Publicat: 13 Ianuarie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu decenii, în 1990?

AM FĂCUT O REVOLUŢIE ISTORICĂ, PLĂTITĂ CU SÎNGELE EROILOR NEAMULUI

AM RĂSTURNAT - PENTRU TOTDEAUNA - UN REGIM OPRESIV, SÎNGEROS ŞI CINIC 

Avem datoria de a nu permite cu nici un preţ instaurarea haosului şi anarhiei, punerea în pericol a revoluţiei săvîrşite prin sacrificiile întregului popor! Lecţia democraţiei se învaţă cu răbdare, prin consens şi, mai ales, civilizaţie!

Mitingul de ieri din Piaţa Victoriei - neautorizat de poliţie, după cum o cerea o nerespectată reglementare în vigoare, luată, chiar de către Consiliul Frontului Salvării Naţionale - a oferit tabloul îngrijorător al pericolelor care ameninţă dinlăuntrul lor, libertăţile dobîndite prin sacrificiul suprem al martirilor neamului, a căror memorie am cinstit-o ieri. Este, într-o bună măsură, rezultatul unei reale lipse de comunicare între consiliu şi popor, al ignorării şi nerecepţionării unor semnale insistente, al căror ecou s-a făcut, în repetate rînduri, şi în ziarul nostru. Această fractură riscă să ducă la o criză de autoritate, pe care Consiliul Frontului are datoria să o preîntîmpine prin măsuri clare, eficiente, printr-un dialog permanent cu poporul.

Climatul de autentică democraţie se poate construi nu prin "lovituri de tanchetă" şi prin demagogie, ci prin sinceritate şi printr-un acut sentiment al responsabilităţii colective faţă de prezentul şi viitorul ţării. Căci nu vom putea fi cu adevărat liberi atîta timp cît nu ne vom elibera de racilele fundamentale ale ceauşismului: cinismul, dubla morală, nesinceritatea şi poate în primul rînd lipsa de civilizaţie, cu atît mai mult cu cît în aceste momente fierbinţi întreaga lume ne urmăreşte cu multă atenţie, ne priveşte prin intermediul reportajelor transmise în direct ne evaluează cu exigenţă demersurile. Trebuie să demonstrăm că sîntem o naţiune civilizată, aptă pentru democraţie şi libertate.        

Privite din acest punct de vedere, cele trei decrete elaborate şi anunţate aseară reprezintă o racordare la exigenţele democraţiei reale, curs care se cere întărit şi urmat cu consecvenţă în intervalul rămas pînă la alegerile ce vor legitima opţiunile fundamentale ale întregii naţiuni.


Miting?
Caricatura de ANDO
 

DECRET-LEGE

privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional

Ţinînd seama de crimele săvîrşite de dictatura ceauşistă, la cererea generală a poporului, Consiliul Frontului Salvării Naţionale decretează:

Articol unic - Duminică, 28 ianuarie 1990, se organizează pe întreg teritoriul României referendumul naţional pentru reintroducerea în Codul penal a pedepsei cu moartea in vederea pedepsirii cum se cuvine a tuturor celor vinovaţi de crime împotriva poporului.

BIROUL EXECUTIV AL CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE

DECRET-LEGE

privind scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Român

În această zi de doliu naţional - 12 ianuarie 1990 - ţinînd seama de faptul că Partidul Comunist a fost confiscat de dictatură, devenind instrumentul demagogiei politice şi minciunii utilizate ca metode de guvernare, de această dictatură, împotriva poporului, împreună cu oamenii de bună credinţă din întreaga ţară, Consiliul Frontului Salvării Naţionale, d e c r e t e a z ă:

Articol unic - Se declară în afara legii Partidul Comunist Român, considerîndu-se că acest partid se situează împotriva spiritului naţional şi a legii strămoşeşti. 

BIROUL EXECUTIV AL CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE

DECRET-LEGE

privind instituirea Comisiei naţionale pentru rezolvarea sesizărilor

Luînd în considerare multiplele dificultăţi prin care trece populaţia de pe urma moştenirii dezastruoase lăsate de dictatură, Consiliul Frontului Salvării Naţionale decretează:

Articol unic - Se instituie o Comisie naţională pentru rezolvarea sesizărilor şi doleanţelor tuturor cetăţenilor ţării care au fost victime ale dictaturii.

