Publicat: 12 Septembrie, 2019 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1994?
Libertatea din 12 septembrie 1994

 

La inaugurarea trenului Intercity, în premieră

Ministrul transporturilor, dl Aurel Novac, prins „la înghesuială" în trenul Intercity

MINISTRUL TRANSPORTURILOR A CĂLĂTORIT CIVILIZAT

Oficialităţi din Ministerul Transportorilor au participat sâmbătă la inaugura­rea primului tren Intercity, care face legătura intre Bucureşti şi Timişoara, în şase ore şi jumătate.

Din Bucureşti, trenul pleacă la ora 35.20, ajunge la Craiova la 17.33 şi în Timişoara la 21.50. în sens invers, orarul este : Timişoara 6.40 — Craiova 10.48 — Bucureşti 13.05. Trenul are şapte vagoane (achiziţionate din Germania, la mâna a doua). Confortul sporit — mochetă, hu­se, perdele, toate într-o stare impecabilă — implică un preţ pe măsură: 12740 lei, la clasa I, şi 8440 lei, la clasa a II-a. În preţul biletului, sunt incluse o Coca-Cola sau Fanta şi un ness.

Prezent Ia sărbătorirea evenimentului de sâmbătă (care a avut loc pe ruta Ti­mişoara —- Bucureşti) ministrul transpor­turilor, dl Aurel Novac, a efectuat un sondaj printre primii călători ai Intercity, soldat cu rezultate favorabile. Un băr­bat şi-a exprimat entuziasmul privind superclasa compartimentului adresându-i-se ministrului cu apelativul „procu­ror". Noroc că dl Novac are simţul umo­rului! Vagonul bar, dotat cu televizor şi video, a încântat asistenţa mai ales prin calitatea mesei servite. În urma scurtei vizionări a preţurilor înscrise pe lista cu meniuri, am notat: ciorbă ţărănească — 705 lei, friptură la grătar cu garnitură 2270 lei, ouă ochiuri cu caşcaval -— 695 lei, bere Pils —- 1365 lei, ness — 180 lei, coniac Napoleon — 1057 lei, Coca-Cola — 350 lei. În salonul oficial din Gara de Nord, ministrul transporturilor a mulţu­mit subalternilor săi, sugerându-le să mai „umble" la timp, pentru ca Intercity să ajungă şi mai repede la destinaţie. Ca întotdeauna, preşedintele SNCFR a promis că "va face totul".

Georgiana CAPUERDE

Foto: Romulus ZAMFIR

 

BORDEL ÎN BURICUL CAPITALEI

Titlul spune (aproape) totul. Bri­gada de Moravuri a poliţiei mai are, însă, multe de spus. Şi de făcut.

Pagina a 8-a

 

Aflat într-o pasa proastă, dar şi împins de la spate

EUGEN DIJMĂRESCU PRODUCE O FURTUNĂ ÎNTR-UN PAHAR CU APĂ

Dl Eugen Dijmărescu — în dreapta, faţă-n faţa cu şeful său pe linie de partid, Petre Roman — a produs senzaţia politică a săptămânii trecute

Într-o declaraţie confu­ză, difuzată de două pos­turi de televiziune parti­culare aproape de miezul nopţii de joi spre vineri, senatorul Eugen Dijmărescu anunţa necesitatea „creării unei noi forţe politice de orientare neoliberală, cu puternic ac­cent social", incriminând totodată neputinţa par­tidelor parlamentare, In­clusiv a PD, de a renun­ţa la modelul partidului unic. Gestul a stârnit in­teres maxim, fie şi pen­tru că el aparţine unui om politic al cărui de­mers s-a înscris, cu pre­cădere, în registrul echi­librului şi toleranţei.

În pagina a 3-a, amă­nunte, explicaţii şi dede­subturi ale unui eveni­ment politic ce I-a avut în centrul atenţiei pe fostul ministru şi actualul sena­tor al Partidului Demo­crat.

 

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÂNA ÎN FOC)

• • CICĂ UN domn, poliţist de meserie, după ce s-a mutat la Bucureşti într-o funcţie bună I-a avut ca oaspete timp de o săptămână, pe fostul director al PETROMIN-ului, Călin Marinescu, împreună cu care a puricat dosarele ce urmau, să intre în cercetare. Asta se întâmpla bineînţeles  înainte de arestare • •  CIRCULĂ ZVONURI cum că Ministerul de Interne se va re-militariza! În sensul că după ce va pleca civilul Tărăcilă, va veni un... Maior • •  PÂNĂ UNA-alta la Consiliul Culturii — pardon, Misterul Culturii — se reface sechema... Suzanei Gâdea. Se pare că numirea celebrului domn Hegedus în fruntea finaţetelor instituţiei căreia i se alocă 0,0033 la sută din buget este fapt cert • •  MĂRTURISIRILE GENERALULUI Voicu, de la recentul simpozion al Poliţiei. Cum că Mafia autohtonă şi-a întins tentaculele până în vârful clasei poilitice nu sunt lipsite de temei. Se dă ca sigură prezenţa în Cupolă, într-o funcţie ocultă, cu greutate a unui personaj care se învârte pe lângă Aeroportul Otopeni şi a cărui moşie din vecinătate este cunoscută de amici sub numele de Dallas • • GURILE RELE continuă să susţină că extraordinara rezistenţă la demitere a dlui Pânzariu din funcţia de şef al vămilor datorat faptului că e consătean cu un important demnitar. Nu spunem cine, deşi dl Colonel o mai spune  • • CHIAR CĂ pare de necrezut: bună parte din din sumele externe cu care se capitalizează unele bănci est-europene ar proveni din afacerile ilicite ale Mafiei internaţionale. Procentul de "spălare" este apreciat a se situa în jurul cifrei de 30 la suta.  

AMBIDEXTRU

 

SĂPTĂMÂNA POLITICĂ de Octavian ANDRONIC

PUCIUL RATAT DIN P.D.

Episod aproape rocambolesc, tentativa dlui Dijmărescu de a fonda un nou partid, peste noapte, la o cârciumă cu iz politic, renunţând a doua zi într-un mod aproape penibil, exprimă o realitate ce tinde să capete nuanţe cronice: cri­za din Partidul Democrat.

Spre deosebire de celelalte formaţiuni politi­ce, dar mai ales faţă de „fratele viţreg“ PDSR, partidul dlui Roman a moştenit şi a plecat pe drumul pribegiei opoziţioniste cu un număr mare de personalităţi afirmate în jocul politic de-a lungul celor vreo doi ani de guvernare. La o citire atentă a listelor de parlamentari, de-o pildă, chiar şi astăzi rezonanţa numelor înscri­se în dreptul său o depăşeşte net pe cea din listele altor partide. Numeroşi deputaţi şi sena­tori ex-fesenişti s-au rodat în exerciţiul administrativ al Puterii constituindu-şi platforme de popularitate pe care nimeni nu le poate nega. Dacă în prima linie a fostului FDSN, rebotezat PDSR, se aflau puţine nume sonore (cea mai notabilă prezenţă fiind aceea a lui Adrian Năs­tase) unele dintre ele datorându-şi notorietatea doar unor prestaţii parlamentare nu întotdeau­na cu conotaţie pozitivă, PD anunţa să con­stituie un adversar redutabil, cu priză la pu­blic şi eu aplomb în construcţia acţiunilor sale electorale. Paradoxal n-a fost, să fie aşa. Dis­cursul politic al PD a devenit tot mai în­cărcat de o demagogie determinată de „întoar­cerea armelor", atunci când aceleaşi realităţi, condamnate când erau la putere, au devenit brusc lăudabile, sau viceversa. Credibilitatea tenorilor PD-işti a scăzut continuu, pe măsură ce argumentele — pe care, de regulă, le oferă exerciţiul administrativ — au început să dispa­ră. Dintr-o formaţiune de elită, partidul s-a transformat într-o... pepinieră de cadre pentru formaţiunea majoritară, care a început să-i ra­coleze cu dibăcie pe cei nehotărâţi sau nemul­ţumiţi de excluderea de Ia campania de culegere a roadelor. Din acest punct de vedere dl. Dijmărescu nu este un exemplu tipic. Domnia sa s-a caracterizat, şi in cursul perioadei în care s-a aflat în Executiv, prin discreţie şi mo­deraţie. Nu a fost niciodată un suporter ai cam­paniilor şi a preferat o retragere atentă în rândul doi, de unde a putut să aprecieze cu mai mul­tă exactitate configuraţia strategică a terenului, în ultimul an, fără a intra într-o disidenţă vă­dită faţă de liderii partidului, a manifestat ten­dinţe excentrice care I-au dus până la a fi pro­pus ambasador la Tokio. Tergiversarea numirii sale a fost, probabil, detonatorul iniţiativei de la cârciuma dlui Voicu care, în aceste con­diţii, constituia mai degrabă un avertisment pentru Cotroceni decât pentru Modrogan.

Dl Dijmărescu revenit, pentru moment, spăşit, în ograda părintească,' beneficiind de ge­neroasa iertare a ex-liderului naţional. Bănuim că nu pentru mult timp. Pentru că demer­sul său este unul tipic pentru starea de lucruri din partid. Tot mai mulţi dintre oamenii din jurul domnilor Roman şi Severin consideră că partidul lor, înscris pe linia actuală, este com­plet lipsit de' perspective. Pentru tot mai mulţi dintre ei ideea unei noi formaţiuni manifestă o atractie irezistibilă. Modelul berlusconian este molipsitor şi înclin să cred că, aşa cum se în­tâmplă în cazul marilor descoperiri,  premisele sale se pun în mai multe locuri deodată. Inte­resant de văzut va fi doar cine va veni să cap­teze primul valul decepţiei cvasigenerale a elec­toratului faţă de politicianismul mărunt şi ine­ficient practicat până în prezent.

 

CINCI ZIARIŞTI DES­PRE LIBERTATEA PRE­SEI.

Ca întotdeauna, du­minică seara, pe progra­mul 2 al TVR, telespecta­torii au avut prilejul se se întâlnească Ia „Serata muzicală", realizată de lo­sif Sava cu personalităţi ale vieţii culturale şi po­litice româneşti. De aceas­ta dată, serata a avut ca invitaţi pe ziariştii Tudor Cristian Popescu, Octa­vian Andronic, Cornel Nistorescu, Nicolae Cristache şi George Arion, cinci aşi ai jurnalisticii româneşti, care au dezbă­tut „în plen", alături de realizatorul emisiunii, un subiect de tot interesul : libertatea presei şi exigenţele economiei de pia­ţă. Şi, bineînţeles, n-a lip­sit şi muzica de calitate, balsam al minţii şi al su­fletului.

 

D’ale Guvernului

PREZENŢA ÎN ŢARĂ A FOSTULUI SUVERAN - APRECIATĂ CA NEPOTRIVITĂ

Ultima şedinţă de lucru săptămânală a cabinetului prezi­dat de premierul Nicolae Văcăroiu a luat în dezbatere, la propunerea şefului diplomaţiei, dl Teodor Meleşcanu, şi si­tuaţia cererii de viză formulată pentru ex-suveranul Mihai de Hohenzollern.

Dacă lege nu e, nimic nu e

„CARITAS"-UL MOARE, JOCURILE CONTINUĂ!

Pag. a