21 septembrie 2021

Remember 10 aprilie 1991 – Presa acum 30 de ani

Libertatea
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1991

În preziua reluării lucrărilor parlamentare, domnul Alexandru Bîrlădeanu aruncă mănuşa

GUVERNUL NU VA REZISTA ÎN ACTUALA FORMULĂ PÎNĂ LA VIITOARELE ALEGERI

Aseară, intr-un interviu televizat, preşedintele Senatului, domnul Alexandru Bîrlădeanu a apreciat că guvernul trebuie remaniat adinc, reluind propunerea pe care o mai formulase, în urmă cu aproape două săptămîni, de a se forma un guvern de coaliţie cu participarea reprezentanţilor opoziţiei parlamentare • O coaliţie ar aduce „un plus de înţelepciune şi pondere” în guvern conferindu-i o credibilitate mai mare pe plan internaţional. In opinia sa, un asemenea guvern este posibil, pentru că principalele partide sînt apropiate in ce priveşte concepţia politică generală, pronunţîndu-se toate pentru pluripartitism şi economie de piaţă • Preşedintele Senatului a reiterat acuzaţia pe care a mai adus-o guvernului considerînd „o mare greşeală strategică” faptul că s-a ocupat doar de implementarea economiei de piaţă, intorcind spatele aparatului de producţie • Domnul Birlădeanu a afirmat că cel puţin in ceea ce priveşte protecţia socială se află în stinga guvernului şi a reproşat acestuia că nu a pregătit bine nici cea de-a doua etapă a liberalizării preţurilor şi că ignoră opiniile economiştilor autohtoni • Preşedintele Senatului a considerat drept scandaloasă iniţiativa domnului Adrian Severin de a plăti cu aproape un milion de dolari specialişti americani pentru elaborarea proiectului Legii privatizării • Domnul Birlădeanu a reluat şi a dezvoltat criticile sale, aduse in Senat statutului FSN, susţinind că nu a greşit, aşa cum a afirmat preşedintele Iliescu. Domnul Birlădeanu s-a explicat astfel: Este normal ca parlamentarii partidului de guvernămînt să susţină programul acestuia, dar nu şi de a avea obligaţia statutară de a sprijini programul guvernului, pentru că acesta nu este un organ de partid. Relaţiile guvernului cu parlamentul sint stabilite de Constituţie. Guvernul nu este instituţie de partid, ci de stat. Ca preşedinte al Senatului, are obligaţia fundamentală de a apăra prerogativele parlamentului. De aceea, atrage a-tenţia că guvernul încearcă să pună stăpînire pe parlament. In opinia domnului Birlădeanu, faţă de intenţiile iniţiale, guvernul care trebuia să fie de centru-stinga, este acum fluctuant, apropiindu-se, de dreapta, chiar spre autoritarism, în urma hotăririlor recentei Convenţii Naţionale a FSN • Domnul Birlădeanu a apreciat intervenţia ziarului „România Liberă” (care a publicat o lungă listă de intelectuali care ii contestă calitatea de academician) drept necalificată, şi ca o diversiune politică.

Ziarul Libertatea din 10 aprilie 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

EVRIKA

Alte noutăti lingvistice. Un cuvint nou se insinuează tot mai puternic în viata politică românească în perioada post-decembristă. Cind electoratul a votat masiv pentru F.S.N. la 20 mai 1990, opoziţia a spus că nu e vorba de o victorie populară, a poporului, ci de POPULISM. Cind sindicatele au organizat greve a zeci de mii de oameni, nu am asistat la o afirmare a vointei maselor muncitoreşti, ci la o manifestare de POPU-LISM (a zis guvernul). Cînd s-au liberalizat preţurile Ia 1 aprilie 1991 şi s-a încercat să se apere interesele tuturor consumatorilor, încercarea a fost numită POPULISTA (de către FRONT!).
Ieri era demagogia, azi populismul. Trăiască marele Caragiale!

