Publicat: 2 Iulie, 2017 - 12:20
Share
— RoNeuroBrainDays și International School of Neurology—

Peste 250 de participanți, medici specialiști și medici rezidenți neurologi. Sesiuni știițifice de top ce reunesc 70 de lucrări din cercetarea medicală neurologică, precum și sesiuni dedicate prezentărilor de cazuri medicale din specialitate. 43 de speakeri renumiți din unele dintre cele mai titrate universități ale lumii. Toate acestea vor fi încadrate în două evenimente de marcă pentru neurologia românească, organizate de către Societatea pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN) și Societatea Română de Neurologie, împreună cu partenerii naționali și internaționali : RoNeuro Brain Days și International School of Neurology—30 iunie-6 iulie, în stațiunea Eforie Nord.

Timp de șapte zile, cercetători de top, personalități din mediul academic și universitar, medici specialiști, dar și rezidenți din Suedia, Germania, Israel, UK, Austria,Polonia, India, Italia, Ungaria, Republica Moldova și România vor transforma stațiunea de la malul Mării Negre, Eforie Nord, în Capitala Mondială a neurologiei. Dacă ne raportăm la numărul participanților, al speakerilor sau al lucrărilor științifice prezentate, lucrări științifice care acoperă întreaga sferă a neurologiei, anul acesta, RoNeuro Brain Days și International School of Neurology înregistrează un nou record. Astfel, în cadrul celor două evenimente, vor fi prezentate cele mai recente noutăți din domeniul cercetării științifice medicale, la nivel mondial, din sfera neurologiei fie că este vorba despre accidentele vasculare cerebrale (AVC), bolile Parkinson și Alzheimer, despre scleroza multiplă sau despre traumatismele cranio cerebrale (TBI) .

'Putem considera că reuniunea celor două evenimente care integrează abordarea atâtor patologii, atât din punct de vedere al practicii clinice, cât și din perspectiva cercetării științifice medicale sunt meritorii atât pentru neurologia românească, cât și pentru medicină în general, iar pe parcursul celor șapte zile de dezbateri științifice vom asista la un record din punct de vedere al informațiilor prezentate de către specialiștii din neurologia mondială' a declarat prof.dr. Dafin Mureșanu, președinte al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității .

'Și anul acesta, prioritatea noastră pentru cele două evenimente, RoNeuro Brain Days și Școala Internațională de Vară de neurologie este extinderea programelor educaționale și transpunerea cercetării științifice în practica clinică'a adăugat prof. dr. Dafin Mureșanu.

Coordonatorii celor două evenimente, RoNeuro Brain Days și International School of Neurology sunt prof. dr. Dafin Mureșanu, Universitatea de Medicină si Farmacie 'Iuliu Hațieganu' din Cluj-Napoca , președinte al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN), prof. dr. Natan Bornstein, de la Universitatea din Tel Aviv, Centrul Medical Sourasky, prof. dr. Ovidiu Bajenaru, Universitatea de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București, președintele de onoare Ad Vitam al Societății de Neurologie din România (SNR) si prof. Dr. Volker Homberg, Secretar General al WFNR.

Boala Parkinson își poate dubla numărul pacienților până în 2030

Afectează astăzi aproximativ 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, dintre care 1,5 milioane de europeni; potrivit estimărilor, numărul acestora este posibil să se dubleze până în 2030, iar în țara noastră înregistrează peste 70.000 de pacienți. Este vorba despre boala Parkinson, catalogată ca fiind una dintre cele mai reprezentative afecțiuni neurologice degenerative înregistrate la nivel mondial, a doua ca frecvență după maladia Alzheimer. Statistic, în China au fost raportate 1,8 milioane de cazuri, iar în SUA, peste 50.000 de oameni sunt diagnosticați anual cu această boală. Este posibil ca numărul global al îmbolnavirilor să fie mai mare, ținând cont de cazurile încă nediagnosticate.

În România, pacienții cu această afecțiune beneficiază de tratament medicamentos specific, ale cărui costuri lunare individuale se ridică la aproximativ 3.000 de lei. În anumite cazuri de boală avansată costul unei operații care poate îmbunătăți considerabil calitatea vieții variază între 30.000 și 80.000 de lei, un cost relativ mic dacă ne raportăm la cel din țările dezvoltate unde este cuprins între 30.000-50.000 de euro. La nivel european, costul anual total, care cumulează cheltuielile medicale și sociale, este estimat la 14 miliarde de euro.

Accidentul Vascular Cerebral, peste 15 mil de cazuri noi

Potrivit statisticilor, aproximativ un milion de accidente vasculare cerebrale se înregistrează anual în Europa, studiile fiind raportate la o populație de 500 de milioane de locuitori. La nivel mondial, AVC constituie o a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare și cancer. Conform ultimei raportări a Organizației Mondiale a Sănătății au fost înregistrate în întreaga lume peste 15 milioane de cazuri noi de AVC, aproximativ 5 milioane dintre acești pacienți decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă.

