Publicat: 12 Ianuarie, 2020 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu decenii, în 1990?

Astăzi, în toată România, bat clopotele bisericilor noastre. Jertfiţi pe altarul libertăţii, pentru reînălţarea neamului. Este o zi a Durerii Naţionale, pentru că, retrăind Durerea Martirilor, să nu uităm niciodată unde ne-a dus tirania, pentru ca să fim întotdeauna, de-acum înainte, demni de supremul lor sacrificiu. Odihneşte-i, Doamne, în vecii vecilor! Amin!

Îndrumar

privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor consiliilor Frontului Salvării Nationale din unităţile economice

Frontul Salvării Naţionale, rezultat al revoluţiei populare din România, s-a constituit şi reprezintă unirea tuturor forţelor patriotice şi democratice ale tării, in vederea concentrarii celor mai largi aspiraţii ale maselor de oameni la o viată literă si demnă, pentru reinnoirea economică si socială a tării.

Consiliul Frontului Salvării Nationale la nivel central ci consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Nationale in municipiul Bucureşti, in ludete, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşe si comune, îndeplinesc funcţia de organe ale puterii de stat.

In procesul de afirmare a noilor relaţii democratice din România, stimulaţi de revolutie s-au constituit consilii ale Frontului Salvării Nationale şi în unitătile economice. Pentru a asigura buna desfăsurare a activităţii economice sl sociale este necesar să se înţeleagă că aceste organisme ale Frontului nu pot avea funcţii politice, de conducere si control asupra aparatului tehnico-administrativ.

Rolul consiliilor este de a reprezenta interesele colectivelor care le-au ales si de a menţine un contact direct si permanent cu oamenii muncii, acordînd sprijinul lor conducerii tehnico-administrative in rezolvarea tuturor problemelor economice si sociale. Consiliile Frontului Salvării Nationale nu sint investite cu competente in schimbarea conducerii tehnico-administrative a întreprinderilor.

Numirea şi eliberarea din funcţii a cadrelor din conducerea unitătilor economice se fac de organul ierarhic superior, in condiţiile legii, tinind seama si de opinia colectivului de muncă prezentată de Consiliul Frontului Salvării Nationale din unitate.

În cazul in care colectivul de oameni ai muncii consideră că unele cadre din conducerea tehnico-adminlstrativă sint necorespunzătoare din punctul de vedere al competentei profesionale si integritătii morale, ele au dreptul să se adreseze organelor teritoriale ale Frontului Salvării Nationale, cit şi organelor ierarhic superioare pe linie administrativă. 

Pentru realizarea unităţii de scop si acţiune, consiliile Frontului Salvării Nationale din unităţile economice, ca reprezentante ale colectivelor de muncă, dezbat si fac propuneri conducerii tehnico-administrative cu privire la:- Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă si de viată ale membrilor colectivului pe care îl reprezintă:    

- buna organizare sl desfăşurare a activităţii specifice din fiecare unitate;
- eliminarea metodelor administrativ birocratice, instaurarea unui climat de ordine si disciplină In unitate;
- apărarea bunurilor aflate în dotarea unităţii;
- asigurarea de condiţii corespunzătoare de locuit, de odihnă asistentă socială etc.
- asigurarea unor condiţii optime pentru funcţionarea creşelor şi grădiniţelor, organizate pentru personalul unităţii;
- organizarea şl desfăşurarea în bune condiţii a asistentei medicale In unitate.

Consiliile Frontului Salvării Naţionale din unitătile econo mice se compun din 1-35 membri, In funcţie de numărul cie personal permanent al unitătii.

Consiliile aleg dintre membrii aii un preşedinte, un vicepreşedinte si un secretar.

Pe măsura constituirii de sindicate libere in întreprinderi. instltutli si alte unităti economlco-sociale. acestea vor putea adera la Platforma Frontului Salvării Naţionale si prelua atribuţiile consiliilor Frontului Salvării Naţionale din aceste unităţi.

Pină la elaborarea unor noi reglementări privind conducerea întreprinderilor economice se constituie Consiliul de administraţie al unităţii format din directorul general (directorul), directorii generali adjuncti (directori adiuncti), inginerul sef, contabilul sef, şeful compartimentului juridic.    

Preşedintele Consiliului de administraţie este directorul general (directorul) al unităţii, care colaborează permanent cu Consiliul Frontului Salvării Nationale. respectiv cu reprezentantii sindicatelor libere.

Conducerea tehnico-admlnlstratlvă din unitătile economice stabileşte, de sine stătător, potrivit legii, măsuri în vederea aplicării legilor si poartă întreaga răspundere materială si financiară pentru activitatea unitătii.    

Cele spuse cu privire la rolul şi funcţiile organismelor de Front al Salvării Naţionale din unitătile economice sint cu atit mai mult valabile pentru colectivele de muncă din ministere si organe centrale si locale ale administraţiei de stat, pentru institutii de cercetare, proiectare, cultură, sănătate etc.    

Activitatea acestora nu trebuie să deranjeze in nici un fel buna funcţionare a acestor instituţii. nu trebuie să sustragă     aparatul lor de la activitatea     curentă, ci să concure la imprimarea unul climat de muncă conştiincioasă, coeziune si principialitate în îndeplinirea obligaţillor lor.

Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale ION ILIESCU


​Pag. a 2-a

Organigrama fostei securităţi

Printre foarte numeroasele "premiere'' care s-au aglomerat în aceste trei săptămîni de libertate, pe micul ecran, am avut de-a face, deunăzi cu una absolută; insuşi ministrul de interne, domnul general colonel Mihai Chiţac, a făcut cunoscut unul dintre cele mai straşnice păstrate secrete de pină acum: schema Organizatorică a ministerului! Gest cu valoare de simbol, marcind ieşirea definitivă din universul orwellian in care cei mai mulţi dintre noi şi-au petrecut întreaga viată, si avînd menirea să aşeze această atit de necesară activitate, de asigurare a ordinii de stat, într-un cadru şi pe baze cu adevărat democratice.

Şi, pentru că nu am aflat cu acest prilei nimic despre securitate, ieşită din schema ministerului şi, probabil, si din scena istoriei ne rezervăm sarcina de a vă introduce, succint, in "misterele" organizatorice ale acestei instituţii de tristă si regretabilă faimă. Veţi afla, cu surprinderea pe care am acuzat-o si noi, cit de vastă, de multilaterală a fost activitatea securităţii. Căreia nu i-a scăpat, practic, nici un colţişor de viată nesupravegheat in mod corespunzător dotărilor la fel de multilaterale cu care a fost înzestrată. Securitatea a fost organizată pe "direcţii", toate convertind spre dictator şi spre... securitatea absolută a propriei sale puteri. Direcţia I era profilată pe "Informaţii Interne", "specialiştii" săi supraveghind cu mare grilă cîteva categorii "privilegiate": dizidenţi, protestatari, membri ai fostelor partide politice, elevi şi studenţi, intelectuali. Cea de-a II-a Direcţie era îndreptată spre economie:     întreprinderi, instituţii. A Ill-a se ocupă de acţiuni de contraspionaj - ambasade, străini şi alţii de acelaşi fel. Foarte importantă între acestea era Direcţia a 11-a, de contrainformatii. Cei de aici îi spionau pe... cei mai înainte pomeniţi, precum si cadrele armatei. Direcţia a V-a - de securitate si gardă prezidenţială - a devenit faimoasa în zilele revoluţiei prin zelul cu care membrii acestei veritabile gărzi de pretorieni au executat ordinele demente ale stăpînului lor. În fine, Direcţia a Vl-a avea, ca obiectiv cercetările penale de securitate. Să nu vă închipuiţi că am epuizat cu aceasta direcţiile de activitate ale Securităţii! Urmează o consistentă listă de unităţi speciale: cea de luptă antiteroristă, avind ca misiune împiedicarea acţiunilor teroriste comise de cetăteni străini pe teritoriul ţării noastre, asigurarea securităţii avioanelor de zbor şi la escale şi paza ambasadelor; unitatea specială "F" - de la "filaj"; unitatea specială "S" - de la scrisori (bănuim că vă daţi seama că aici nu se scriau scrisori; aici se citeau!) ; unitatea specială "T" - de la telefoane (cînd nu eram singuri pe... fir era precis cineva de pe aici): unitatea specială "R" - de la radiogoniometrie (se ocupa de... radio-amatori): unitatea specială "P" - de producţie. Ce producea această unitate e mai bine să nu ştim: şi unitatea specială "C" - de la corespondentă, compusă din poştaşi de un tip mal special, în fine mai erau două unităţi speciale cu activitate In exterior: 544 - de "Informaţii externe", al cărei şef a fost si Pacepa ; şi 193 - de contrainformatii unde erau spionaţi... spionii! Nu este exclus să mai fi existat şi altele, pe care nici măcar securistii nu le cunoşteau (si dintr-o astfel de unitate ultra-secretă se pare că au făcut parte teroriştii care au dezlănţuit măcelul de după victoria revoluţiei), dar asta nu o ştiu decit cei care au contribuit la crearea acestei structuri tentaculare pe care sperăm din tot sufletul să nu ajungem să o mai revedem.

Octavian ANDRONIC

P.S. Subscriem la propunerea mal multor cititori, ca pe toate Imobilele "acoperite" care au găzduit unităţi ale securităţii, să fie montate plăcuţe ....comemorative! Vom avea astfel o imagine mai exactă asupra amploarei date acestei instituţii de către dictator.

În atenţia ghizilor B.T.T. Tuturor ghizilor şcolarizaţi de agenţia B.T.T. Bucureşti şi de Centrul universitar

Bucureşti intre anii 1968-1989 (inclusiv), li se creează posibilitatea de a se reconstitui şi organiza într-un sindicat liber al ghizilor. Data întîlnirii cu comitetul de iniţiativă: dumnică, 14 ianuarie 1990, ora 9, la sediul agenţiei BTT.

Sfîrşitul a doi dintre criminali

Primim în continuare, la ziar, din partea cititorilor noştri, întrebări legitime în legătură cu soarta unora din membrii importanţi ai fostului clan ceauşist. lata, în cele ce urmează, citeva informaţii la zi despre doi din marii criminali, cei ce au comis fioroase acte de genocid împotriva poporului.

Încercînd să scape de judecata dreaptă, generalul maior Constantin Nuţă, fost ministru adjunct de interne şi şef al Inspectoratului general al miliţiei, a încercat, ca si stâpînul suu, dictatorul, să scape de judecata dreaptă a faptelor sale, îmbarcâdu-se într-un elicopter. Manevra a fost dejucată de armată, care a doborît aparatul, in urma refuzului de a ateriza.

In elicopter se mai afla adjunctul lui Nuţă, generalul maior Velicu Mihalea, un alt "terorist al puterii", ce i-a împărtăşit soarta.

Ultimul drum al coruptului şi atotputernicului Nuţă pe a-ceastă lume s-a făcut spre cimitirul din Brâneşti (localitate în care se află o "citadelă" a clanului său). Este drept, nu mai era nimic din falnicul şi obezul general, ci doar nişte fragmente ale unul corp sfîrtecat de explozie.

Grijuliu ca întotdeauna cu membrii familiei, Nuţă i-a transmis soţiei la 22 decembrie să se ascundă la Spitalul Militar din Bucureşti, internindu-se pentru o maladie care îi afecta vederea. Aici a şi fost descoperită "doamna ge-neral" Nuţă care se pregătise laborios pentru fugă. În cele două serviete diplomat cu cifru pe care le luase în călătorie, se aflau peste un milion de lei, 1 kg de aur (bijuterii şi lingouri) şi aproximativ 100 000 mărci, guldeni, dolari.

Val. VOICULISCU

DAN lOAN MIRESCU

procuror la Procuratura Capitalei

• Aflăm că Marin Bărbulescu, fost colonel de miliţie, fost şef al Miliţiei Capitalei, a fost, in fine, arestat. Sintem Informaţi că el se află In prezent In anchetă pentru numeroase acte de abuz şi corupţie, comise în timpul activităţii sale. Se pare că printre capetele de acuzare figurează şi faptul că şi-ar fi însuşit peste un milion de lei din "banii negri" ai fostului club "Victoria". 

 


Pag. a 3-a

O filă din ştatul de "retribuţii" al dictatorului

Averea dictatorului şi a clanului său este, deocamdată, incomensurabilă. Debitul contului celui ce vîntura drept crez al politicii sale sloganul "cu poporul, pentru popor" creştea, în ritm de nimeni bănuit, o dată cu milioanele, cu sutele de milioane de dolari ascunse peste graniţă şi prin imense sume de lei strînşi în nenumăratele seifuri personale din ţară. Iată, in facsimil, una din filele bugetului său încă nescris:

Aşa arătau fişele "retribuţiei" pentru funcţia ce o deţinea pe linie de sţat, UNA dintre retribuţii (cîte vor fi fost încă nu ştim) la care, cum bine se vede - cu regularitate se adăuga şi dobinda de 8 la sută ce o încasa, în numerar, pentru părţile sociale depuse cu mărinimie, în sumă de 50 000 lei la întreprinderea "23 August". O dobindă de care nici un alt "acţionar" in afară de el nu a beneficiat, întrucit această întreprindere, toată lumea cunoştea, nu reuşea să asigure minimum de lefuri muncitorilor, nicicum să mai realizeze şi beneficii peste plan în funcţie de care urma să se calculeze dobînzile legale.

Asemenea fişe au fost găsite in casa de fier din biroul dictatorului de la Palatul "Primăverii", unde erau depuse, printre altele, şi plicuri special confecţionate în care s-au aflat intacte "retribuţiile" încasate în 1983 şi pînă în septembrie 1989. Suma totală: 1 168 153 lei. Retribuţiile lui pe ultimele luni s-au găsit în casa de fier a Elenei Ceauşescu de la sediul C.C. De asemenea, intacte, capitalizate cum spun specialiştii. Bani albi pentru zilele ce i le-au curmat, întru dreptate, furia poporului.

Nicolae COŞOVEANU


​Pag. a 4-a