GURA LUMII

(INFORMATII PENTRU CARE NU BAGAM MlNA lN FOC)

• SCRISOARE DIN LOS ANGELES

Un vechi amic căruia tot ce se întîmplă în această ţară ii miroase, mai ales după Revoluţia din decembrie ’89, după o şedere de 10 luni de zile la Los Angeles (desigur, în S.U.A.) îmi scrie compătimindu-mi rezistenta în limbajul lui, mai bine zis coexistenţa cu „neo-comunismul” instaurat de „clica Ilici-Iliescu şi fiul lui Walter Roman”.
„Nu pot să concep — îmi scrie Dumi, aflat temporar dincolo de Ocean — ca eu, care am fost condamnat în 1945 pentru acte de nesupunere fată de comunism (uită că de fapt era vizat încă de pe vremea lui Antonescu ca membru camuflat în armată al Mişcării Legionare şi că, de fapt, aceasta era cauza) să mai trăiesc în această ţară. Da, am fost arestat şi condamnat, am fost şi la Canal, alături de Radu Gir şi am dus-o foarte greu. Dună amnistia dată de comunişti, cu greu mi-am găsit un loc de muncă, modest, mai intîi în… teatru, acolo era locul nostru, al oamenilor de idei, al intelectualilor. Mai tîrziu, mi-am găsit vocaţia, a reintrat în rîndurile armatei. Da, la restaurantul Casei Centrale. Şi cît am avut de tras şi aici. Ce viaţă de cîine am suportat pentru ideile mele democratice de libertate. Orice achiziţie era suspectată, orice contract cu terţi era supus verificării… Noroc că a venit Revoluţia…
Acum, am ajuns în America, în tara tuturor posibilităţilor, de unde-ţi scriu aceste rînduri, deplîngînd viaţa amarnică pe care-o duceţi voi acasă. De aceea, aş vrea să rămîn aici. Dar nimeni nu mă vrea. Nici măcar fiii adoptivi, nici măcar Marga Langa.. Am încercat, să mă căsătoresc cu o americană văduvă cu ceva… dolari. Nici o şansă. Nu am nici înăltimea şi nici lovele de rezistenţă. Cred, pînă la urmă, că am să mă întorc în ţară. Da acolo unde oamenii mor de foame pe stradă, unde nu găseşti nici un dram de libertate. Vine primăvara la Bucureşti şi cu ea, eu. Ce vis frumos a fost în anul trecut în Piaţa Universităţii, ce rezistenţă neocomunistă şi promonarhistă! Abia astept să mă reîntîlnesc cu Doru şi Marian, cu vajnicii luptători pentru împlinirea idealurilor noastre ce ne-au animat o primăvară şi un început de vară. Nu mă uitaţi, mă reîntorc acasă, că pe-aici departe de ea, n-am prea făcut purici! Semnează-cu dragoste al vostru Dumi.”

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 10 aprilie 1991, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 10 aprilie 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 10 aprilie 1991, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

