organizat alegerile le-au pierdut cu regularitate. A fost, insa, cea mai stransa competitie de pana acum si s-ar fi putut foarte bine ca balanta sa se incline, in aceleasi conditii, in favoarea lui Geoana. Candidatul social-democrat are insa satisfactia platonica de a fi castigat alegerile...in tara - unde se zice ca ar fi obtinut mai multe voturi, dar nu suficiente. A sperat ca va mai recupera ceva din cele nule, dar nici acolo n-a avut sansa...

Deci, Traian Basescu va scrie, teoretic cel putin, un capitol important, de zece ani, al istoriei Romaniei post-totalitare. Cel de-al doilea mandat al sau incepe sub auspiciile memorabile a doua decenii de libertate si democratie - chiar daca cele doua categorii nu au fost foarte profitabile pentru Romania. Dupa cinci ani de zbucium intern, in cautarea unei solutii niciodata gasite, Romania lui Basescu incearca un nou inceput. Fi-va acesta mai bun pentru romanii care au mers la vot?

E greu de spus. Cu siguranta ca Traian Basescu - veritabil „animal politic”, din specia „Ion Iliescu” - va incerca sa nu repete sumedenia de greseli pe care le-a facut pana acum. De regula, insa, dupa 50 de ani, oamenii se schimba greu (Iliescu insa a demonstrat ca se poate). Tendintele autotariste ale lui Basescu ii vor marca in continuare actiunea, dar nu la nivelurile cu care ne-a obisnuit. Iar primul semn ramane obstinata cu care refuza o solutie negociata pentru formarea unui nou guvern si incapatanarea cu care doreste sa aibe unul asupra caruia sa poata exercita un control total. Dealtfel, asa zisele negocieri ale lui Boc (vorba vine „ale lui Boc”) se indreapta spre o formula autarhica, pe baza de racolari de parlamentari de la celelalte partide pana la limita formarii unei majoritati proprii, fara liberali si social-democrati. Va fi insa o majoritate vulnerabila, ce va ameninta, in orice moment, sa se destrame, atunci cand apar mize importante. Este cel putin un semn ca ca autoritatea prevaleaza in fata stabilitatii si ca in relatia cu partenerii primeaza confruntarea.

Prin victoria sa, Traian Basescu isi asuma, practic, o dubla responsabilitate: cea de presedinte si cea de premier. Este conditia - crede el -atingerii obiectivelor ramase nerealizate in primul mandat. Dar este, in acelasi timp, si samanta scandalurilor viitoare, care vor incetini considerabil mersul nostru spre o societate normala.

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-3122.phtml