Îngrijorător este faptul că România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei țări europene în ceea ce privește incidența crescută a bolilor cerebrovasculare, precum și mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Datele clinice raportate, privind rata de supraviețuire după un AVC la 7 ani de la debutul bolii sunt îngrijorătoare: 16% dintre pacienți sunt instituționalizați, 20% necesită asistență la mers, 31% necesită asistență zilnică, iar 71% au capacitatea de lucru afectată. Specialiștii consideră că, recuperarea funcțiilor senzitivo-senzoriale, a funcțiilor motorii și cognitive continuă în grade variabile de timp, săptămâni sau luni, după debutul unui AVC, constituind o nouă fereastră terapeutică extrem de promițătoare.

'Recuperarea pacienților este heterogenă și este dependentă de mai mulți factori, cel mai important fiind severitatea deficitului inițial. Alți factori importanți în recuperare sunt tipul de AVC, localizarea și dimensiunea leziunii ischemice, vârsta pacientului, prezența comorbidităților și tratamentul de recanalizare arterială' spune prof. dr. Dafin Mureșanu.

Scleroza multiplă sau 'boala cu 1000 de fețe'

Această boală, autoimună, cunoscută și ca scleroză în plăci și a cărei cauză este încă neelucidată, este determinată de distrugerea mielinei urmată de un proces de degenerare axonală atât la nivel cerebral cât și la nivelul măduvei spinării, fapt ce determină un tablou clinic foarte variat. Scleroza multiplă este a doua cauză de invaliditate în rândul adulților tineri, după traumatismele cranio-cerebrale. Este afectată populația tânără, fiind diagosticată, cel mai frecvent, la persoane cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani.

La nivel mondial există aproximativ 2,1 milioane de pacienți cu SM, iar în România, numărul acestora este de aproximativ 10.000. Statisticile arată că, la nivelul UE, numărul bolnavilor de SM s-a dublat în ultimii șase ani, ajungând la circa 600.000. Cele mai recente date prezentate de Platforma Europeană a Sclerozei Multiple situează România pe locul 27 din 33 de state din Europa, la capitolul servicii medicale acordate pacienților diagnosticați cu această boală invalidantă.

În SUA, sistemul de sănătate cheltuie, în medie între 8.500 ?i 55.000 de dolari, anual, pentru un pacient cu scleroză multiplă.

În Europa, costul mediu, anual, pentru un astfel de pacient este de aproximativ 30.000 de euro, iar în România este de peste 9.200 de euro.

Traumatismele cranio-cerebrale,în creștere alarmantă

La nivel mondial, aproximativ 10 milioane de oameni suferă anual un traumatism craniocerebral. Organizația Mondială a Sănătății preconizează că până în anul 2020, accidentele rutiere, principala cauză a traumatismelor craniocerebrale, vor deveni al treilea mare contributor la povara globală a bolii și dizabilității, după bolile cardiovasculare și depresie. În Europa 1,6 milioane de pacienți sunt internați anual, cu diagnostic de traumatism craniocerebral, iar dintre aceștia 66.000 decedează. Aproximativ 11,5 milioane de europeni prezintă o deficiență cauzată de un traumatism craniocerebral. Deși impresionante, aceste cifre subestimează magnitudinea problemei, ele bazându-se doar pe datele oferite de cazurile internate în spital. Aproximativ 80-90% dintre traumatismele craniocerebrale sunt considerate ușoare și nu necesită îngrijiri medicale.

În SUA, pentru un pacient cu traumatism cranian, care necesită recuperare, costurile sunt de aproximativ 200.000 de dolari, în primul an. Pentru pacienții cu traumatisme minore sau medii care nu necesită recuperare, cheltuielile se ridică la aproximativ 15.000 de dolari. Costurile date de îngrijirea unui pacient cu traumatism cranio-cerebral sever, pentru tot restul vieții acestuia, pot ajunge și la 4 milioane de dolari.

În Europa costurile directe anuale pentru un pacient cu traumatism cerebral sever sunt de peste 18.000 euro. În medie, pentru un pacient cu traumatism cerebral, se cheltuie aproximativ 9.000 de euro. În anul 2010, în țara noastră, s-au cheltuit aproximativ 94 milioane de euro pentru această patologie, costul mediu pentru un pacient cu traumatism cranio-cerebral fiind de cca 3.300 euro.

În România, numărul cazurilor de traumatisme cranio-cerebrale este în creștere — 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, principala cauză fiind accidentele rutiere, 75% dintre persoanele decedate în accidente rutiere au suferit un traumatism craniocerebral. Anual, în țara noastră, se înregistrează peste 60.000 de noi cazuri de TCC.

Alzheimer, de la boala uitării la demență

Tulburările de memorie, vorbire, percepție spațială, atenție, calcul și praxie, într-un cuvânt tulburări cognitive, reprezintă consecințe frecvent întâlnite după o leziune cerebrală dobândită , în particular după un accident vascular cerebral (AVC) sau o leziune cerebrală traumatică (TBI), dar și ca efect al bolilor Alzheimer sau Parkinson și reprezintă o cauză majoră de dizabilitate.

