Publicat: 31 Mai, 2016 - 18:27
Share

Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a prezentat marţi, 31 mai a.c., Raportul european privind drogurile 2016: Tendințe și evoluții, eveniment organizat cu ocazia conferinţei de lansare a Raportului european privind drogurile 2016, susținută la Lisabona de către Agenția pentru droguri a Uniunii Europene (EMCDDA).
Manifestarea şi-a propus să constituie un mijloc de comunicare a eforturilor privind prevenirea, combaterea şi monitorizarea consumului şi traficului ilicit de droguri, în acelaşi timp, fiind concepută ca un instrument care să faciliteze înțelegerea fenomenului la nivel european şi modalitatea în care se stabilesc conexiunile între diverse segmente ale problematicii drogurilor.
La eveniment, au participat reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale partenere, implicate în lupta antidrog. 
În analiza sa anuală, EMCDDA evidențiază: riscurile pentru sănătate ale produselor cu potență mare, apariția continuă de noi substanțe și schimbarea modelelor de consum de droguri. De asemenea, își exprimă îngrijorarea față de creșterea numărului de decese prin supradoză în unele țări, precum și față de amenințările reprezentate de piețele de droguri de pe internet. „Această nouă analiză subliniază necesitatea includerii în agenda politică europeană în materie de droguri a unui set mai amplu și mai complex de tematici politice decât în trecut”, se afirmă în raport. 
Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, declară: „Europa se confruntă cu o problemă tot mai mare legată de droguri. Substanțele psihoactive noi, drogurile stimulante, heroina și alte opioide continuă să înregistreze niveluri ridicate ale cererii și ofertei, cu efecte majore asupra sănătății publice. De aceea, Raportul european privind drogurile 2016 reprezintă o completare importantă a bazei noastre de dovezi cu privire la problema drogurilor și un instrument util pentru factorii de decizie europeni în elaborarea politicilor și a măsurilor de combatere a acestei probleme. Pornind de la aceste cunoștințe, vom continua să facem apel la statele membre ale UE, la țările terțe, la companiile de internet și la societatea civilă, solicitându-le să-și intensifice cooperarea pentru a combate această provocare globală.” 
Informaţii detaliate din Raportul european privind drogurile 2016, regăsiţi ataşat, în comunicatul remis de EMCDDA.
România continuă să se numere printre ţările europene cu cel mai scăzut consum de droguri, fiind pentru majoritatea drogurilor sub media europeană a consumului. Deşi pentru consumul de canabis cu ocazia ultimului studiu realizat în 2013, în populația generală (15-64 ani), s-a înregistrat cea mai semnificativă creştere, România se numără printre statele cu cea mai mică prevalenţă a acestui tip de consum (locul 28 din 30 de state raportoare). Cele mai recente studii realizate atât în populația școlară, cât și în cea generală, indică faptul că, la fel ca și în celelalte state membre ale Uniunii Europene, în România, canabisul este cel mai consumat drog, în special în rândul tinerilor. Pentru prima oară în întreaga perioadă de monitorizare (2003-2014), canabisul este pe același loc cu heroina în ceea ce privește cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri. De asemenea, și în ceea ce privește piața drogurilor, se remarcă o creștere a cantităţii de canabis - masă verde recoltată, în timp ce numărul capturilor la nivel stradal crește în fiecare an. 
Apărute pe piaţa drogurilor din România în 2009, substanţele noi psihoactive (SNP) au cunoscut o perioadă de consum maxim în anul 2010. În urma măsurilor legislative şi de control luate de autorităţi, coroborate cu o informare mai bună în rândul populaţiei generale asupra riscurilor generate de acest tip de consum, pe baza datelor furnizate din monitorizarea altor indicatori (urgenţe medicale datorate consumului de droguri, admiterea la tratament), în anul 2013 se înregistrează o scădere a interesului pentru consumul acestor substanţe. În anul 2014, se observă, însă, ușoare creșteri ale acestui tip de consum, vizibile atât în cererea la tratament pentru consum de droguri, cât şi în numărul urgenţelor medicale. 
Consumul de opiacee, preponderent pe cale injectabilă, continuă să fie observat, în special în rândul consumatorilor din București. Referitor la riscurile asociate consumului de droguri injectabile, în special a infecției HIV, în Raportul european, prezentat astăzi, se afirmă:  ”În Grecia și România, țări în care au existat anterior focare locale, ratele de noi îmbolnăviri raportate au scăzut din 2012.”

COMPARTIMENTUL RELAŢII PUBLICE