Publicat: 13 Iulie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

IERI

CONVOCARE. Ieri, preşedintele şi primul ministru au fost convocaţi la sediul Ministerului Apărării unde li s-au făcut precizări in legătură cu rolul armatei. Oaspeţii au fost serviţi cu brifcor, pepsi şi apă minerală (scumpită).

Carnet de reporter

ŞOSEAUA VĂZUTĂ DE SUS 

Pînă la 22 decembrie 1989, ora 12.15 acest mijloc de transport dusese monopolul absolut al prezidenţiei bicefale române, căreia îi era subordonată o redutabilă flotă aeriană. Dictatorul şi sinistra prinseseră gustul de a vedea ţara şi oamenii ei de sus. La propriu şi la figurat. Şi cu distanţa de rigoare, dintre observatori şi observaţi.

Scaunul pe care stau - mă previne unul dintre membrii echipajului - este cei pe care se aşeza, de obicei, Postelnicu. Remarcă la care tresar şi, instinctiv îmi vine să mă ridic si să mă aşez în altă parte. Renunţ, pentru că nu sînt superstiţios şi, în plus, este locul cu cea mai bună vedere spre exterior. Aparatul - un MI 8, sovietic, amenajat special pentru "gardă" - este confortabil şi stabil. Înăuntru, doar, este cam cald, şi asta - pentru că din ordinul fostului şef al "armatei" cu epoleţi pe şi sub haină, climatizarea fusese scoasă din funcţiune. Nu suferea "şeful cel mare" curentul, nu-l sufereau nici cei mai mici. Prin hublourile pătrate, cu jaluzele, vedem cum pămîntul rămîne undeva jos, în timp ce panorama Bănesei ne apare pe toată deschiderea ei, cu avioanele şi celelalte elicoptere, ca nişte jucării albe, aranjate cu grijă pe laturile cîmpului. Ne aflăm într-o misiune obişnuită de patrulare pe drumurile naţionale, cu elicopterul trecînd, împreună cu alte cîteva dintre cele ce aparţinuseră "flotilei", in serviciul Direcţiei Circulaţiei din cadrul Inspectoratului General al Politiei. Zburăm la o înălţime de circa 50-100 m, cu o viteză medie de 140-150 km/h şi marea pasăre alb-albastră are, brusc, darul de a... linişti lucrurile. In sensul că odată sesizată prezenţa sa, depăşirile hazardate încetează, iar autoturismele rulează cuminţi, cu viteză legală, pe panglica de asfalt. Din cabina echipajului, maiorul Nicolae Avramescu, de la Direcţia Circulaţie, păstrează în permanenţă legătura cu echipajele din teren, prin intermediul cărora sînt sesizate şi sancţionate abaterile de la codul rutier. Vremea este frumoasă, însorită, şi traficul nu foarte intens, deşi ne aflăm la început de week-end. Depăşim Snagovul şi ne apropiem de Ploieşti. Zgomotul turbinei face dificil dialogul. Mă mulţumesc să privesc peisajul şi să constat că, într-adevăr, lumea văzută de sus arată altfel şi că cea de-a treia dimensiune este esenţială în mai buna înţelegere a cadrului în care trăim.

Ne aflăm în preajma localităţii Potigrafu şi echipajul de la judeţul Prahova intervine, la sesizarea noastră pentru a descongestiona traficul la intrarea în comună, unde două autotrenuri staţionau pe banda întîia... Efectuăm un viraj larg la stingă şi urmărim panglica şoselei spre Cimpina. Curenţii de aer din defileul muntos încep să se facă simţiţi, şi aparatul pivotează în jurul axei verticale. Este ora 14,15 şi, la km 124 de pe DN 1, sesizăm agitaţia specifică celui mai nedorit "eveniment" rutier: accidentul. Luăm legătura cu echipajul de la sol şi maiorul Gheorghe Stan, şeful formaţiunii circulaţie din Sinaia ne relatează: într-o coloană de circa 10 maşini se afla şi motociclistul Dan Părăluţă, de 24 ani, (46-PH-595) care nemaiavînd răbdare, s-a angajat în depăşirea coloanei exact in momentul în care din faţă venea, o autocamionetă (21-PH-2141). Conducătorul acesteia a virat mult dreapta dar coliziunea n-a putut fi evitată. Motociclistul a suferit un traumatism toracic şi o contuzie la umăr. Norocul lui a fost că a avut cască...