MIŞCĂRILE ISLAMICE DUPĂ RĂZBOIUL DIN GOLF

Fier de lance al radicalismului antioccidental în lumea arabă şi musulmană, mişcările islamice au fost din plin lovite de zdrobitoarea înfrîngere a Irakului de către aliaţi. Multe dintre ele care se mobilizaseră alături de Bagdad sînt acum foarte afectate.
Cu toate acestea, viitorul acestor mişcări nu pare a fi pus sub semnul indoielii, potrivit analizelor efectuate de birourile A.F.P. din Orientul Mijlociu si din Maghreb.
Iată ce evidenţiază aceste analize:
Intr-adevăr, factorii îndeobşte cunoscuţi pentru faptul că au favorizat emergenţa şi dezvoltarea acestor mişcări in mai multe ţări din regiune sînt departe de a fi dispărut. Este vorba astfel, de ostilitatea fată de influenta occidentală, de condiţiile economice adeseori mai mult decît mediocre, precum si de persistenţa problemei palestiniene.
Mai mult, slăbirea Irakului, care-şi dezvoltase influenţa propovăduind în lumea arabă o ideologie care se voia naţionalistă si laică; ar putea fi în cele din urmă folositoare islamiştilor, mai ales dacă soluţiile la problemele regiunii vor întirzia să apară. Aceştia vor apărea atunci ca fiind singurii capabili să canalizeze nemulţumirile fată de regimuri deschis prooccidentale sau pur si simplu timorate.
Inevitabila situaţie stânjenitoare în care se află in prezent mişcările islamice care s-au făcut ecoul apelurilor lui Saddam Hussein la „războiul sfînt” (Jihad) ar putea fi, in definitiv, numai un accident de parcurs.
Pentru moment, situaţia mişcărilor islamice diferă de la o tară la alta, mai ales in funcţie de legăturile lor cu cei doi principali furnizori de fonduri ai mişcărilor islamice, Arabia Saudită şi Iranul, două state cel mai adesea rivale şi foarte rar prietene.
Monarhie prooccidentală şi unul din principalii piloni ai coaliţiei antiirakiene, regatul Wahabit, el însuşi fundamentalist de un anumit tip a întreţinut în mod notoriu o largă clientelă in rindul mişcărilor islamice sunnite.
Pentru unii din clienţii săi, preocuparea imediată este aceea de a şti dacă acum Rya-dul îsi va reconsidera sau nu angajamentele sale financiare si în această incertitudine ei se mulţumesc cel puţin să-i atenueze entuziasmul lor faţă de Saddam.
Astfel, in Iordania, retorică belicoasă a mişcărilor islamice care adresaseră apeluri, la Jihad a încetat brusc. Dar principala mişcare islamică, Asociaţia „Fraţii musulmani»,
prezentă in Parlament si în guvern, îşi va păstra influenţa datorită situaţiei deosebite a Iordaniei faţă de Israel, afirmă observatorii.
Pînă în prezent mişcările islamice iordaniene au păstrat legături financiare cu Arabia Saudită, în pofida boicotului sistematic al Ryadului faţă de Amman. Dar vizitele recente ale unor personalităti islamice in Iran dovedesc o dorinţă de diversificare.
In teritoriile ocupate de Israel, mişcarea palestiniană «Hamas» a adoptat o poziţie nuanţată: în timpul războiuIui a fost publicat un singur comunicat. Fără a-l menţiona vreodată pe Saddam Hussein, comunicatul s-a mulţumit să salute „poporul irakian pentru rezistenta sa împotriva agresiunii americane”. Miscarea respinge în prezent eforturile americane de reglementare a situaţiei în Orientul Mijlociu.
In Egipt, mişcările islamice au fost ostile invadării Kuweitului şi regimului lui Saddam Hussein, dar în aceiaşi timp şi-au manifestat opoziţia şi faţă de intervenţia occidentală în Golf. Experţii din Cairo consideră, în consecinţă, că aceste mişcări nu vor fi slăbite decît in cazul în care fondurile provenite din Arabia Saudită ar fi reduse.

Presa acum 50 de ani

• APELUL FUEHRERULUI CĂTRE POPORUL GERMAN este publicat în ziarul „Universul”, din care reţinem citeva fraze: De la începutul războiului, Anglia nu a încetat sforţările sale de a face din Balcani un teatru de războiu (…)… am întins poporului sârb mâna poporului german (…). Poporul german nu nutreşte ură fată de poporul sârb. Poporul german nu vede mai ales nici un motiv pentru care el trebuie să lupte contra croaţilor si sârbilor. El nu vrea nimic dela aceste popoare. Dar poporul german va regula acum socotelile ş!ale cu această clică de criminali din Belgrad, cari cred că pot să pună din nou Balcanii la dispoziţia atentatului britanic contra păcii europene” • LUPTE ÎNVERŞUNATE PE FRONTUL DIN BALCANI. Trupele germane au pătruns pînă la 30—40 km pe teritoriul inamic. Memoriul Reichului anexat la declaraţia făcută Iugoslaviei si la nota adresată Greciei. Avioanele iugoslave au atacat oraşele Pecs şi Seghedin. Protestul guvernului ungar. Aviaţia britanică a bombardat Sofia • „ÎN BALCANI nu trebuie să se aştepte un război fulger”. Detalii asupra atacului de la Belgrad. Liniile de apărare şi instalaţiile iugoslave distruse de la primul atac german. Avioanele germane au cruţat oraşul Zagreb. Iugoslavii au încercat să arunce în aer podul de peste Drava. Au fost doborîte sau distruse la sol in primele zile, 127 de avioane iugoslave • BERLINUL a dat asigurări Bulgariei împotriva atacurilor engleze • FOTO: „Primii refugiaţi germani din Iugoslavia au sosit la frontiera Reichului” • RECITAL DE PIAN DINU LIPATTI, la Ateneul Român • MARMELADA ŞI DULCIURILE se vor vinde cu cartele în Anglia • RACEALA între Moscova şi mareşalul Ceang-Kai-Shek  • „MENAJAŢI-VA STOMACUL bând la fiecare masa simplu sau cu vin borvizul  LIPOVA.”

Rubrică realizată de ION BUTNARU