Publicat: 12 Februarie, 2015 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1990?

JAMES BAKER,

secretarul de stat al S.U.A., a efectuat o vizită oficială la Bucureşti

Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, James Baker, a sosit, în cursul dimineţii de duminică, într-o vizită oficială la Bucureşti, la invitaţia ministrului afacerilor externe al României, Sergiu Celac.

Pe aeroportul Otopeni, secretaful de stat american a fost salutat de Dan Marţian, secretarul Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Romulus Neagu, adjunct al ministrului afacerilor externe, însărcinat cu conducerea MAE, de alte persoane oficiale.

Au fost prezenţi, Alan Green jr., ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, şi membri ai ambasadei.

— Alte momente ale vizitei, în pagina a IV-a —


Libertatea, pag. 1-a

FOTO DOCUMENT

ÎNCEPUTUL SFÎRŞITULUI

Unul dintre blestemele modului de viată ceauşist — alături de numeroase altele — a fost mitingul. „Expresia celei mai depline unităţi" dintre „marele frate" şi popor, modalitate de aprobare „unanimă" a politicii înţelepte şi aşa mal departe. Devenise „Jucăria" preferată a dictatorului, din ce în ce mai avid de confirmări, ale genialităţii sale, iar organizatorii — comitetele de partid ale sectoarelor şi al Capitalei — ajunseseră la o deosebită măiestrie organizatorică, dublată de „estetica" bine controlată a imaginii de ansamblu. Se ştia , cu mare precizie cîţi oameni vor fii „mobilizaţi" şi de unde, cine îi va conduce, cîte panouri şi portrete vor avea şi cine le va purta, unde se vor aşeza in piaţă şi ce vor striga. Totul ca la carte şi, în urma antrenamentelor
Intense în ultimii ani, mitingurile acestea ajunseseră Ia fi la o adevărată perfecţiune. Aşa s-a făcut că ultimul, cei din 21, a putut fi făcut de pe o zi pe alta. Ordinele s-au dat noaptea, aparatul de partid s-a pus în mişcare, cu eficienţa-i binecunoscută în tot ce era păgubos pentru ţară, şi în dimineaţa zilei de 21, spre piaţa Palatului afluiau coloane de demonstranţi dinspre toate colţurile Bucureştiului. Aşa cum avea să se întîmple şi a doua zi, de fapt, dar în cu totul alt sens. Pe un scenariu şi o regie bine cunoscute, avea să se desfăşoare cel mai stupefiant spectacol de masă din istoria comunismului. Veritabil bumerang, mitingul menit să confirme aserţiunea „oficială" privitoare la huliganism şi la o presupusă intervenţie străină în cazul evenimentelor sîngeroase de Ia Timişoara, avea să se întoarcă violent împotriva celui care credea că va putea să manipuleze Ia nesfirşit masa umană pentru care de multă vreme nu mal avea decit dispreţ.

Fotoreportajul-document realizat de către Marius Caraman ne prezintă principalele momente ale ultimului miting organizat de dictatură. În prima imagine avem decorul minuţios regizat al agitaţiei vizuale. În cea de-a doua, consoarta şi acoliţii lor (între care recent judecaţii Mănescu şi Dincă) asistă debutul stereotip al unei noi magistrale mistificări a realităţii. Cea de-a treia secvenţă ne oferă cea mai sugestivă infăţişare a hidoşeniei morale întipărite pe atît de detestatul chip. Încrîncenare, ură, demenţă. Urmează elementul cel mal neaşteptat: din mulţime se aud, clar, strigăte ne... verificate: „Ceauşescu criminal!“. Este un moment de debusolare totală şi este evident ca lui Ceauşescu nu-i vine să-şi creadă urechilor (foto 4). În timp ce compania se agjtă în toate părţile, intrată în panică, dictatorul mai crede că prin gestul cu care altadată  „potolea" aplauzele, va reuşi să potolească, de data aceasta,  strigătele de mînie. Este însă prea tîrziu. Nimic şi nimeni nu va mai putea împiedica poporul român să se elibereze cu preţul sacrificiului suprem, de povara intolerabilă, insuportabilă, a celei mai gregare tiranii. De aici înainte, cursul  spre libertate  al evenimentelor este ireversibil. A fost începutul sfîrşitului.