Dacă ne referim la simptomele cognitive în demența Alzheimer, acestea se caracterizează printr-un debut gradat, declinul cognitiv fiind unul progresiv. În acest context cele mai frecvente sunt tulburările de memorie care se pot defini prin incapacitatea bolnavului de a memora informațiile noi sau date despre evenimente recente, chiar dacă păstrează bine conservate amintiri dintr-un timp îndepărtat, chiar din copilărie. În același registru al bolii Alzheimer, întâlnim tulburările de limbaj, când pacienții nu-și mai găsesc cuvintele uitându-le chiar și pe cele simple sau folosesc cuvinte fără sens ceea ce îi face de neînțeles în comunicarea cu cei din jurul lor. În ceea ce privește boala Alzheimer, în România există peste 500.000 de pacienți care suferă de așa zisa boală a uitării

'În cadrul acestor două evenimente vom pune un puternic accent pe dezvoltarea metodelor ce vizează neurorecuperarea pacienților. Astăzi, recuperarea după accidentele vasculare cerebrale, traumatismele cranio cerebrale sau vertebromedulare nu mai constă doar în terapie fizică eforturile fiind îndreptate și spre latura cognitiv-emoțională' a meționat prof. dr. Dafin Mureșanu.

Conceptul și rezultatele studiului CARS reconfirmate într-o nouă meta-analiză

Capacitatea creierului de a se reorganiza după AVC prin intermediul neuroplasticității poate fi modulată de agenți farmacologici, prin modularea mecanismelor endogene ale neuroplasticitatii. Printre cei mai buni agenți farmacologici capabili să să stimuleze aceste procese sunt factorii neurotrofici.

Activitatea de promovare a neuroprotecției, neuroplasticității și neurogenezei a acestora a fost clar demonstrată într-un numar mare de studii fundamentale (in vitro și in vivo) precum și în studii clinice. Studiul multicentric, internațional CARS ( Cerebrolysin and Recovery after Stroke), desfășurat și în România în mai multe centre a fost publicat anul trecut într-una dintre cele mai prestigioase reviste de profil din lume și a vizat recuperarea motorie precoce și pe termen lung a pacienților cu AVC, prin asocierea a două tipuri de terapii: terapia farmacologică cu un agent multimodal și un program standardizat de recuperare.

Evaluarea finală s-a efectuat la 3 luni de la debutul AVC, rezultatele fiind statistic semnificate. O meta-analiză recentă reconfirmă rezultatele pozitive ale studiului CARS precum și validitatea conceptului care stă la baza acestuia.

În România, lipsa centrelor de neurorecuperare îi trimite acasă pe pacienții cu AVC

O problemă existentă la nivel național, cu care se confruntă pacienții care au suferit un AVC este dată de lipsa centrelor de recuperare neurologică. Potrivit unui studiu RES-Q al ESO (European Stroke Organisation), realizat în luna martie, în 10 spitale din România au fost internate 1.052 de persoane care au suferit un AVC. Dintre acestea, doar 5,4% au beneficiat de centre speciale de recuperare neurologică, 3,2% au fost plasate în aziluri de îngrijiri medicale, 3,6 % au fost redirecționate către alte spitale, 14% au decedat, în timp ce 73,8% au fost trimise acasă, principala cauză fiind lipsa acută a centrelor de neurorecuperare.

Un alt aspect important al reuniunii îl constituie dezbaterile pe tema registrelor de patologii calitate. Acestea reprezintă instrumente utile în activitatea clinica precum, cercetare, îmbunătățirea calității serviciilor medicale precum și în eficientizarea costurilor. Un registru complet al bolilor cerebro-vasculare cuprinde informații privitoare la organizarea unităților de tratament a accidentelor vasculare cerebrale, managementul în fază acută a acestor pacienți, metodele de prevenție și de recuperare folosite, precum și informații despre evoluția pe termen lung a acestor pacienți.

Cu ajutorul registrelor se poate monitoriza calitatea serviciilor medicale, se pot identifica verigile lipsă în diverse țări, pot fi dezvoltate strategii de îmbunătățire specifice fiecărei regiuni geografice, pot fi monitorizate progresele înregistrate. Un astfel de instrument este registrul RES-Q, lansat sub egida European Stroke Organisation (ESO), în care se dorește includerea tuturor unităților de urgență neurovasculară din Europa, deoarece la acest moment sunt 28 de registre naționale în 26 de țări, modul de culegere a datelor și informațiile obținute fiind heterogene.

Despre Societatea pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN):

Societatea pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN) a fost înființată în 2005 de către un grup internațional de medici și cercetători, la inițiativa Prof. dr. Dafin F. Mureșanu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie 'Iuliu Hațieganu' din Cluj-Napoca, și a Prof. dr. Ovidiu Băjenaru de la Universitatea de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București.

SSNN este o organizație științifică dedicată cercetării fundamentale și clinice, crearea unui forum de discuții pentru a contribui la o mai bună înțelegere a proceselor neurobioligice endogene și dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice și non-farmacologice în domeniul neuroprotecției și neuroregenerării.

Comunicat de presă - Societatea pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN)