Publicat: 1 Martie, 2015 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1990?

Steriletele şi demografia

O ştire care a trecut aproape neobservată în public: recent s-au importat cîteva mii de sterilete. Chestiunea este fără precedent, cel puţin în ultimii 22 de ani cînd banii statului nu au mai fost aruncaţi pe acest produs pe care industria naţională nu a reuşit sau nu a încercat să-l realizeze. Dar, ca să nu cădem într-un soi de comentariu absurd, de genul „beleregelor" dintr-o cunoscută scenetă umoristică, să facem precizarea că sub această denumire luată din dicţionarul termenilor medicali se ascunde, de fapt, un „dispozitiv“ anticoncepţional.

Unii puritani de ocazie vor tresări, şocaţi: este ăsta subiect de discutie în presă? Este, credem noi, un subiect mai mult decît necesar. Pentru că am plătit un preţ mult prea mare, cumplit de mare (şi acest lucru va trebui stabilit cu exactitate într-o zi) demenţialei politici demografice iniţiate de ceauşescu, ca una dintre primele măsuri de reprimare a celor mai elementare libertăţi umane. Tiranul se considera prea mare pentru un popor atît de mic şi a dorit - cu orice preţ să mărească „şeptelul" uman pe care-l păstra cu cunoscuta-i genialitate. Luîndu-le oamenilor dreptul de a decide el înşişi asupra planingului familial — în funcţie de aptitudinile, posibilităţile şi concepţiile fiecăruia — el a elaborat celebrul decret de interzicere a avortului.

Octavian ANDRONIC
(Continuare în pag. a lll-a)

Steriletele şi demografia

(Urmare din pag. 1)
Dar nu numai atît. Avorturile sînt interzise şi în alte ţări civilizate. Dar acolo nu sînt interzise elementara e-ducaţie sexuală şi aplicarea unor soluţii contraceptive. Dispariţia prezervativelor, a anticoncepţionalelor — despre sterilete nici nu mai vorbim — au dus într-adevăr la o creştere spectaculoasă a natalităţii, dar numai vreme de vreo doi ani. Apoi, declinul a fost crunt, îngrijorător, soldat cu moartea în condiţii barbare a mii şi mii de femei lipsite de cele mai elementare posibilităţi de creştere a copiilor, cu „naşterea" unui „înfloritor" business al întreruperilor ilegale de sarcină, cu aducerea pe lume a cohorte de copii handicapaţi. Vreme de 20 de ani tiranul a refuzat să vadă realitatea, o realitate pe care acoliţii i-o „înfrumuseţau" prin metode statistice (ca aceea de a nu se înregistra naşterea copiilor decît după un anumit interval!). Două decenii ţara, femeile sale, copiii săi au fost martirizaţi şi de diabolicele măsuri administrative ai căror promotori credeau că copiii pot veni pe lume oricum, fără hrană, fără căldură, fără medicamente. Şi, mai ales, fără dragoste... Dar, ca în orice parabolă, există în această poveste o morală: cei care l-au dărîmat pe tiran au fost chiar ei, „decreţeii" — tinerii care au ieşit în stradă cu mîinile goale, dar cu o nestăvilită sete de libertate.

Fie dar ca modesta ştire de care aminteam în preambul să constituie începutul unui nou mod de a concepe dreptul cel mai elementar al omului: acela la viaţă şi la libertate de decizie în ceea ce priveşte propria existenţă.


Libertatea din 1 martie 1990 pag. 1-a


Nou şi vechi
Caricatură de ANDO

Aven Amentza, bun venit!

Ei bine, romii s-au hotărît să aibă o publicaţie a lor, un săptămînal cu pagini în limba română şi în ţigăneşte. Se va numi ca în titlul de mai sus (în traducere: „Veniţi cu noi"). De la Ministerul Culturii li s-a garantat tot sprijinul. Cît despre tiraj şi abonamente cum se spune... drum de fier. Problema este că ei au nevoie urgent de colaboratori, romi sau nu, de profesionişti ai scrisului. Cererile se primesc zilnic pînă duminică Ia tel. 15.46.25, (numai între orele 20—24).

Sorin ROŞCA-STĂNESCU

 

AZI

CONFIRMARE. A apărut, în sfîrşit, actul normativ care confirmă o stare de fapt: săptămîna de lucru redusă. Ultraredusă. Decretul acoperă, încă, doar o mică parte a timpului pe care continuăm să-l alocăm, la nivelul economiei naţionale, lecturii ziarelor, disputelor, politice şi mitingurilor; de revendicări. Pe cînd un decret care să se refere la săptâmîna de odihnă... redusă?    

Poporul american a urmărit şi urmăreşte cu mare interes revoluţia română

Interlocutor domnul MILLER CRAUCH, consilier de presă şi cultură al Ambasadei Statelor Unite ale Americii

— Ce impresii a trezit în rîndul poporului american revoluţia română, cu ce sentimente a fost urmărită în S.U.A. lupta de răsturnare a dictaturii?

— Dramaticele evenimente ale Revoluţiei din ţara dv. au fost urmărite de poporul american cu mare atenţie, cu satisfacţie, cu bucurie. Ca toată lumea de altfel, dar nu ca toate guvernele. Vreau să subliniez aici rolul imens al televiziunii. Cred că sînteţi prima ţară din lume în care o revoluţie s-a transmis în direct la TV. Marile noastre canale de televiziune au preluat aceste transmisii şi au adus evenimentele în fiecare cămin din ţara noastră. A fost un lucru extraordinar pentru poporul meu, un popor, să-i spunem, vizual, obişnuit — datorită rolului imens al televiziunii la noi — să perceapă evenimentele, lumea, prin imagini. Eram în U.S.A. în acele zile ale sărbătorii Crăciunului şi am putut să apreciez la faţa locului efectele directe ale acestor transmisii, căldura sufletească, solidaritatea cu care americanii au urmărit evenimentele istorice de la Bucureşti.

— Ştim, domnule Crauch, că în ultimii ani pe lîngă relaţiile politice şi economice, contactele culturale dintre ţara noastră şi Statele Unite au cunoscut, la rîndu-le, o traiectorie mereu descendentă. Există din partea guvernului ţării dv. dorinţa de a le amplifica în viitor?

— Da, intenţionăm să intensificăm acest gen de relaţii. Cu titlu exemplificativ vă informez că în iunie vom organiza pentru Bucureşti şi alte şapte oraşe o expoziţie itinerantă prin care încercăm să facem cunoscut cîte ceva din

Val. VOICULESCU
(Continuare în pag. a IV-a)

IERI

Piaţa Victoriei a oferit, începind de ieri, aspectul inedit al absenţei blindatelor, retrase acolo unde le este locul. Pe frontul de nord nimic nou?


Libertatea din 1 martie 1990 pag. a 2-a

COMUNICAT

La propunerea guvernului, Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională a stabilit ca în toate ramurile şi domeniile de activitate, începînd de la 1 martie 1990, să se asigure, în afară de sărbătorile legale, 2 zile libere pe lună, de regulă în zilele de sîmbătă.

Ţinînd cont de rezultatele economiee slabe înregistrate în lunile ianuarie şi februarie 1990 în unele unităţi, de pagubele aduse economici naţionale prin întreruperile nejustificate ale lucrului, trecerea la săptămîna de lucru de 5 zile se va face eşalonat, pînă la finele trimestrului III 1990, în conformitate cu grafice elaborate de comun acord de ministere şi aIte organe centrale cu consiliile de administraţie ale unităţilor din subordine, în funcţie de îndeplinirea indicatorilor industriali, economici şi profesionali şi de asigurarea fondurilor de salarizare necesare.

Pentru agricultură, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va stabili modul specific de aplicare a acestor măsuri, ţinînd seama de campaniile agricole din anumite perioade ale anului.


Libertatea din 1 martie 1990 pag. a 3-a


Libertatea din 1 martie 1990 pag. a 4-a

Poporul american a urmărit şi urmăreşte cu mare interes revoluţia română

(Urmare din pag. I)

cultura, spiritul Americii. Am donat deja Ministerului Învă-ţămîntului un prim lot de cărţi tehnice şi ştiinţifice a-mericane. Peste cîteva luni, la Constanta va sosi o altă importantă cantitate de lucrări de acest gen. Sîntem în legătură cu Armata Statelor Unite staţionată în R.F.G. care ne-a promis că ne va dona circa 10 000 de volume de nivel universitar, devenite disponibile (în ultimii ani în armata noastră şe desfăşoară un serios program de instruire a tinerilor). Vom intensifica de asemenea contactele culturale, academice pe linia programului Fulbright, a altor programe de asistenţă ştiinţifică şi tehnică.

— Nu vi se pare că şi în acest domeniu America dovedeşte o anume reţinere faţă de România, că nu face tot ce credem, ce sperăm noi că ar putea face?

— Să nu uitaţi că Statele Unite au la această oră un mare deficit bugetar. Apoi, România este doar una dintre ţările estice care au nevoie de ajutoare, de asistenţă, inclusiv ştiinţifică. În ultimii ani, relaţiile dintre ţările noastre au pierdut mult în substanţă şi intensitate. Pentru a le revitaliza este nevoie de timp, de parcurgerea unor etape fireşti, de eliminarea unor obstacole de natură administrativă, de stabilizarea instituţiilor dv. cu care conlucrăm.

— Sînteţi optimist?

— Sînt optimist pe termen lung şi mediu. Pe termen scurt nu sînt pesimist, ci doar realist.

ULTIMA ORĂ

AGENDA POLITICĂ. Cererea de înregistrare depusă ieri la Tribunalul municipiului Bucureşti de către cea de-a 51-a formaţiune politică a fost analizată do către completul de judecată. Azi dimineaţă, instanţa a conferit personalitate juridică PARTIDULUI LIBER-SCHIMBIST. Această originală formaţiune care-şi propune ca ţel principal asanarea morală a cadrului de manifestare a opţiunilor politice şi sociale este condusă de către prof. univ. Ştefan Cazimir.