31 iulie 2021

Remember 12 iulie 1991 – Presa acum 30 de ani

Distribuie pe rețelele tale sociale:
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1991

De la o zi la alta

VIZE! S-au desfiinţat, în urma vizitei prezidenţiale, vizele pentru paşapoartele diplomatice şi de serviciu între România şi Venezuela. Era şi timpul! * S-AU SCUMPIT TACÎMURILE! Celebrul produs cu specific naţional — tacîmurile — s-au scumpit: 40 lei kilogramul. Măsura a fost luată în urma analizelor responsabile pe care le-au efectuat societăţile comerciale de resort, după ce au văzut cît le costă salariile pe care şi le-au negociat au sine însele * REPLICÃ. Guvernul este foarte categoric în această problemă. Domnul Mihnea Constantinescu a şi avertizat de altfel, aseară că „cei care scumpesc o  fac pe  propria lor răspundere”. Dar şi pe banii noştri! * LA ATAC. Şi ca să nu ne iasă vorbe, de azi „zbirii” Gărzii Financiare au fost desfăcuţi din lanţ şi asmuţiţi asupra spoliatorilor cu capital de stat sau privat. Să te ţii acum amenzi! Mai interesant de văzut ar fi cîţi directori sau factori de răspundere care şi-au asumat sarcina acestei noi scumpiri vor fi daţi afară, arestaţi sau condamnaţi. Că doar cu amenzile… * AMICII ORBILOR. În oceanul de scumpiri, o picătură de ieftinire: elevii şi studenţii vor avea dreptul de tarife reduse pe CFR. Nu se spune clar cînd şi de cîte ori. Mai importantă ni se pare măsura ca însoţitorii orbilor să aibă drept de transport gratuit pentru cursele internaţionale * MUSCA-MOR. Televiziunea face un apel disperat către furnizorii de insecticide, pentru a ajuta să scape de muştele care au invadat studioul, perturbînd cu precădere emisiunile de actualităţi şi comunicatele importante * DIN ZAIR. Iată că au sosit şi nişte parlamentari din Zair, dornici să ne înveţe cit mai bine regulile democraţiei. Noi îi primim bucuroşi pe toţi, că şi aşa le-am cam pierdut numărul * ÎMPRUMUT. Domnul [Eugen] Dijmărescu s-a întors din Italia, foarte optimist în legătură cu o primă tranşă din sfertul unui miliard de dolari pe care europenii ni l-au promis drept credit şi, acum, nu reuşesc să-l strângă de la diverşi sponsori mai cu dare de mînă

Este, oare, domnul Rene Radu Policrat „eminenţa cenuşie” a noi] Alianţe Politice?

Unii spun că da…

Un moment politic care s-ar putea să devină de referinţă:

CARTA PENTRU REFORMĂ ȘI DEMOCRAŢIE DESCHIDE CALEA UNUI GUVERN „REȘAPAT”!

• ALIANŢA POLITICĂ — O REPLICĂ LA ALIANŢELE CIVICE? • OPOZIŢIE „CONSTRUCTIVA” SAU NE-DISTRUCTIVĂ ? • GUVERN DE COALIŢIE — ÎN CEL MAI SCURT TIMP • UN EXERCIŢIU NU LIPSIT DE CONSECINŢE ÎN PLAN ELECTORAL • CABINETUL ACTUAL VA CEDA, PROBABIL, CÎTEVA PORTOFOLII DE SPECIALITATE • NU ESTE EXCLUSĂ O PLATFORMĂ COMUNĂ PENTRU ALEGERILE LOCALE

Ieri, la Clubul „Dacia“ din cartierul „Primăverii”, unde-şi făcea Ceauşescu şedinţele de hidroterapie, s-a produs „botezul” unei acţiuni a cărei importantă politică n-ar fi exclus să depăşească, într-un viitor apropiat, estimările prezente. Într-o atmosferă care s-a vrut festivă și a fost foarte călduroasă (la propriu!) patru formaţiuni politice au semnat o Cartă pentru Reformă şi Democraţie — în fond o alianţă Politică menită să împartă răspunderea actualei perioade de guvernare între mai mulţi „umeri”. S-au alăturat celor deja covârşiţi de dificultăţile crescînde ale mersului sincopat al Reformei, cei proaspeți ai Partidului Democrat Agrar, ai Mişcării Ecologiste și ai Partidului Libera — Aripa Tînără. Parteneri previzibili acreditaţi prin anterioare colaborări declarate în nume personal, cei trei onmipontenți ai unei opozișii, dacă nu mai constructive, oricum mai puțin distructive decît alta, se înhamă la un exerciţiu dificil, poate nu Iipsit de consecinţe în plan electoral, dar fără îndoială necesar. Şi nu întîmplător acest acord survine într-un moment în care și balanța interesului şi sprijinului internaţional tinde să se echilibreze, în defavoarea opoziţiei intransigente, marcînd o tentativă de abordare realistă a cîmpului politic românesc. Aşadar, ieri, la Clubul Dacia, in faţa unei asistenţe compuse din numeroşi ziarişti, cîţiva ambasadori din ţările grupului celor 24 — i-am văzut, printre alţii, pe domnii Terfloth (Germania), Traballza (Italia), Sauco (Spania) şi Storck (Olanda) — și membrii marcanţi ai celor patru formaţiuni politice şi ai Guvenuilui, s-a procedat la semnarea Cartei — definită ca „un cadru politic de asociere la actul de conducere la nivel naţional şi local, în scopul realizării Reformei şi democraţiei în România prin participarea responsabilă şi constructivă a semnatarilor, în deplin respect reciproc, la actul de decizie politică, prin consultări şi evaluări periodice” — şi la schimbul reciproc de documente. Au făcut-o dommii Petre Roman, pentru FSN, Victor Surdu, pentru Demo-Agrariend, Toma George Maiorescu, pentru Ecologişti şi Călin Popescu Tăriceanu, pentru Aripa Tînără liberală. „Am convingerea că acest document constituie o foarte importantă etapă în consolidarea linei vieţi politice democratice în țara noastră” — a spus Petre Roman, adăugînd că „e vorba despre unirea mai multor curente pentru formarea unei baze comune dc acţiune şi pentru o formulă de guvern de coaliţie”. Liderul eoologist, Toma George Maiorescu a ţinut să sublinieze că această cartă „poate însemna un pas important spre stabilizare, spre o reală conlucrare naţională”, regretînd că acesta nu a fost făcut mai multor curente pentru formarea unei baze comune de acţiune şi pentru o formulă de guvern de coaliţie”. Liderul ecologist, Toma George Maiorescu a ţinut să sublinieze că această cartă „poate însemna un pas important spre stabilizare, spre o reală conlucrare naţională”, regretînd că acesta nu a fost făcut și de alte formaţiuni. „Atitudinea de spectator, în acest moment, se identifică cu inconştiența”, a mai avertizat T.G.M., precizînd şi cîteva dintre acţiunile concrete ce vor fi întreprinse în cadrul guvernării. Victor Surdu, fost şi probabil viitor ministru al agriculturii ( (în ciuda faptului că a stîrnit senzaţie cu anunţul că partidul său are în rezervă vreo 2 000 de specialişti ce candidează Ia acest post) s-a arătat conştient de făptul că nu s-a angajat într-o treabă, uşoară, „această alianţă politică însemnînd, in primul rînd o responsabilitate sporită”. Iar Călin Popescu Tăriceanu, după oe a simţit nevoia să precizeze că PNL-AT rămîne un partid de opoziţie în chestiunile ce implică probleme de dioctrină, a apreciat că „se crează o bază politică mai largă, ce dă posibilitatea ca acţiunea pentru reformă şi pentru eliminarea vechilor structuri să se înfăptuiască mai repede şi mai bine”. Scurta conferiniţă de presă ca a urmat a oferit membrilor „cantelului” prilejul să-şi precizeze mai bine opţiunile:

„Rămînem, un partid de opoziţie ecologică; ne interesează acele portofolii ce pot contribui la depoluarea fizică şi morală” (Toma George Maiorescu); „Sînteni în opoziţie faţă de guvern de cîte ori face altceva decît credem noi că e bine” (V. Surdu); „Identitatea unui partid nu se manifestă neapărat prin opoziţie. Carta constituie baza pentru o guvernare de coaliţie! Nu este exclus sa recurgem la o
platformă comună pentru alegerile locale” (P. Roman).
Am mai aflat că în cadrul negocierilor, lungi şi dificile, PUNR-ul „s-a pierdut pe drum, pentru că a vrut să-şi asume un rol ce nu reprezintă un curent politic — nu cred că unii sînt mai români decît alţii!“ (P.R.), că dacă opoziţia e slabă, ea e cea care trebuie să încerce să devină mai puternică, că PSM-ul nu a dovedit că e un partid dvotat democraţiei şi că din această cauză nu prezintă interes, că PSD-ul traversează o perioadă de restruictuirări şi alte asemenea lucruri. Cupa de şampanie oferită în final de gazde a dat invitaților prilejul să facă diferite speculaţii în legătură cu viitoarea configuraţie a cabinnetului Roman. Nimeni nu s-a hazardat însă să confirme, vreuna din supoziţii, deşi parte din ele par destul de clare. Evident, odată cu această semnare se dă şi semnalul unor — cu siguranţă — violente acuze de „colaboraţionism” din partea, opoziţiei intransigente care uită de mullt prea multe ori că dintre cheile politicii nu pot să lipsească negocierea şi compromisul. Or, din acest punct de vedere ceea ce s-a intîmplat ieri poate constitui un început pe drumul sinuos şi anevoios al democraţiei.