Această Comisie funcţionează direct sub conducerea Frontului Salvării Naţionale.

BIROUL EXECUTIV AL CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE

AZI

La ora 9, s-a oficiat la Aşezămîntul de Caritate "Sf. Ecaterina" taina sfîntului botez pentru un grup de 50 da copii, de la cîteva luni la 3 ani.

Ce vrem?

A fost zi de recviem naţional. Dar nu ne-am astîmpărat, vorba lui ducă-se pe pustii. Ne-am sărutat morţii şi ne-am huiduit viii, într-o petrecere de trecere - ar spune Nichita, fie-i ţărîna uşoară, şi eroilor alături de versul său - pentru că ne ştim România adevărată şi mare. Nu mai avem nevoie acum de dictatori-generali, de securitate, de orice incumbă acest cuvînt, să-i vedem coborînd de pe tancheta convingerilor naţionale. Să ştiţi, oameni buni, că şi ziariştii, buni sau cum suntem, că şi tipografii, care asudă-n plumb pentru litera voastră de adevăr, cum sunt, nu mai acceptăm mascarada. Iar în primul rînd n-o acceptaţi voi. Care ieri aţi manifestat. Dar în numele cui? S-a spus că în două pieţe din Bucureşti - să nu confunde Libertatea cu anarhia! - condiţiile nu sunt prielnice nici unui fel de manifestaţie publică. Sigur, spiritul revoluţia, al Cruciadei copiilor trebuie să rămînă, nu are dreptul să amorţească în eprubetele legalităţii. Este însă legalitatea voastră, a Revoluţiei. Dar de aici, v-aţi gîndit? Pînă la a pune în pericol însăşi revoluţia, căci bande de terorişti puteau să intervină, într-un cartier sau altul, într-o zonă a ţării sau alta. V-aţi gîndit, în momentul de recviem naţional? Nu pentru lliescu sau pentru Mazilu - unul, care a răspuns imediat şi cinstit întrebărilor mulţimii, altul care a plecat, amînînd - banda de film tv o poate oricînd reconfirma - trebuie să milităm, ci pentru adevărul, nescandat din balcoane ce pot deveni prezidenţiale, al revoluţiei române. Dacă ar fi la o adică, nici Roman, nici Dan losif, cel sosit azi noapte în ultimele momente, nu reprezintă decît nişte oameni ai revoluţiei. Dar avem nevoie de oameni. S-a dat Decretul-Lege de Interzicere a partidului comunist. Şi acela, de reinstituire, prin referendum naţional, a pedepsei cu moartea - pentru că cei care au ucis copiii, tinerii n-au dreptul de a beneficia de clemenţă umanitară, fie ea, în spirit, aplaudată şi de o Europă întreagă. S-a instituit o comisie naţională pentru victimele dictaturii. Ce este rău în toate acestea?

Păstrîndu-ne locul şi rolul de organ independent al presei libere, vom spune că, totuşi, ceva este rău. Anume că, prin instigări de care nu facem culpă nimănui - deşi, iarăşi mulţimea a sancţionat - s-a încercat întoarcerea drumului. Reacţia sinceră, nedirijată s-a văzut de la prezentarea decretelor-lege. Avem dreptul să huiduim. S-o facem. Dar numai în interesul României. Amin, şi iartă-ne pe noi, chiar binecuvîntaţi de bune intenţii. Ferească-ne, Doamne, de cele bune, cînd la o întrebare a poporului (într-o mişcare nechibzuită pe care ai antrenat-o, te întorci în genunchi, tu, cel ce-al voit să fii mai sus de toţi cu un cap.

Acum, unitatea înainte de toate. In faţa morţii, pentru viaţă. Căci recviemul copiilor, tinerilor este procesul nostru de conştiinţă. Şi nu ajunge incinerarea carnetelor de partid. Este necesară schimbarea, preschimbarea documentelor de fiinţă umană, românească. Acum sau niciodată. Ce vrem? Încotro? Ştim. Şi o ştie Cruciada Tinerilor.