Înainte, pe Valea Prahovei, se anunţă vreme proastă, cu ploaie şi vint. Uriaşa pasăre purtînd pe burtă inscripţia "POLIŢIA" face un ocol larg şi reluăm drumul de venire. Facem o escală pe un cimp din apropiere de Băicoi, unde sergentul major Cezar Şerbănescu, de pe echipajul 2-PH--121, efectuează un sondaj in trafic. Circulaţia s-a intensificat şi cîteva maşini parcate în carosabil sînt somate să-l elibereze. O a doua escală la Otopeni unde agenţii nu se rezumă să-l controleze pe şoferi, făcindu-le şi recomandări utile, mai ales celor porniţi la drum lung. "Ne este de mare folos acest mijloc de supraveghere şi de reglare a traficului - îmi mărturiseşte maiorul Avramescu. Dealtfel, un elicopter se află în această perioadă pe litoral unde efectuează zilnic controale şi sondaje, contribuind substanţial la asigurarea unei fluenţe sporite şi a unei discipline rutiere corespunzătoare". Ne apropiem de Băneasa. Un viraj larg şi apoi elicopterul începe să coboare spre punctul de aterizare. Nici nu ştim cînd au trecut aproape trei ore de zbor în care am văzut de sus strada şi cîteva dintre întîmplârile sale. Ştiu însă, foarte bine, acest lucru, cei trei membri ai echipajului - maiorii V.Stoica şi Anghel Matei, maistrul militar Dumitru Cupă - care "lasă" la fiecare zbor, cîteva bune kilograme de efort şi concentrare.

Octavian ANDRONIC

​Ziarul Libertatea din 13 iulie 1990 pag. 1-a

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• CAZUL LUPOI

După cum se ştie, domnul Mihai Lupoi a cerut azil turistic... pardon, politic, în Elveţia. De ce azil politi? De ce Elveţia? Păi să le luăm în ordine, încă de pe cînd păzea Televiziunea cu arma în mînă, dinsul a observat o anumită ostilitate din partea conjuraţilor din Front, ostilitate care s-a materializat, pentru început, prin mar-ginalizarea sa la un minister minor, deşi statutul său de militar şi arhitect l-ar fi îndreptăţit să ocupe scaune substanţial mai importante. Chiar şi aici, dînsul şi-a dat silinţa să-şi pună în evidenţă calităţile, colindînd lumea pentru informare complexă (reuşise să pună la punct între altele o întrevedere secretă Bush Gorbaciov), în delegaţie luînd ca paravan şi o echipă de lăutari şi una de animatoare. Invidios pe succesele pe care le repurta, primul ministru l-a demis, neţinînd cont de faptul că el însuşi avea de gînd să-şi dea demisia. Apoi au început ameninţările şi atentatele: un camion străin i-a buşit (cu sau fără intenţie) autoturismul i s-a refuzat eliberarea paşaportului pînă nu ar fi predat un pistol din dotare pe care-l pierduse; a fost nevoit să colaboreze, din raţiuni umanitare, cu anumite partide istorice etc.

Paharul răbdării domnului Lupoi a fost, pare-se, umplut de acţiunea umanitară întreprinsă de dorinţa sa în ziua de 13, la "Interne‘‘, unde a încercat să salveze niscai persoane , aflate în pericol, chestiune interpretată cu totul şi cu totul eronat. Aşteptăm veşti din Elveţia.

• CLAUZĂ    

Se aşteaptă ca in următoarele zile să fie semnat la Washington Decretul Prezidenţial prin care sa acordă ju-deţelor Covasna şi Harghita clauza naţiunii celei mai favorizate. Expunerea de motive în sprijinul emiterii acestui Decret a fost întocmită de dl. A. G. - junior purtător de cuvînt al D. de S. pe lîngă G.D.S.-22 si U D.M.R. Cele două judeţe vor avea un reprezentant pe malurile Potomacului în persoana d-lui K.K. la insistenţele partidului comunist american, deşi Casa Albă optase iniţial pentru episcopul de Naghivarad, Laslo Teocheş, care nu de mult îl onorase pe preşedintele Bush cu o vizită solemnă în biroul oval.    

A prevalat în cele din urmă experienţa lui K. K. din care va împărtăşi şi tovarăşilor din p.c.a. Proiectul de Decret se află deja în mapa de semnături a preşedintelui după ce a fost contrasemnat de colegul de la Budapesta al d-lui A.G.-junior, iar acreditarea d-lui K.K. pe biroul d-lui James Balter, cu avizul premierului Antal. Se studiază de asemenea la Washington şi Budapesta propunerile udemeriste de acordare a clauzei în mod diferentiat în judeţele Mureş, Cluj, Bihor şi Satu Mare, adică numai minorităţii majoritare. Şi nu integral ca in Harghita şi Covasna: unde alungările si prigoana continuă, fiind coapte condiţiile ca la viitoarea "împărţire administrativă" să avem cel puţin două judeţe autonome.    

