Publicat: 11 Februarie, 2016 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1991

K.O. 

Ne simţim datori să informăm opinia publica şi mass-media internaţională că, in ciuda intervenţiilor repetate făcute de conducerea redacţiei noastre pe lingă preşedintele Radioteleviziunii, nu am primit încă un răspuns la solicitarea imperioasă de a transmite în direct şi la o oră de virf primul examen din aceasta sesiune a preşedintelui Alianţei Civice, dl. Marian Munteanu. Halal televiziune independentă!

Ziarul Libertatea din 11 februarie 1991 pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

DE SÎMBĂTĂ PÎNĂ LUNI

• ÎNCEPÎND DE ASTĂZI, PREŞEDINTELE MOLDOVEI SOVIETICE, MIRCEA SNEGUR EFECTUEAZĂ O VIZITA OFIClALĂ IN ROMANIA, LA INVITAŢIA PREŞEDINTELUI ILIESCU • ÎNTRUNIT ÎN ŞEDINŢĂ PREZIDIUL UDMR A RECOMANDAT ADERENŢILOR SĂ-l SĂ TRANSFORME ZIUA DE 15 MARTIE INTR-O SARBATOARE INTIMA • ALIANŢA CIVICA ŞI-A CONSTITUIT ŞI ORGANIZAŢIA MUNICIPALA, SUB ACEEAŞI DEVIZĂ: NUMAI ÎMPREUNA PUTEM REUŞI • LA SUCEAVA S-A FORMAŢ ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ A PSM • CONTINUA GREVA UNILATERALĂ A REGIONALEI CFR IAŞI

• PREMIILE EDITURII "ROMÂNUL"

Săptămînalul "Românul", după numai 44 de numere şi-a găsit un loc distinct în evantaiul publicisticii româneşti; construindu-şi o platformă clară şi solidă, ilustrînd o fermă direcţie morală, bazată pe necesitatea conservării valorilor fundamentale ale naţiunii române. "Românul" a considerat de datoria sa să remarce printr-un set de premii anuale, personalităţi a căror contribuţie a considerat-o definitorie pentru demersul său programatic. Pentru contribuţia deosebită la afirmarea idealurilor de unitate naţională s-au decernat premii marelui poet de peste Prut Grigore Vieru, cel căruia i-a fost sortit - aşa cum mărturisea chiar el - să afle despre Eminescu abia la 20 de ani; lui Ion Ţiriac, care dovedeşte fără ostentaţie că a fost şi este un adevărat român; lui Mihăilă Cofariu, tragicul-erou al evenimentelor din martie '90, de la Tg. Mureş şi Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Cea de-a doua categorie de premii a vizat un sector delicat şi deficient al vieţii noastre politice: civismul şi perspectiva constructivă în activitatea parlamentară. Incontestabil, persoanele asupra cărora s-a oprit atenţia juriului, merită, cu prisosinţă o asemenea clasificare: deputatul liberal Mircea Ionescu Quintus, deputatul liber-schimbist Ştefan Cazimir şi cel fesenist Ioan Mihuţ - oameni care au ştiut întotdeauna să pună tactul si bunul simt deasupra imperativelor partinice. Următoarele categorii au vizat contribuţiile la definirea şi afirmarea identităţii gazetei, (prin Paul Everac, Dumitru Titus Popa şi Grigore Georgiu), obiectivitatea şi curajul publicistic în revelarea adevărurilor Revoluţiei (Mihai Tatulici şi Virgil Tatomir) şi activitatea exemplară şi promptitudinea gazetărească a corespondentului TV de la Tg. Mureş, Dorin Suciu. O galerie memorabilă şi întrutotul stimabilă, ce are darul să ne sporească încrederea în cursul spre normalitatea vieţii noastre în general.