Mihai BĂRBULESCU

DOSARELE REVOLUŢIEI - Reconstituirea

Fuga lui Ceauşescu, revăzută şi adăugită

Ziarul nostru a prezentat - prin mărturii directe şiindirecte - filmul fugii jalnice a dictatorului criminal şi a consoartei sale, de la escaladarea acoperişului C.C.-ului şi pînă la predarea lor către o unitate militară. Avem prilejul să confruntăm aceste date, în care nu o dată întîlnim confuzii şi nepotriviri, cu o contra-anchetă efectuată de către trimişii speciali ai săptămânalului francez "V.S.D.", în numărul din 4-10 ianuarie.

• ETAPA AEROPURTATĂ

Am stat şi noi, au stat şi ei de vorbă cu lt. col. Vasile Măluţan, pilot la flotila prezidenţială - om de 46 ani şi cu 5 400 de ore de zbor la activ. Memoria umană e schimbătoare, chiar şi cînd e vorba de evenimente recente (chestiune sesizată şi de "cadriştii" noştri, care ne puneau periodic să ne refacem autobiografiile, ocupîndu-se apoi de studiul nepotrivirilor). Datele e-senţiale coincid: vineri, 22 decembrie, la ora 11.40, elicopterul SA 355 F a aterizat pe acoperişul C.C.-ului. A aşteptat acolo o jumătate de oră. Apoi, au apărut "călătorii", precipitaţi şi însoţiţi de Bobu şi Mănescu, precum şi de doi secu-riştl. La 12,10 au decolat (V.S.D. afirmă că celelalte patru elicoptere decolate şl ele, dar rămase de fapt în aer la Băneasa, ar fi fost în preajma C.C.-ului, toate cinci pornind apoi în direcţii diferite pentru derutare!), aterizînd la 12,30 la Snagov. Avem aici o mărturie suplimentară din partea sergentului-major Lalescu, de Ia paza domeniului: "Elena şi Nicolae au coborît din elicopter. Au urcat la primul etaj în apartamentul lor. Acolo au răscolit prin dulapuri, au golit sertare şi au răsturnat saltele. Au umplut doi saci mari, albaştri. Deasupra, au pus pîine şi nişte pături. Ce era sub ele nu ştiu. Apoi au dat două telefoane. Cui? Nu ştiu". Ne spune însă lt. col. Măluţan unul, generalului Neagoe (rămas, se pare, în sediul C.C., unde a şi fost, ulterior, arestat) şi altul lui Coman, căruia l-a cerut imperativ să "apere cuceririle revoluţionare". Ale cui? Ale lui, desigur.

Ştim ce urmează. Înălţarea în aer, trucul pilotului cu antiaeriene şi coborîrea grăbită la sol, după ce dictatorul îi ordonase să la direcţia spre Piteşti. "Am aterizat lîngă o şosea, la 8 km de Titu, la ieşirea din satul Sălcuţa. Era ora 13.45. Ceauşescu nu voia să coboare din elicopter. L-am împins afară. Unul dintre securişti mi-a spus: "Ar trebui să te impuşcăm pentru îndrăzneala de a-ţi abandona preşedintele în felul acesta!". Dar nu m-au împuşcat". La ora 13.45, cu inima cît un purice, a decolat pornind spre Otopeni...