Apreciem, in mod deosebit grija Washingtonului de a nu ne produce şocuri şi busheli prin acordarea dintr-odată a clauzei (naţiunii celei mai favorizate) Deocamdată numai clauza minorităţii celei mai favorizate! (H.L.)    

AMBIDEXTRU!

​Ziarul Libertatea din 13 iulie 1990 pag. a 2-a

​Ziarul Libertatea din 13 iulie 1990 pag. a 3-a​

SCIZIUNEA LIBERALĂ VĂZUTĂ DE PE AMBELE MALURI

RADU CÂMPEANU: "În politică, animozităţile personale tind să fie învelite într-o poleială obiectivă!"

- Stimate domnule senator, in cortegiul de certuri, disensiuni, lupte pentru ştampila şi evaziuni financiare care s-au declanşat după alegeri in rindul unor partide mai mult sau mai puţin microscopice, "seismul" înregistrat săptămina trecută în partidul naţional liberal se înscrie ca un eveniment politic major. Ceea ce a recepţionat cetăţeanul a fost mai mult un ţel de "război al comunicatelor" ale cărei subtilităţi puţini sint cei care au reuşit să le descifreze. Ce s-a intimplat, ce se intîmplă, de fapt?
- Este, fără îndoiala, un eveniment politic, chiar daca partidul ilustru este minoritar în parlament. Este insa un eveniment regretabil, la care aş fi dorit din tot sufletul sa nu se ajungă, dar pe care, intr-un fel, l-am anticipat. Şi am să va spun de ce. S-a intîmplat ceea ce se intimpla cu orice organism care  creşte prea repede. Noi ne-am format în urmă cu doar 3-4 luni, din oameni de diferite formaţiuni şi convingeri. În 6 ianuarie ne-am reconstituit ca partid pentru ca la finele lui martie sa avem deja prima conferinţa, cu participarea tuturor judeţelor. Apoi, la fel de repede au venit alegerile, cu violenţa, brutalitate, absurdul care le-au caracterizat. Şi este evident că după- alegeri, care pentru noi au constituit un şoc...

- Din ce punct de vedere?
- Al procentajului. Acesta ni s-a părut o lovitură data adevărului. Înţelegeam ca domnul lliescu să iasă cu 61 la sută, dar nu cu 85. Şocul a venit, deci, din surpriza provocată de dimensiunile fraudei electorale...

- Se poate da vina doar pe această presupusă fraudă?
- Evident ca nu. Noi nu am ştiut să estimam destul de bine preocupările opiniei publice. N-am luat in calcul intoleranta, ca o dimensiune majora a turnatului politic în care controversa de idei a fost sistematic inlocuita cu atacul la persoana. Am rămas surprins de fantezia de care au dat dovada unu in calomnii şi insinuări. De aceea zic ca am greşit neluînd in calcul consecinţele acestor realitaţi. După alegeri, era plauzibil să aibă loc o analiza a metodelor şi tezelor ce vor trebui să fie avansate in special mediilor rurale şi muncitoreşti. Cu un astfel de prilej le-am spus mai tinerilor mei interlocutori că in acest proces de reaşezare, vom vedea cum răsar caracterele şi lipsa de caracter. A fost ca o premoniţie.

- In ce sens?
- Aveam informaţii că, după alegeri, se urmărea o imploziune. O acţiune ce nu pornea din interiorul partidului. In ce ne priveşte, am fost convins că la noi acţiunea vă porni din mediile studenţeşti, de unde se va ridica în sus, cu disoluţii şi disensiuni. Disensiunile au apărut insă exploziv de unde m-aş fi aşteptat mai puţin, de la ziarul nostru şi de la articolul lui Gelu Netea, "Tinerii sau băcănii". Nu am ştiut de el nimic pînă la apariţie. Un amic îmi dăduse totuşi, telefon, spunîndu-mi că va aparea ceva exploziv. L-am întrebat pe Netea: "Ai adus articolul?" "Nu. Dar nu va atac pe dumneavoastră". O oră şi ceva am discutat cu el, primind doar răspunsul stereotip: "Asta e părerea mea". M-a îngrijorat un singur lucru la el: convingerea pe care o avea că ziarul îi aparţine. A sperat că, fiind un om cinstit, va renunţa. Dar a doua zi cineva mi-a adus ziarul cu atacul pe prima pagină. Mi s-a părut indecent: nu-ţi ataci propriul partid! Nu poţi să-ţi baţi joc de trecutul de suferinţă al unor oameni. Am stat nouă ani în puşcăriile comuniste şi ştiu. cum e acolo. Alţii nu ştiu, Am fost impresionat profund. A doua zi am convocat biroul executiv şi am hotărit excluderea lui Netea. Printre cei prezenţi, doi dintre "conjuraţi" au votat împotrivă... Apoi "grupul celor patru" mi-au transmis că vor să mă vadă. Am avut cu el o discuţie de peste trei ore. Mi-au explicat că vor să facă o organizaţie paralelă, deasupra căreia să fiu eu, ca un fel de commonwealth. Am fost de acord că e cazul să discutăm despre mai buna funcţionare a partidului, dar in nici un caz despre dezmembrarea lui. Le-am propus să facem un fel de conclav in care să intre parlamentari şi alţi fruntaşi. Şi în timp ce discutam toate acestea, primesc de la domnul Răzvan Theodorescu un telefon in care-mi spune că a primit un comunicat din partea partidului. "Te rog să mai aştepţi!" - i-am zis. Apoi mă sună secretara să-mi spună că la ora şapte am Conferinţă de presă la Inter. Ce fel de conferinţă? Era cea convocată de către disidenţi care, in timp ce stăteau de vorbă cu mine tratînd, dăduseră deja drumul la mecanismul sciziunii. Înainte de plecare Patriciu, mi-a spus: "Noi nu mai putem să dăm înapoi". De unde am avut clar sentimentul că discuţia noastră era pur formală. 

- Totuşi, care credeţi că au fost cauzele acestei sciziuni?
- La prima vedere ar părea de neînţeles. Toţi cei patru erau secretari executivi, lucrau in permanenţă cu mine. Programul partidului l-am făcut împreună. Patriciu era şeful propagandei noastre, iar Tăriceanu omul nostru la TV. In aceste calităţi n-au manifestat niciodată rezerve sau o altă poziţie. Am fost la un moment dat tentat să pun greşelile lor doar pe seama faptului că au venit în politică tîrziu; fără o cultură corespunzătoare. Au fost, de la bun început, roşi de ambiţie şi veleitari. De altfel, au fost nişte scene care ar fi trebuit să mă pună pe gînduri. În februarie, cînd am fost plecat la Paris, au intrat în conflict direct cu Lăzărescu şi Enescu, făcind o listă paralelă de reprezentare in C.P.U.N. Cînd m-am întors, am fost intimpinat la aeroport de două delegaţii liberale care nu-şi vorbeau. Am vrut însă să am o atitudine echilibrata, încercînd să contracarez aceste disensiuni. Au urmat apoi deputăţiile - pe Patriciu eu l-am propus la Timişoara, încâlcind astfel, un principiu pe care mi-l propusesem, de a nu interveni în problemele organizaţiilor. Şi apoi s-a întimplat un alt lucru, grav. Cînd s-a format grupul parlamentar, unde era Lăzărescu şef, ei au votat cu Severin, Lăzărescu luînd doar 19 voturi din cele 29 liberale! Am avut atunci o discuţie mai dură cu ei: e a doua abatere gravă, la a treia vă dau afară!

- Şi a urmat a treia!
- Nu aşa brusc. Aflu acum că chestiunea era montată mai demult şi că trimişi ai ziarului mergeau pe la judeţe pentru a depista punctele slabe ale organizaţiilor. Vedeţi, in politică animozităţile personale tind să fie învelite într-o poleială obiectivă. Căci, pînă la urmă, despre asta este vorba, şi nu despre cine ştie ce conflicte de idei. Trebuie să recunosc că unele dintre revendicările lor sint justificate, dar eu mi le însuşisem deja, erau în studiu...

- De altfel, am remarcat că nici una dintre luările de poziţie ale "aripii tinere" nu vă atacă, nu pune în discuţie rolul dv. în partid...
- Aşa este. Dar, cum spuneam, noile teze ar fi trebuit să fie gata, îi dădusem chiar lui Patriciu sarcina să le elaboreze. N-a făcut nimic.