Octavian ANDRONIC

  • „Shake hands“ — Ura, şi la treabă! Căruţa Reformei are acum patru roţi!
  • Toma George Maiorescu iscăleşte (indescifrabil) sub privirile vigilente ale senatorului Marcian Bleahu
  • Tinerii liberali l-au tras la sorti (din motive de… conducere colectivă) pe Călin Popescu-Tăriceanu!
  • O semnătură pentru liniştea noastră… alimentară: Victor Surdu.

Fotografii Lucian CRIŞAN

Ziarul Libertatea din 12 iulie 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Remaniere

Caricatură de ANDO

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MINA IN FOC)

• NU NI S-AR POTRIVI ŞI NOUĂ SCENARIUL IUGOSLAV?

(continuare)

Am rămas deci într-un moment fierbinte ai mişcării secesioniste bănăţene. Preşedintele (provizoriu) Claudiu Iordache lansează ideea unui nou scrutin moral: este România demnă să mai aibă în componenţa sa Banatul?
Se va răspunde prin „da“ şi „nu“ pe baza tabelelor alcătuite pe timpul dictaturii pentru raţia de zahăr şi ulei, rezultatul scrutinului urmînd să fie prezentat la televiziunea maghiară care, între timp, şi-a asumat sarcina de-a da buletine de ştiri şi emisiuni speciale pentru telespectatorii bănăţenii. Reuniunea specială de la O.N.U., organizată din iniţiativa ambasadorului Dumitru Mazlilu, nu a marcat o atitudine fermă în favoarea secesioniştillor — cu excepţia Ungariei şi Danemarcei. Lumea occidentală urmăreşte cu sufletul la gură turneul prin capitalele celor „24“ întreprins de doamna Doina Carnea, care demunţă cu vehemenţă manevrele morale ale guvenului central de la Bucureşti. „Lupta împotriva tiraniei s-a declanşat în toate provinciile — a declarat dînsa la Universitatea din Tarascon, unde a fost făcută Doctor Honoris Causa — şi Moldova sau Dobrogea aşteaptă şi ele doar un semn din partea comunităţii internaţionale pentru a-şi rupe lanţurile”. O delegaţie a CEE, compusă din miniştrii de externe ai Lichtensteinului, Vaduzului şi San Marino soseşte la Bucureşti pentru a propune un armistiţiu de o săptămînă, în timp ce la Lipova şi Orşova se dau lupte grele între miliţiile bănăţene ale colonelului Oancea şi trupele regulate ale generalului Cheler, venit la comanda forţelor trimise să înăbuşe mişcarea de eliberare din Banat. Preşedintele Iliescu, aflat într-o vizită peste hotare, a transmis poporului bănăţean un mesaj, invitîndu-l la calm şi raţiune în timp ce primul ministru Roman pleacă în Elveţia, pretextînd că este invitat Ia un concurs de schi, în fond intenţionînd să se întîlnească cu regele Mihai. Posturile de televiziune din întreaga lume transmit imagini terifiante din Timişoara: cozi lungi la magazinele CONTIM şi parcurile, frumoasele parcuri ale Timişoarei, pustii. „Oamenii se tem!“ a declarat un cetățean, care a preferat să nu-şi -spună numele, corespondentului BBC.

(va urma)

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 12 iulie 1991, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 12 iulie 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 12 iulie 1991, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

• COLONIILE GERMANE ÎN AFRICA. Politica colonială a lui Bismarck • „SENSUL REZISTENŢEI RUSEŞTI“, articol de N. Davidescu, în ziarul „Acţiunea” • TRUPELE GERMANE ŞI ROMÂNE înaintează spre Nistru şi Nipru • ÎNĂSPRIREA SANCŢIUNILOR împotriva contravenienţilor la camuflarea luminilor. Organele de control au constatat neglijenţă şi dezinteresul din partea populaţiei Capitalei • AUTOVEHICULELE care nu sunt rechiziţionate pot circula în toată voia • BULETIN ARHEOLOGIC ŞI NUMISMATIC. 8. Steme unite ale Moldovei, Ţării Româneşti şi Transilvaniei, prezentate la rubrica susținuită de Const. Moisil • REZULTATUL ANCHETEI parchetului Tribunalului Ilfov asupra acţiunii organizaţiilor masonice din ţară. Comunicatul oficial. Expunerea primului procuror al Tribunalului Ilfov. Sentinţa Tribunalului Militar al Capitalei • ORDINUL DE ZI către armata finlandeză adresat de mareşalul Mannerheim („… Viitorul patriei cere să treceţi la fapte… Urmaţi-mă acolo unde poporul Careliei se ridică din nou şi unde zorile Finlandei încep să mijească”…)

Selecţie realizată de Ion BUTNARU