2 decembrie 2021

Recomandări privind producerea şi distribuţia furajelor pentru animale

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Principiul de bază al politicii Uniunii Europene şi naţionale, privind siguranţa alimentară, este aplicarea unei abordări integrate de tipul „de la fermă la consumator” sau ‘de la furcă la furculiţă’, care să acopere toate sectoarele lanţului alimentar, respectiv: producţia de furaje, sănătatea plantelor şi a animalelor, bunăstarea animalelor, producţia primară, procesarea alimentelor, depozitarea, transportul, vânzarea cu amănuntul, precum şi importul şi exportul acestora.

În cadrul acestor politici europene, o strategie importantă are la bază implementarea legislaţiei privind siguranţa alimentelor şi a furajelor.

Este bine ştiut că o zootehnie profitabilă are nevoie de animale sănătoase şi puternice. cu potenţial de producţie ridicat, element în care calitatea furajelor şi administrarea lor corectă are un rol determinant asupra performanţei şi a sănătăţii animalelor.

Calitatea hranei pentru animale presupune cantitate şi calitate corespunzătoare, o valoare nutritivă la nivelul cerinţelor fiziologice, specifice fiecărei specii, rase, categorii de vârstă sau greutate, absenţa contaminanţilor, accesul liber la hrană şi apă, în funcţie de tipul de hrănire, de numărul de tainuri zilnice corelat cu sistemul de creştere şi întreţinere.

În procesul de obţinere a sortimentelor de furaje, în fazele de producţie, fabricare, transport şi distribuţie, datorită unor abateri de la normele de siguranţă calitativă a acestora, se poate produce contaminarea accidentală sau deliberată a acestora cu impact nedorit asupra sănătăţii animalelor, precum şi a siguranţei alimentelor destinate consumului uman.

Principalele surse de contaminare a furajelor se pot identifica în factorii de mediu (solul, apa, aerul, etc), factori din zona vegetală (plante necomestibile, sau cu acţiune toxică) folosirea iraţională a ingrăşămintelor chimice, a produselor fitofarmaceutice, a medicamentelor de uz veterinar, mucegaiurile şi micotoxinele, manipularea şi eliminarea deşeurilor defectuoasă, precum şi prin diferite specii de animale, insecte şi rozătoare.

De asemenea producerea, calitatea şi modul de distribuţie a furajelor poate fi influenţată de modificările în timp a politicilor şi strategiilor privind dezvoltarea economiei şi implicit a agriculturii şi a zootehniei unei ţări.

Această stare impune ca fermierii şi alţi agricultori cu activitate în domeniul zootehnic să beneficieze mai mult ca oricând de specialişti, medici veterinari, ingineri agronomi, zootehnişti, nutriţionişti, etc. ca parteneri competenţi şi de încredere pentru susţinere şi consiliere în problemele de sănătate şi nutriţie a animalelor crescute în scop economic sau de companie.

Agricultorii sau operatorii economici cu activitate in domeniul hranei pentru animale au obligaţia să garanteze că furajele pe care le produc şi le dristribuie nu au un efect negativ asupra sănătăţii animalelor, iar produsele alimentare obţinute de la animale nu devin un factor de risc pentru consumul uman.

În acest context se recomandă să respecte următoarele:

– să posede documentul de autorizare / inregistrare sanitară veterinară în conformitate cu prevederile legale privind funcţionarea unităţiilor specializate în producerea, procesarea şi distribuţia furajelor pentru animale şi păsări, eliberat de D.S.V.S.A. judeţeană;
– să respecte condiţiilor generale de funcţionare şi igienă a unităţilor de profil conform prevederilor legislaţiei în vigoare,
– să aplice tehnologii adecvate respectând densităţile la semănat, utilizând seminţe certificate din soiuri de bună calitate, efectuarea, din timp. a analizei solului pentru a realiza cea mai bună formulă de fertilizare în vederea obţinerii de producţii ridicate şi de bună calitate;
– să menţină în stare de funcţionare şi igienă instalaţiile, echipamentele, containerele, ambalajele şi vehiculele utilizate pentru producerea, prepararea, calibrarea, ambalarea, şi transportul furajelor şi să evite orice sursă de contaminare a acestora;
– să dovedească prin documente calitatea şi salubritatea materiilor prime, folosite în procesul tehnologic, precum şi faptul că acestea au fost achiziţionate din unităţi sau de la furnizori care au asigurată asistenţă de specialitate, documente în care să fie înscrise furnizorul, categoria produsului, data recepţionării, cantitatea, precum şi celelalte date pentru stabilirea trasabilităţii;
– să evite orice contaminare a materiilor prime şi a sortimentelor de furaje preparate, posibilă din aer, sol, apă, sau prin îngrăşăminte, biocide, produse fitofarmaceutice, medicamente de uz veterinar, etc.
– să asigure sursa de apă potabilă care să fie utilizată atât la procesul tehnologic, cât şi la menţinerea stării de igienă şi curăţenie a personalului şi a utilităţilor;
– să gestioneze cu atenţie prin antrepozitarea şi manipularea separată a deşeurilor şi substanţelor periculoase, în scopul evitării pericolului de contaminare;
– să asigure efectuarea acţiunilor de dezinfecţie a spaţiilor tehnologice, a utilajelor şi ustensilelor folosite, protejarea spaţiilor şi a furajelor de insecte şi rozătoare prin măsuri specifice;
– să asigure echipamente de protecţie sanitară pentru personalul angajat precum şi existenţa documentelor din care să rezulte starea de sănătate a acestora;
– să respecte programul de autocontrol prin afuirea de probe la laboratorul de referinţă pentru determinarea încărcăturii cu pesticide, microtoxine (în special aflatoxine), metale grele, rezidii de medicamente, coccidiostatice organisme modificate genetic, prezenţa salmonelelor şi alţi parametrii la anumite solicitări şi să respecte recomandările menţionate în buletinele emise de către specialişti în cazul unor neconformităţi;
– să notifice autorităţilor competente suspiciunea sau constatarea unor necomformităţi sau abateri de la cerinţele de calitate şi salubritate privind siguranţa furajelor destinate pentru animale şi păsări
– să colaboreze cu serviciile sanitare veterinare, cu factorii responsabili din domeniu producerii şi utilizării furajelor, cu scopul de a fi informaţi asupra măsurilor care trebuie aplicate pentru a preveni contaminarea furajelor, pentru ridicarea calităţii acestora, factor necesar în apărarea sănătăţii animalelor cât şi a populaţiei;

Întreg procesul de producere, depozitare, distribuţie a furajelor precum şi utilizarea lor în hrana animalelor şi a păsărilor este monitorizat şi controlat de personalul de specialitate din cadrul D.S.V.S.A. judeţeană şi a unităţilor teritoriale subordonate.

Dr. Penţea Ioan Viorel -Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu