Publicat: 19 Octombrie, 2019 - 11:57
CJ Hunedoara are în intenţie să acceseze fonduri pentru conservarea şi reabilitarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei

Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara are în intenţie să acceseze fonduri pentru conservarea şi reabilitarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei şi integrarea lor în circuitul turistic internaţional, după ce un proiect care vizează regimul juridic al acestor monumente UNESCO a fost aprobat de Senat.

„În contextul actual, încredinţarea administrării cetăţilor dacice către Consiliul Judeţean Hunedoara este cea mai bună soluţie, mai ales dacă ţinem cont de modelul de administrare, ca exemplu de bună practică, de la Sarmizegetusa Regia. Consiliul Judeţean Hunedoara intenţionează să acceseze fonduri pentru efectuarea lucrărilor specifice de conservare şi restaurare, dar şi pentru susţinerea activităţilor de punere în valoare a siturilor din Munţii Orăştiei, cu scopul de a asigura integrarea lor în circuitul turistic internaţional”, se precizează într-un comunicat postat de CJ Hunedoara pe pagina oficială a instituţiei.

Conducerea CJ Hunedoara şi-a exprimat speranţa că şi deputaţii vor aproba propunerea legislativă prin care care cetăţile dacice vor putea fi preluate, în administrare, de către autoritatea judeţeană, după modelul sitului de la Sarmizegetusa Regia.

Senatul a adoptat, luni, un proiect iniţiat de parlamentari PSD, care vizează regimul juridic al ansamblurilor şi siturilor istorice şi arheologice care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri privind protejarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.

Ansamblul de şase monumente situate în judeţele Hunedoara (Sarmizegetusa Regia - Grădiştea de munte, Costeşti - Blidaru, Cetăţuie, Piatra Roşie, Băniţa) şi Alba (Căpâlna) datează din vremea Regatului Dac - sec. I î.Hr. - începutul sec. II d.Hr. După cucerirea romană din anul 106, zona a fost evacuată, iar de-a lungul secolelor cetăţile şi aşezările dacice au fost acoperite de păduri, se arată în expunerea de motive.

Potrivit iniţiatorilor, principalele probleme identificate în prezent sunt cele privind statutul juridic al terenurilor, desemnarea unor administratori, lipsa căilor de acces, suprapunerea, pe aceeaşi suprafaţă a statutului de sit arheologic cu cel de arie naturală protejată, lipsa pazei, ceea ce duce la braconajul artefactelor, toate acestea rămân probleme nerezolvate timp de 20 de ani de când cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, recunoscute pentru unicitatea lor în lume, au fost înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Proiectul face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată, forul legislativ decizional pentru acest act normativ fiind Camera Deputaţilor. 

Tag-uri Institutii: