Publicat: 30 Ianuarie, 2013 - 17:32
Share

Autorităţile române au îndeplinit o parte din recomandările primite din partea Comisiei Europene, dar nu şi pe cele mai dificile, respectiv "cele care ar fi trebuit să asigure independenţa justiţiei sau integritatea", se arată în raportul pe justiție din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pe care Comisia Europeană l-a dat miercuri publicității.

În raport se menţionează îngrijorările legate de presiunea exercitată asupra instituțiilor judiciare, precum ANI, Curtea Constituţonală, Înalta Curte de Casaţie şi CSM, şi a lipsei de respect faţă de independența lor.

"Comisia a primit numeroase rapoarte cu privire la intimidări şi tentative de hărţuială împotriva unor persoane care lucrează în instituţii cheie în domeniul Justiţiei, precum instituţii care luptă împotriva corupţiei, a judecătorilor şi familiilor lor, dar şi campanii media negative", se arată în raport.

CE cere asigurarea de reguli efective împotriva persoanelor sau mass-media care aduc atingere instituţiilor publice sau sistemului judiciar, iar Consiliul Naţional al Audiovizualului trebuie să ia măsuri pentru stabilirea şi întărirea codului de conduită.

Un alt minus menţionat face referire la un raport al Agenției Naționale de Integritate care arăta că miniştri şi înalţi funcţionari au fost implicaţi în cadrul unor anchete penale, dar asta nu a dus la demiterea lor.

Raportul face referire la demnitari din guvernul anterior, însă, CE recomandă totuşi ca în cazurile în care miniştrii sunt acuzaţi de corupţie, aceştia să-şi piardă funcţia.

În actualul Guvern, sunt trei demnitari care s-ar afla într-o astfel de situaţie:

- vice-prim-ministrul Liviu Dragnea, cercetat pentru o eventuală fraudă electorală la referendumul privind suspendarea președintelui Traian Băsescu, din iulie 2012.

- ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, acuzat în iunie 2012 de către Agenţia Națională Anticorupție, de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice

- Dan Șova, ministrul pentru proiecte majore, care a fost acuzat de conflict de interese

De asemenea, Comisia solicită Parlamentului român să devină mai credibil prin adoptarea unor proceduri mai clare privind tratarea cazurilor în care se confruntă cu parlamentari acuzaţi de corupție sau care au probleme de integritate.

Recomandările Comisiei Europene pentru România:

-introducerea unui cadru clar privind interdicția de a critica hotărâri judecătorești și de a submina activitatea magistraților sau de a face presiuni asupra acestora și asigurarea aplicării eficace a acestor cerinţe. Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să fie invitat să emită un aviz privind dispozițiile relevante;

- revizuirea standardelor existente pentru a se garanta existența unor mijloace de informare în masă libere și pluraliste, asigurându-se, totodată, măsuri reparatorii eficiente împotriva încălcării drepturilor fundamentale ale omului și împotriva exercitării de presiuni nejustificate și a recurgerii la acte de intimidare de către mijloacele de informare în masă asupra sistemului judiciar și a instituțiilor implicate în combaterea corupției. Ar trebui să se dea asigurări Consiliului Național al Audiovizualului cu privire la independența sa efectivă, iar acesta ar trebui să își îndeplinească pe deplin rolul prin instituirea și aplicarea unui cod de conduită în această privință;

- asigurarea faptului că persoanele care urmează să fie numite la conducerea Ministerului Public și a DNA-ului sunt alese dintr-un număr suficient de mare de candidați de înaltă calitate profesională, în urma unui proces deschis și transparent, că îndeplinesc criteriile stabilite în Acordul de colaborare instituțională, în special în ceea ce privește competența profesională, integritatea și rezultatele înregistrate în acțiunea anticorupție. Un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii va fi un pas important în obținerea încrederii publicului;

- necesitatea ca noul Avocat al Poporului să dea dovadă de o autoritate necontestată, de integritate și independență, precum și de o abordare imparțială;

- luarea măsurilor necesare pentru asigurarea faptului că miniștrii care fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate demisionează și asigurarea aplicării rapide a normelor constituționale privind suspendarea miniștrilor în cazul trimiterii lor în judecată;

- utilizarea de către Parlament a noilor norme pentru a adopta proceduri clare și obiective în cazul suspendării parlamentarilor care fac obiectul unor hotărâri negative în materie de integritate sau al unor condamnări pentru acte de corupție și stabilirea de termene reduse pentru prelucrarea cererilor din partea organelor de urmărire penală de ridicare a imunității parlamentarilor. Ar trebui să se furnizeze o justificare completă dacă Parlamentul nu permite ca activitatea de asigurare a respectării legii să se desfășoare normal.

 

La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare și verificare pentru a evalua angajamentele asumate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al combaterii corupției. Comisiei i s-a solicitat să prezinte în mod regulat un raport privind progresele înregistrate în aceste domenii. Comisia a prezentat primul său raport la 27 iunie 2007 și de atunci întocmește rapoarte semestriale. Rapoartele Comisiei sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei în care se prezintă o analiză detaliată a progreselor înregistrate cu privire la fiecare dintre obiectivele de referință stabilite în cadrul MCV.

Analiza Comisiei se bazează pe o evaluare a progreselor realizate de autoritățile române, precum și pe informațiile prezentate de statele membre, de organizații internaționale, de experți independenți, precum și pe informații din diverse alte surse. Comisia a întreprins mai multe misiuni în România, rapoartele luând, de asemenea, în considerare răspunsurile date de România la chestionare detaliate pregătite de Comisie.

Ultimul raport anual a fost publicat la 18 iulie 2012.