• CU AUTOSTOPUL, PE ŞOSEA

Între episodul pe care ni l-a relatat medicul Nicolae Deca, din Găeşti, şi momentul abandonării celor doi, plus doi la marginea şoselei exista un hiatus. Iată-l, acum, acoperit: la o fermă din vecinătate, un inginer agronom împreună cu trei prieteni priveau imaginile revoluţiei la televizor. "Am văzut elicopterul prezidenţial pe fereastră. Am făcut imediat legătura cu imaginile de pe ecran. Mi-am luat maşina şi ne-am îndreptat spre el, ajungînd în momentul în care Ceauşescu, soţia şi cei doi securişti coborau din aparat. Scena se petrecea în faţa Fermei 5. Imaginaţi-vă cît eram de tulburaţi. Ne aflăm la un metru de el! Unul dintre prietenii mei s-a apropiat şi l-a întrebat: "Putem face ceva pentru dumneavoastră"? A spus-o ca să întrerupă tăcerea ce se lăsase. Rămăsesem toţi cu gura căscată. Ceauşescu a bolborosit cîteva cuvinte pe care nu le-am înţeles. Elena a început să strige: "E-n regulă! Duceţi-vă! Plecaţi mai repede!" Apoi a apărut o maşină, o Dacie roşie, cu numărul 4-B... A stopat. Cel de la volan avea pardesiu negru şi pălărie. Uniformă tipică de securist".    

Inginerul se înşela. Nu era securist, era medic si relatarea sa aţi putut-o citi, în premieră absolută, în ziarul nostru. Sîntem acum în măsură să facem cîteva corecturi. Unul dintre cei doi securişti nu era generalul Neagoe, cum se crezuse. Era, însă acolo, aghiotantul "doamnei", Ivan Marian. Iar cei "patru pădurari din Dragodana" care i-au urmărit, o bună parte din drum, nu erau alţii decît inginerul şi prietenii săi. Drumul continuă pînă în comuna Văcăreşti, unde maşina doctorului se defectează. Avem acum depoziţia directă a mecanicului Nicolae Petrişor, care-şi spăla maşina (o Dacie cu nr. 1-DB-3005) în faţa casei:

"Am văzut o Dacie roşie oprind în faţa porţii. Din ea au coborît doi oameni, şoferul, un medic din Găeşti pe care-l cunoşteam, şi un securist în uniformă bleu (?!). Acesta m-a întrebat: "Ai benzină?" "Am 20 de litri". În timp ce-i turnam în rezervor, l-am recunoscut pe Ceauşescu in maşină. Am vărsat benzina şi am strigat-o pe nevastă-mea: "Sînt Ceauşeştii !" Eram speriat. Securistul m-a ameninţat cu arma: "Urcă-te şi condu încet". Ceauşescu s-a urcat in faţă, lîngă mine, iar ea s-a aşezat în spatele meu. Tot drumul mi-a ţinut un pistol lipit de ceafă. Dacia roşie m-a urmat vreo 800 de metri şi a oprit apoi lîngă noi. Securistul a coborît şi am rămas singur cu cei doi Ceauşeşti. El m-a întrebat: "Există vreun loc sigur în sat unde poţi să ne ascunzi?" "Toată lumea ştie că sînteţi aici - i-am răspuns". S-au privit cu un aer speriat, fără a spune nimic.

Există o serie întreagă de neconcordante şi aici. Petrişor vede coborînd din maşina doctorului trei securişti, dintre care unul în uniformă. Doctorul transportase însă doar doi. Urmează drumul pînă la Târgovişte, unde-l pierd şi pe ultimul securist, traversarea combinatului siderurgic şi întîmpinarea lor cu pietre de către oamenii muncii. Dictatorul îşi aminteşte apoi de un loc sigur. Avem, din nou, mărturia suplimentară a lui Petrişor: "Ceauşescu mi-a cerut să merg pe străzile lăturalnice şi să evit bulevardul Bălcescu, invadat de manifestanţi. Elena i-a spus să-şi ridice gulerul, pentru a nu fi recunoscut. El a propus atunci să mergem spre Ulmi, un sat unde zicea că stătuse ascuns în timpul războiului. Ea i-a spus atunci că probabil că "bătrîna" murise de mult şi casa era închisă. După vreo 800 metri, el a coborit pentru a repera o intersecţie. Au trecut nişte tineri care i-au recunoscut. Şi-au alertat vecinii. Elena a pus mina pe armă şi mi-a spus: "Dă-i drumul! Repede!". Au zis să încercăm la o mînăstire, dar nu ne-au primit. Apoi la o cabană de-a partidului. Nicolae a coborît, întrebîndu-l pe paznic: "Putem să înnoptăm aici?" "Nu! N-am camere pentru voi! Plecaţi!". Apoi, din iniţiativă proprie, m-am îndreptat spre un Institut de protecţia plantelor de lîngă Tirgovişte. Le-am spus: "S-ar putea să aveţi noroc aici. Cunosc pe cineva". Era ora 15.

• SUB PROTECŢIA... PLANTELOR!

Avem de data asta şi o mărturie directă din acest top. Ea aparţine inginerului Victor Seinescu, care era de permanenţă la institut. Televiziunea tocmai anunţase arestarea lui Ceauşescu cînd a apărut Dacia neagră a lui Petrişor. "Îi am pe Ceauşeşti în maşină", mi-a spus el cu vocea tremurînd. L-am crezut. "Adu-i înăuntru! - i-am spus. Cei trei lucrători cu care mă aflam acolo au plecat de frică. Victor Seinescu fusese dat afară din partid în urmă cu vreo zece ani, din motive politice. Era o revanşă nesperată! "Au intrat încet în birou, fără a saluta. Erau livizi. Ceauşescu ţinea o mină în buzunar de parcă ar fi avut un pistol. S-a apropiat de fereastră, cu aerul că ar fi aşteptat pe cineva, privindu-şi ceasul. (Iarăşi acest ceas, pe care-l privea, fără motiv, pînă şi în timpul procesului! - N.A.). I-am întrebat: "Ce s-a întîmplat? De ce-aţi venit aici?" "Trădătorii de ţară şi agenţii străini s-au aliat pentru a mă răsturna!" a răspuns el. Am încercat să-i încui în birou, dar a fost imposibil. Cheia era în interior. M-a întrebat: "Vrei să ne predai autorităţilor?". "Da. Ca să vă judece poporul", i-am răspuns. "Dar tu n-ai avut nici un avantaj de pe urma partidului comunist?", a mai întrebat el. Trăiam un coşmar. Aveam impresia că mă vor împuşca dintr-un moment în altul. Dar cui să anunţ noutatea? I-am spus femeii de serviciu să rămînă cu ei, în timp ce m-am dus după întăriri. Am revenit cu două femei şi un portar in vîrstă. Aşa mă simţeam mai în siguranţă. Nu puteau să ne împuşte pe toţi. (Ba ar fi putut! Nu ştia ce se întîmplase la Timişoara şi la Bucureşti - N.A.). Le-am spus că trebuie să-mi anunţ şeful, pe inspectorul şef Făun. Au ascultat conversaţia telefonică. El se tot uita la ceas. Credeau că şeful meu va veni să-i ajute. Acesta însă mi-a spus să cîştig timp, să le dau o cafea, de pildă, pînă cînd anunţă el miliţia. Elena m-a luat deoparte şi mi-a propus bani, mulţi bani, dacă-i duc într-un loc sigur. "Aş putea să fac din tine un om celebru dacă ne ajuţi", mi-a spus. N-am răspuns nimic. Miliţienii au sosit la ora 15.20.

• ULTIMA ETAPĂ

Erau patru oameni în două maşini. O Dacie bej şi un ARO 4x4. Cu numărul 4-DB-4112. Inginerul Seinescu continuă: "Le-am spus Ceauşeştilor. Mergeţi cu miliţienii. Vă vor proteja şi vă vor duce într-un loc sigur". M-au crezut. Elena a ieşit prima. Nicolae a încercat să rămînă. "Unde ne duceţi? Cine sint oamenii aceştia?" L-am împins afară spunîndu-i: "Nu vă temeţi! Sint prieteni". Şi au plecat.

Am relatat, in versiunea oferită de către Inspectoratul General al Poliţiei şi ultima etapă a călătoriei. Reporterii de la "V.S.D." fac însă, la acest capitol, citeva afirmaţii care diferă. Iată-le: "Convoiul a plecat spre gară unde era situat sediul miliţiei. Dar clădirea se afla deja în mîinile civililor, aşa că cele două maşini s-au îndreptat spre o cazarmă aflată la vreo 50 de metri. Elena şi Nicolae se aflau acum în stare de arest oficială. Dar noutatea era, încă secretul cel mai bine păstrat al ţării. Nu va fi făcută publică decît a doua zi seara. Sîmbătă, la ora 20, cazarma a fost atacată violent. Trei ore de bătălie au făcut ravagii. S-au auzit chiar şi lovituri de mortier. Dar ce i-a neliniştit cel mai mult pe militari a fost precizia loviturilor. De fiecare dată cînd Ceauşeştii erau mutaţi în alt loc, atacanţii îşi ajustau tirul. Cum? Graţie microemiţătoruIui disimulat într-o plombă a lui Ceausescu descoperit la autopsia cadavrului. (Sau datorită ceasului? - N.A.). Este, cel puţin ceea ce afirma un soldat aflat în noaptea aceea în cazarmă. Asta ar putea explica de ce la fiecare etapă a acestui ultim drum al său "Dunărea gîndirii" părea să aştepte un ajutor din afară.

În reconstituirea fugii lui Ceauşescu rezidă încă multe neclarităţi şi dubii. Bănuim insă că toate mărturiile vor fi puse cap la cap şi verificate cu minuţiozitate de cei care vor scrie Istoria Revoluţiei. Şi cărora consemnările ziarului nostru s-ar putea să le fie de folos.

Octavian ANDRONIC


Pag. a 2-a

Sînt dispăruţi

Ne mai sînt semnalate dispariţiile:

• Florin Mancas (str. Ionescu Gheorghe nr. 13, bloc 136, ap. 24. et, 4, sc. 1, sector 4). Dispariţia lui nu are legătură probabil cu evenimentele petrecute la sfirşitul anului trecut. A fost pierdut de fraţii mai mari în Orăşelul copiilor. Fiind mic, n-a ştiut să vină acasă. Copilul nu vorbeşte bine. Răspunde la numele "Bebe". Este blond, cu ochi căprui, îmbrăcat cu o canadiană bej, pe cap cu o căciulă de fîş de culoare neagră. Părinţii solicită orice fel de sprijin sau de informaţii in regăsirea copilului lor. Publicăm şi fotografia.

• Tarta Cristian, 13 ani (str. Cuibului nr. 35, Satu Mare). Are 1,65 m înălţime, păr blond castaniu, ochi căprui. In ziua de 23 decembrie 1989 a plecat de acasă, probabil spre Bucureşti, unde are un frate în armată. Telefon 997/13497.

• Grigorescu George Robert (16 ani, din comuna Aninoasa, satul Săteni, judeţul Dîmboviţa). In 23 decembrie a plecat la Bucureşti. Părinţii nu mai au nici o veste.


Chestiunea zilei: Paşaport

​Caricatura de ANDO


Pag. a 3-a


Pag. a 4-a

Dictatorul a transformat România dintr-o ţară turistică într-o zonă a tristeţii

Dintr-un alt teanc de ziare primite din capitala Franţei, desprindem această notă, publicată de către "L’Echo Touristique" din care reiese că ţara noastră se află în centrul atenţiei şi din această perspectivă:

"Ne-am raliat Frontului Salvării Naţionale şi am arborat imediat noul drapel în localul nostru" - ne-a declarat Pompiliu Băcanu, directorul Oficiului de turism român din Paris. "Mulţumim călduros tuturor agenţiilor şi agenţilor de turism care şi-au exprimat simpatia şi sprijinul faţă de noi". Pompiliu Băcanu, care a fost nevoit să-şi lase familia în România, a fost ţinut în incertitudine încă da la venirea sa la Paris, în urmă cu un an: "Am fost numit pur şi simplu director ad-interim si dosarul meu a fost blocat pentru raţiuni pe care nu le cunosc" a afirmat dînsul. Se aşteaptă, pentru moment, instrucţiuni de la Bucureşti, unde fostul ministru al turismului a fost înlocuit cu un militar, Mihai Lupoi, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale. România primea, în medie, 30 000 de turişti anual, pe la mijlocul anilor ’70, dar numărul acestora n-a încetat să descrească. Intre 16 000 şi 17 000 de turişti au vizitat România in 1988, dar "cu siguranţă că n-au fost mai mulţi de 7 000 anul trecut" - a estimat directorul oficiului".