Un moment de excepţie în viaţa spirituală a Capitalei 

REÎNTÎLNIREA CU SERGIU CELIBIDACHE

Cînd se va scrie istoria muzicii româneşti al acestui tumultuos veac XX, poate că paginile cele mai emoţionante se vor consacra acelor răscolitoare momente ale reîntîlnirilor publicului cu marii săi "izgoniţi" vremelnic de soartă pe meleaguri străine. Iar dacă un Enescu, SiIvestri, Brăiloiu nu au cunoscut fericirea revederii patriei înainte de moarte, în schimb, nesfîrşita falangă a lui Perlea, Mihalovici, Petre Munteanu, George Onciul şi toţi virtuozii artei noastre interpretative au trăit clipele de neuitat ale "reîntoarcerii la izvoare". SĂPTAMÎNA ACEASTA, ATENEUL ROMÂN VA ÎMBRĂCA HAINA DE SÂRBĂTOARE SPRE A-L PRIMI PE MAESTRUL BAGHETEI MONDIALE, SERGIU CELIBIDACHE Şl ORCHESTRA SA DIN MUNCHEN. Vom fi, sperăm, mar-

VIOREL COSMA
(Continuare în pag. a ll-a)

IERI 

MANIFESTAŢIE PAŞNICĂ,

Ieri, în faţa sălii Dalles. Manifestanţii nu doreau altceva decît să intre în posesia ultimului (dar nu cel de pe urmă!) volum de caricatură al reputatului grafician MIHAI STĂNESCU. De asemenea demonstraţii sperăm să mai avem parte!

De astăzi, avem programul II la TV şi programul III la radio

Începînd de astăzi, Televiziunea Romană Liberă, va relua transmiterea programului II. Pentru această săptămînă, experimental, programul II va fi transmis între orele 18 şi 22.


Libertatea, pag. a 2-a

REÎNTÎLNIREA CU SERGIU CELIBIDACHE

(Urmare din pag. 1)

lorii celei mai triumfale primiri din scurta istorie a popasurilor bucureştene atît de emoţionante ala marelui muzician în mijlocul compatrioţilor săi.

A schiţa portretul acestui star contemporan, singular pe scara valorilor artei dirijorale, după ce au curs tone de cerneală în critica muzicală din Europa, Asia şi cele două Americi, pare un act de îndrăzneală profesională, un gest riscant de atotcuprindere a "omului-spectacol". Sergiu Celibidache rămîne pentru toţi exegeţii personalitatea fără egal, fără termen de comparaţie în expresia gestului, fenomenul uman cu memorie fabuloasă, ureche absolută, giuvaergiul detaliilor şi nuanţelor absolute, pictorul culorilor de fineţe renascentistă, sculptorul frazelor muzicale de plasticitatea basoreliefurilor, într-un
cuvînt dirijorul-magnet pentru instrumentişti şi public. A spune despre Sergiu Celibidache că vibrează continuu cu întreaga-i fiinţă în faţa partiturilor lui Beethoven, Brahms, Bruckner, Ravel, Debussy, Stravinski, Enescu, înseamnă a reduce la esenţă acest temperament încărcat pînă la refuz de marea muzică. Venit din Ţara de Sus a Moldovei (s-a născut la 28 iunie 1912 în oraşul Roman, petrecîndu-şi anii tinereţii la laşi), Sergiu Celibidache a moştenit lirismul lui Eminescu şi Sadoveanu, duioşia şi blîndeţea sufletească a românului legănat de doina străbunilor, dar şi umorul jocurilor populare. A plecat rătăcitor ca Oedip în lume (Berlin, Roma, Stockholm, Munchen), negăsindu-şi parcă rădăcina adevărată decît în capodoperele sonore ce i-au alinat suferinţa şi patima muzicii. Refuză ofertele spectaculoase ce nu-i dau răgazul repetiţiilor temeinice şi respinge cu încăpăţînare înregistrările pe discuri (fiindcă studioul "anulează realitatea vie a emoţiilor"). Într-un cuvînt, Sergiu Celibidache rămîne pilda vie a dirijorului grav ce nu cunoaţte concesia faţă de sine şi mai ales faţă de auditori, slujind pînă la sacrificiu partitura.

În pragul reîntîlnirii cu maestrul Celibidache, directorul de onoare al Filarmonicii "George Enescu" din Bucureşti, să-i urăm tradiţionalul "Bun venit!“ pe meleagurile patriei cu adevărat libere pentru totdeauna.

VIOREL COSMA

PROGRAMUL CONCERTELOR de la Ateneul Român, dirijate de Sergiu Celibidache • miercuri şi vineri, ora 18: uvertura la "Forţa destinului" de Verdi, poemul simfonic "Don Juan" de Richard Strauss, Simfonia I de Brahms • joi, ora 18, sîmbătă, ora 11: Simfonia a Vll-a de Bruckner.

 

Revoluţia ascultată prin staţie

(Interceptări realizate în data de 22.XII.1989, după oreIe 11,30)

USLA — Armata se retrage, toate maşinile armatei şi TAB-urile se retrag şi este o masă mare de mulţime.

— Da, recepţionat.

—    De la Catargul 3, la fel, o masă foarte mare, mii şi mii vin pe Calea Victoriei spre Piaţa Victoriei, spre Piaţa Palatului.

— Recepţionat.

—    Pentru toate Catargele, vă rog lăsaţi-mi puţin reţeaua liberă.

—    ... răspunde dacă mă auzi.

—    Catargul 6 recepţionat.

—    Catargele să tacă din gură.

—    Ai reuşit să-l scoţi pe tovarăşul?

—    ... (neinteligibil) aşa am făcut cum a trebuit.

—    ... Ai făcut cum a trebuit. Bine? Ne ţii la curent cum ai timp.

—    159/2 sînt 159 (of. USLA).

—    ... să vină Ia mine, varianta ultimă şi co-
laboraţi (coroboraţi)     cu ceea ce aţi primit     de la 88 (Iulian Vlad).

— Păi, sîntem în     executare acuma.

— Am înţeles.

— Continuaţi transmiterea informaţiilor cu calm şi fără, nervi. (N. Red.).

—    ... manifestanţii s-au urcat pe transportoarele amfibii blindate. Pătrund din toate direcţiile în piaţă. Sînt mii de oameni.

—    ... s-a ajuns în dreptul Hotelului Bucureşti. Mii de oameni trebuie să intre în curînd în Piaţa Palatului.

— Recepţionat.

—    Lîngă Stirex, forţele noastre, nu ştiu dacă cele cu cască albă sînt ale Iui S. sau ale noastre, dar sînt încer-cuite de manifestanţi.
—    Transmiteţi-i lui S. ordinele tov. ministru Vlad să nu tragă.

— Am înţeles.

— Sînt Catargul 3, în faţa restaurantului Cina, manifestanţii au aprins toate portretele şi pancartele.

— Catargul 6, manifestanţii continuă să afluiască către b-dul Magheru.    

— Vin dinspre     P-ţa Unirii, Rosetti;     Gh. Gh. Dej.

IMB — Agatul pentru 560.

— Comunicati 560.

—    Vă raportez că un grup de la IMGB trece acum prin dreptul lui Budapesta. Se îndreaptă către centru, dar e grup mare.

USLA — Tridentul, Catargul 2. În faţă la Athenee Palace a apărut o basculantă de 16 t.
—    Catargele 1, 2, 3, 4, 5, 6 sint 155 raportaţi situaţia.

— Sînt Catargul. Forţele militare s-au retras, inclusiv subunităţi de la trupele de securitate.

Dinspre Calea Victoriei o mare masă de oameni a pătruns în piaţă. Acum mai sînt încă în jur de 500, care au fraternizat cu armata, care îmbarcă în autobuze.