• COCKTEIL CU ŢIRIAC

Ca nimeni altul a ştiut Ion Ţiriac să împletească discreţia cu eficienţa în tot ceea ce a făcut pentru ţară de la Revoluţie încoace. Fără a pretinde în nici un moment răsplată - în vreun fel sau altul - a jertfei patriotice. A muncit din greu, cîştigîndu-şi cu sudoare recunoaşterea internaţională de sportiv şi, mai apoi, de om de afaceri Ţiriac nu doreşte să epateze nici cu averea şi nici cu posibilităţile sale. Doreşte un singur lucru, şi-l doreşte din toată inima: ca România să refacă rapid terenul ce o separă de lumea civilizată. Iar pentru asta este nevoie de un ce senţial: stabilitate politică şi socială. La întâlnirea amicală pe carte a avut-o sîmbătă, cu un grup de ziarişti reprezentînd, practic, mai toate tendinţele, Ion Ţiriac şi-a mărturisit regretul că, mai ales în chestiunile fundamentale ce privesc ţara, dezbinarea şi tendinţele centrifuge slăbesc credibilitatea de care am avea nevoie pe plan internaţional. Se întîmplă cu noi, cu românii, un lucru care nu se întîmplă cu polonezii sau cu ungurii, de pildă: în loc să ne unim şi să acţionăm, concret, oferim Europei şi lumii tabloul dezolant al unei lupte pentru putere cu orice preţ! Chiar cu preţul unei ţări istovite şi puse în stare de colaps. Strasbourgul înseamnă foarte mult pentru România - a mai spus Tiriac - şi măcar acum este momentul să arătăm că putem să materializăm poziţia de excepţie în care ne aşezase Revoluţia din decembrie. Ca oglindă - mai mult sau mai puţin fidelă - a realităţii, presa poate face mult în această direcţie, cu condiţia de a renunţa ea prima, la intoleranţă şi partizanat distructiv. Spuse de Ţiriac - un om aflat cu certitudine dincolo de orice posibilitate de contestare - aceste lucruri capătă o semnificaţie aparte, sporită şi, măcar din acest punct de vedere, întâlnirea şi discuţiile purtate sîmbătă pot constitui un reper.

• BRUCAN: UN MERCUTIO DÎMBOVIŢEAN?

Ora la care s-a produs ultima (dar nu cea de pe urmă) apariţie a domnului Silviu Brucan pe unicul post de televiziune n-a fost una de maximă audienţă şi, de aceea, poate că noile sale sentinţe au produs valuri mai mici. De data aceasta autorii emisiunii nu l-au mai plasat în scaunul de "procuror", ci l-au aşezat într-unul mai modest, hai să-i zicem de martor, încercînd, cu ajutorul său direct, să lămurească "enigma Brucan". Căci o rememorare a traseului politic al ideologului şef al tuturor revoluţiilor pune în evidentă nu puţine enigme. Una ar fi aceea a istoricelor sale demisii: din postul de ambasador la Washington (primind în schimb postul de la New York), pe urmă de la Televiziune şi, mai recent, din C.F.S.N. Aflat totdeauna pe coama valului, a ştiut să devanseze cu un pas prăbuşirile, salvîndu-se miraculos. 

Octavian ANDRONIC

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• DOMNUL MINISTRU SEVERIN DESPRE REFORMA CHINEZĂ!

Asa cum v-am promis, vă oferim astăzi, un scurt interviu cu domnul ministru ADRIAN SEVERIN, pe care a avut amabilitatea să ni-l ofere la citeva minute după revenirea sa în tară, în urma unui turneu de două săptămâni întreprinse în China, unde a avut posibilitatea să studieze experienţa acumulată de poporul MARELUI ZID în domeniul reformei economice.
- Aşadar, domnule ministru, aţi revenit din China. Care sînt, în mare, impresiile recoltate acolo?
- Desigur, că, nu sint singurele ... Ce ne puteţi spune despre opiniile interlocutorilor dv. în legătură cu experienţa românească?
- Excelentă idee! Vă mulţumim pentru amabilitate! Aţi dori să transmiteţi ceva cu acest prilej, cititorilor noştri?

AMBIDEXTRU 

DOMNULUI ANDREI PLEŞU

NU-I VINE SA PRIVEASCA IN "MINUSCULUL" BUGET AL CULTURII

• Ideea care a dominat intervenţiile şi răspunsurile domnului Andrei Pleşu la conferinţa sa de presă de vineri (la care ziariştii au venit din abundenţă, nu ştim dacă atraşi de mixajul culturii sau de farmecul seductiv al ministrului ei) a fost legată de bani. Căci - s-a constatat - o cultură de anvergură nu se poate face fără bani, iar bugetul afectat e departe de a fi satisfăcător. Or, actuala situaţie economică nu dă prea mari speranţe unor suplimentări. Dar chiar dacă "sacul cu bani" nu poposeşte anual în cabinetul ministrului pentru fiecare plată trebuind o cerere la Ministerul Finanţelor, domnul Pleşu nu se lasă pradă pesimismului. Drept care a înfăţişat soluţii de redresare şi proiecte ambiţioase, despre care vom relata pe larg în suplimentul de sîmbătă al ziarului nostru. Iată şi un sumar în avanpremieră • Abolirea cenzurii şi unul din efectele ei de... bumerang • Banca culturală - un vis realizabil? • Autonomia - un concept demagogic? • Soarta MuzeuIui Naţional şi a colecţiilor de artă • Cine salvează Opera Română? • Dialog cultural internaţional • Nu satul, ci satele • "Domus" - un trust (numai) de cîrciumi?

Ziarul Libertatea din 11 februarie 1991 pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire​

Ziarul Libertatea din 11 februarie 1991 pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire​

Ziarul Libertatea din 11 februarie 1991 pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire​

Presa acum 50 de ani

• M.S. REGELE A AVANSAT PE D. GENERAL ANTONESCU LA GRADUL DE GENERAL DE ARMATA, ADRESÎNDU-I URMATOAREA SCRISOARE: "Scumpe domnule general. Prin nestrămutata hotărire de ostaş şi curaj de adevărat luptător, aţi readus liniştea şi ordinea în Ţară. Socotesc a răspunde simţămintelor tuturor românilor înfăptuind dorinţa ce o am, de a vă acorda o binemeritată recompensă ostăşească. Drept urmare, vă rog a dispune a se întocmi raportul şi acelaşi decret, pentru înaintarea dumneavoastră la gradul de general de armată. Primiţi, scumpe domnule General, încredinţarea sentimentelor mele de înaltă consideraţie, MIHAI • DIN RASPUNSUL GENERALULUI: "(...) Vă mărturisesc că am şovăit o clipă in faţa hotăririi dacă trebuie să primesc ordinul de avansare ce mi-aţi dat, sau să rog pe Maiestatea Voastră să-L lase să fie executat în alte împrejurări. Am primit insă, chiar azi, o telegramă a Armatei, cari, aflînd de hotărârea Majestăţii Voastre, imi trimite cuvântul său. Sunt astfel silit să nu las neexecutat ordinul Majestătii Voastre. Vă mulţumesc, Sire, pentru, cinstea ce-mi faceţi (...) Eu, Sire, nu mi-am făcut decît datoria, aşa cum şi-a făcut-o cel din urmă soldat. Mi-am făcut-o cu durere dar până la capăt, aşa cum mi-o voi face si de-acum înainte (...)     GENERAL ANTONESCU" • LUCRURILE FURATE DE REBELI, după ce vor fi inventariate şi clasate, vor fi expuse în săli spre a fi recunoscute de proprietari, care vor înainta in acest sens cereri "cu toate previziunile posibile" • ASUPRA LEGIONARULUI NICOLAE STOICESCU s-au găsit bani şi valori însumând 34.000.000 lei • FOSTUL CHESTOR ILIE STÂNGĂ agonisise in locuinţa sa (str. Oţelari 7) suma de 1.901.064 lei, 92.300 francii francezi în bancnote şi 6.000 franci in aur, 300 otomane, 1.415 dolari, 1.313 lire sterline ş.a. • CORESPONDENTUL ziarului suedez: "Ny Dagligt Allehandra" semnalează "O bombardare măreaţă a aviaţiei germane în Mediterană" • PRODUCŢIA DE AUR a Statelor Unite a fost în 1940 de 5,9 milioane de uncii, valorind 207 milioane de dolari • ÎN ACŢIUNEA DE ROMÂNIZARE a întreprinderilor comerciale şi industriale, guvernul a hotărât reducerea la un sfert a impozitelor pentru fondurile de comerţ, sau părţi componente ale fondului de comerţ ori societăţi pe care evreii le vind cetăţenilor români; de origine etnică româna. Reducerile se acordă numai celor care cumpără • ANGLIA ARE NEVOIE de întregul ei tonaj pentru transportul muniţiilor în Orientul Apropiat • DR. GOEBBELS a asistat la concertul Filarmonicii din Bucureşti dat la Berlin, sub bagheta lui George Georgescu • "ASSOCIATED PRESS" referă la posibilitatea invadării Italiei de către englezi • "FRANKFURTER ZENTUNG" susţine că "Marile schimbări căci s-au produs în relaţiile germano-sovietice influenţează în mod direct evoluţia în bazinul mediteranean."

Rubrică realizată de Ion BUTNARU

ATESTĂRI LA PRIMĂRIA CAPITALEI

În conformitate cu Ordinul nr. 24/04 ianuarie 1991 al Secretariatului General al Guvernului - Direcţia Generală pentru administraţia locală, la sediul Primăriei Municipiului Bucureşti a avut loc la 9 februarie 1991 atestarea pe post a personalului încadrat pe funcţiile de director şi asimilaţi acestora. 
În urma examenului, au fost atestaţi: Bogoescu Bogdan - arhitect şef al capitalei, Predoiu Ileana - director al Direcţiei administraţie locală de stat; Teodorescu Stelian - director general al Direcţiei Generale de dezvoltare economico-socială; Viscopoleanu Romulus - director al Direcţiei buget, contabilitate, control financiar; Stoica Florin - director al Direcţiei de programe şi urbanism comercial; Ene Cornel - director al Direcţiei tehnice; Ionescu Vasile - director al Direcţiei administrative.

Comunicatul este semnat de dl. Viorel Nicolae Oproiu, primar general.