Politica "înţeleaptă" a partidului exprimată prin voinţa "genialului conducător" a lovit dureros turismul românesc, ramură eficientă a economiei noastre naţionale pînă spre finele anilor ’70. De atunci, măsurile iraţionale aplicate în acest domeniu au transformat extraordinarul potenţial turistic al ţării într-o zonă a tristeţii şi a lipsei de bucurie: programe de funcţionare aberante, lipsă de hrană, necontenită supraveghere a turiştilor străini şi a relaţiilor cu aceştia, degradarea continuă a bazei materiale. Avem însă toata motivele să credem că prin primele măsuri aplicate turismul românesc va fi unul dintre primele sectoare ale vieţii economice care-şi va marca revirimentul, răspunzînd adecvat enormului interes de care se bucură în aceste zile România şi românii din partea comunităţii internaţionale.    

A. OCTAVIAN

Au fost deschise 7 puncte de trecere facilitată a frontierei dintre România şi R.S.S. Moldovenească

CHIŞINĂU. - Agenţia TASS transmite că în R.S.S. Moldovenească are loc o democratizare a vieţii la frontiera cu România. Grănicerii au trecut la desfiinţarea gardurilor de sîrmă ghimpată, care au fost înlăturate pe sectoare cu o lungime de 50 kilometri. Pe baza unei înţelegeri cu partea română, au fost deschise punctele de trecere facilitată a frontierei. Se acţionează totodată centru simplificarea accesului în unele zone de graniţă rămase închise, pentru eliminarea, cu ajutorul organelor diplomatice a obstacolelor din calea dezvoltării contactelor economice, comerciale, culturale, sportive, personale şi de altă natură cu România.

Vicecancelarul şi ministrul de externe al R.F. Germania va sosi la Bucureşti pentru a se informa despre situaţia din ţara noastră.

Vizita lui Genscher în România face parte dintr-o serie de consultări iniţiate cu personalităţi politice din ţările est-europene, relevă agenţia. Astfel, el a avut convorbiri cu ministrul de externe ol Ungariei, Gyula Horn, La 18 ianuarie va efectua o vizită Sn Sofia, iar la 1'şl 2 februarie îl va primi la. Bonn pe minisitrul de externe al Cehoslovaciei, Jiri Dienstbier.

BONN - Vicecancelarul şl ministrul de externe al R. F.

Germania, Haos-Dietrich Genscher, va începe luni o vizită de două zile în România, informează agenţia D.P.A. El se va informa, in primul rînd, despre dimensiunile ajutorului de care are nevoie România, aducînd şi în avionul cu care va sosi o serie de ajutoare de urgenţă. De altfel, Genscher a avut convorbiri telefonice cu miniştrii de externe al U.R.S.S. şi Franţei - care au vizitat deja România - pentru a se informa despre situaţia din ţara noastră.

Vizita lui Genscher în România face parte dintr-o serie de consultări iniţiate cu personalităţi politice din ţările est-europene, relevă agenţia. Astfel, el a avut convorbiri cu ministrul de externe al Ungariei, Gyula Horn. La 18 ianuarie va efectua o vizită în Sofia, iar la 1 şi 2 februarie îl va primi la Bonn pe minisitrul de externe al Cehoslovaciei, Jiri Dienstbier.

Diplomaţii ambasadei S.U.A. din Bucureşti revin la posturi

Diplomaţii americani acreditaţi la ambasada S.U.A. din Bucureşti vor reveni la posturile lor, a anunţat Departamentul de stat: Diplomaţii plecaseră din Bucureşti în timpul luptelor care au dus la răsturnarea dictaturii.

La 16 ianuarie, la Viena

Seminar privind doctrina militară

WASHINGTON. - In cadrul negocierilor privind măsuri de întărire a încrederii şi securităţii, care se ţin în cadrul instituţional al C.S.C.E., se va organiza începînd din 16 ianuarie, la Viena, un seminar privind doctrina militară, la care S.U.A. vor participa cu o delegaţie condusă de Colin Powell, preşedintele Comitetului mixt al şefilor Măriilor State Majore ale serviciilor armate ale S.U.A.