— Continuă să afluiască mulţime dinspre Rosetti, piaţă Unirii şi b-dul Gh. Gh. Dej.

—    Catargul, 155 nu înţeleg expresia asta.

— Dau mina cu ei, se felicită, se dau .... le fac cu mina.

—    Catargul, 155. Toate Catargele să rămână pe poziţie, cu foarte mult calm şi să raportaţi situaţia care e în zonă.

— Recepţionat.
—    Catargul 6, recepţionat. 

— Catargul, 155.

—    Să răspundă Catargele, să le ia pe rînd să spună care-i situaţia în fiecare zonă.

— Sînt Catargul    6.

Mulţimea continuă     să afluiască în grupele mai mici dinspre Rosetti, piaţa Unirii si Gh. Gh. Dej pe b-dul Magheru spre Sala Palatului.

— Da. recepţionat.

—    Catargul 2. În piaţă pătrund oameni foarte mulţi, mii de oameni.

— De la Catargul     3.

Dinspre C.S.P. mai vin în jur de 5—6 sute, plus că sînt răsfiraţi pe Calea Victoriei pînă la H. Bucureşti.

— Comunicaţi.

—    Vă raportez: grupul e masiv. In frunte are o basculantă cu steaguri.

— Catargul. 155.

— Comunicaţi.

IMB — Ordonaţi.

—    Reamintim forţele la unităţi.

—    Comunicăm că pe Ana Ipătescu se află mobile de armată pe 
care se află muncitori cu steaguri. O coloană mare de vreo 7—8 mobile. 

USLA — Catargul 3. Pe Calea Victoriei se apropie de Piaţa Palatului circa 3—4 mii de oameni sînt în dreptul H. Bucureşti.

—    258 (of. serv. IGM), 262 (echipaj direcţie economică).

— Lîngă Tunari.

—    Mai repede. Încercaţi să ajungeţi mai repede.

IMB — ... 288, sînt ... 290 (echipajele Direcţie Circulaţie),

—    ... 159, vă face apel 26/1. 

—    26/1, sînt 159 (of. USLA) poziţia dv.

—    262 (echipaj Dir. Economică). 

—    Comunicaţi 258 (of. civ. IGM).

—    Pata 351 Ia 253. raportaţi că am... cu bine în misiunea ordonată.

_ 66 (bine),

—    Rămineţi şi executaţi şi dv. ceea ce se ordonă la omologii dv.

- Va urma -


Libertatea, pag. a 3-a


Libertatea, pag. a 4-a

Vizita oficială la Bucureşti a secretarului de stat al S.U.A., JAMES BAKER

Domnul Ion Iliescu a primit, la 11 februarie 1990, pe James Baker, secretar de stat al S.U.A., care a efectuat o vizită oficială în ţara noastră. De asemenea, oaspetele a avut convorbiri cu domnul prim-ministru Petre Roman.

Din partea română au fost prezentate particularităţile Revoluţiei înfăptuite în România, obiectivele fundamentale şi măsurile întreprinse pentru stabilizarea situaţiei politice şi rezolvarea problemelor social-economice prioritare, democratizarea vieţii politice, economice şi sociale, inclusiv, organizarea de alegeri libere, democratice. În context, au fost relevate rolul şi atribuţiile Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională. 

Secretarul de stat al S.U.A. a salutat victoria obţinută de poporul român în răsturnarea vechiului regim şi a exprimat sprijinul faţă de acţiunile întreprinse de noile autorităţi pe calea reînnoirii, a reformelor libertăţii şi democraţiei.

Discuţiile au relevat dorinţa reciprocă de dezvoltare şi întărire a relaţiilor politice, precum şi a schimburilor şi cooperării economice dintre România şi Statele Unite, a conlucrării lor pe plan internaţional. 

După încheierea convorbirii cu lideri ai unor partide şi altor formaţiuni politice din ţara noastră, secretarul de stat James Baker s-a întîlnit cu reprezentanţi ai studenţilor din Centrul universitar Bucureşti. Cu acest prilej, oficialitatea americană a spus: "După părerea noastră, aşa cum am afirmat şi la convorbirea avută cu reprezentanţii partidelor cu care m-am întîlnit, este foarte important ca acest proces al democratizării să continue în mod paşnic şi echitabil. Statele Unite sprijină ferm un astfel de proces de desfăşurare a unor alegeri libere şi oneste. Sperăm că guvernul să asigure condiţiile pentru desfăşurarea în acest fel a alegerilor şi ca opoziţiei să i se acorde şanse echitabile în acest proces". 

Secretarul de stat James Baker s-a întîlnit, la reşedinţa ambasadorului american din Bucureşti, cu reprezentanţi ai partidelor politice, ai unor organizaţii sindicale, studenţeşti şi de tineret, precum şi ai cultelor din ţara noastră. A avut loc un amplu schimb de vederi privind situaţia politică din România, procesul democratizării societăţii româneşti, participarea formaţiunilor politice la alegerile din 20 mai.

La discuţie a fost prezent ambasadorul american Alan Green jr.

Cu prilejul întîlnirii de la reşedinţa ambasadorului a-merican, secretarul de stat James Baker, care a ieşit de la întrevedere însoţit de pastorul Tokes Laszlo, a făcut următoarea declaraţie:

"Reverendul Tokes a dat un exemplu curajos pentru libertatea religiilor. In ceea ce priveşte democraţia, el a fost cu adevărat un catalizator al reformelor pe care le vedem acum: în România.

Unul din motivele pentru care am venit în România este să facem ceea ce putem pentru a ne asigura că aceste reforme vor continua către alegeri libere şi drepte, spre pluralism politic, pentru stabilirea şi împămîntenirea unei economii de piaţă.

Discutăm cu reverendul despre importanţa respectării drepturilor minorităţilor şi a libertăţii religioase depline in România.

Oficialităţile române ne-au spus că sînt pe deplin angajate în direcţia unor alegeri libere şi oneste. Noi am insistat asupra faptului     că îmbunătăţirea    relaţiilor dintre

Statele Unite şi România va depinde de respectarea acestora şi a drepturilor omului.

Acest domn a fost in mare măsură catalizatorul mişcării reformatoare care se petrece în prezent în România, pe care trebuie s-o aplaudăm şi care sperăm că va continua într-o direcţie pozitivă. 

Noi reexaminăm poziţia în legătură cu clauza naţiunii celei mai favorizate pentru România, aşa cum o reconsiderăm şi faţă de alte ţări din Europa răsăriteană. Dacă vom ajunge să o acordăm depinde de circumstanţele care vor fi şi, după cum am spus, dacă lucrurile se vor îndrepta către alegeri libere şi echitabile".

Cu aceeaşi ocazie, pastorul Tokes Laszlo a spus:

"Reconcilierea dintre România şi Ungaria se bazează pe respectarea drepturilor minorităţilor naţionale. O problemă cheie este democratizarea societăţii româneşti. Am afirmat că problema de suflet spre democratizarea societăţii româneşti este problema naţionalităţilor".

Secretarul de stat James Baker a efectuat, in cursul dimineţii de duminică, o vizită oficială de patru ore şi jumătate la Bucureşti. Şeful diplomaţiei americane a avut întrevederi cu preşedintele Ion Iliescu, premierul, Petre Roman, cu lideri ai partidelor şi altor formaţiuni politice din România.

La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de Dan Marţian, secretarul Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Romulus Neagu, adjunct al ministrului, însărcinat, cu conducerea Ministerului Afacerilor Externe, de alte persoane oficiale. Erau prezenţi ambasadorul Alan Green jr, şi membri ai ambasadei Statelor Unite la Bucureşti.
După cum informează postul de radio "Vocea Americii“, secretarul de stat James Baker a oferit României, cu ocazia vizitei la Bucureşti, un ajutor alimentar din partea S.U.A. în valoare de 80 milioane dolari.


Libertatea, Supliment pag. 1-a


Libertatea, Supliment pag. a 2-a