- Care credeţi că vor fi consecinţele acestei sciziuni pentru viitorul partidului liberal?
- Nu foarte mari. Este tulburarea specifică începutului, caracteristică celor tineri. Dar nu va fi de mare importanţă şi nu cred că vor putea merge prea departe. De altfel, partidul a avut multe disidenţe şi v-o amintesc doar pe cea a Iui Gheorghe Brătianu, care n-a dus nicăieri. Am numit deja, în locul lor, alti secretari executivi.

- Totuşi, credeţi că, procedeul acesta al excluderii care aminteşte de metodele autoritare ale unui partid de tristă amintire, a fost cel mai indicat în conjunctura actuală?
- Cînd un partid intră într-o situaţie grea, cum este a noastră, după alegeri, are nevoie mai întîi de unitate. Că ei critică, e foarte bine. Dar să o facă în interiorul partidului şi nu în gazete ca "Azi". Este o chestiune de probitate morală şi politică. Repet, nu mă supără critica. Cred însă că politica nu se poate face fără un minimum de moralitate. Asta m-a făcut să fiu de acord cu excluderea lor.

- Deci nu a fost iniţiativa dumneavoastră?
- Nu. În cazul lui Netea eu am propus-o. Aici însă m-am raliat opiniei celorlalţi. Şi este foarte bine că am făcut-o. Orice intirziere ar fi dus la agravarea cangrenei.

- Cum vedeţi evoluţia partidului in acest context?
- Ne regindim poziţia şi tezele pentru cei doi ani pe care-i avem în faţă. Va trebui să ne faceţi mai bine înţeleşi de popor şi să evităm greşelile - inerente - din precedenta campanie electorală.

- Ca de pildă?
- Neînţelegerea generată de cifra absurdă pe care am dat-o referitor la foştii nomenclaturişti, şi acţiunii de genul "pactului de neagresiune", care a fost receptat ca o alianţă, nu ca o retranşare pe poziţii proprii.

Octavian ANDRONIC

DINU PATRICIU: Nu vrem o sciziune, dar este necesară o renovare

- Pe uşa biroului in care vă găsesc azi 9 iulie, într-o casă modestă de pe strada Dionisie Lupu, este scris pe o jumătate de coală de hirtie - P.N.L. Lipsă de mijloace, modestie, prudenţă?
- Nu-i nici una din cele pe care le-aţi spus. Noi nu dorim să facem o sciziune in Partidul Naţional Liberal. Deocamdată ne-am retras aici la sediul firmei pe care o conduc, pentru că in acest moment aici e singurul loc unde dispunem de spaţiu şi un telefon la care să putem fi sunaţi de către organizaţiile judeţene care doresc să adere la mişcarea pe care am iniţiat-o în interiorul partidului. Succesul a fost cu totul neaşteptat, sint extrem de multe filiale judeţene care s-au declarat de acord cu ideile noastre privind reformarea partidului, ca o forţă în măsură să-şi structureze o politică liberală credibilă. Succesul vine, cred, din aceea că în societatea actuala ideile noastre au o largă penetraţie, şi ele vor putea fi de folos in evoluţia spre democraţie a României. E nevoie la noi de formarea unei opoziţii puternice, dar bazată pe confruntarea de idei şi nu pe atacuri la persoană, pe vendete politice care au făcut din campania electorală un lucru atît de urit şi de puţin productiv pentru noi. Pornind de la aceste convingeri noi cerem convocarea conferinţei naţionale a partidului, care se poate face la solicitarea a o treime din filialele teritoriale conform prevederilor actualului statut. Am depăşit, deja această cifră şi vom da publicităţii, in cîteva zile, propunerile noastre privind organizarea acestei conferinţe. Este vorba de o serie de propuneri ale unui nou statut, de data asta cu totul democratic, un proiect de program politic mai, extins decit cel care a fost prezentat în campania electorală. Nu e vorba de o lucrare cu totul nouă, pentru că studii cu privire la detalierea programului liberal s-au făcut şi pînă acum, dar lipsa de preocupare faţă de aceste probleme a făcut ca ele să nu devină publice şi cunoscute în suficientă măsură. Ceea ce pentru noi, în paranteză fie spus, a reprezentat, a însemnat un mare handicap în această campanie. De asemenea, vom supune dezbaterii organizaţiei un program de desfăşurare a conferinţei şi toate aceste trei documente vrem să le punem la dispoziţia membrilor şi simpatizanţilor pînă la 25 iulie, urmind ca într-un termen de maxim 45 de zile să stabilim convocarea conferinţei naţionale, un fel de adunare constituantă a Partidului Naţional Liberal într-o formulă nouă şi viabilă. Pentru că practic, Partidul Naţional Liberal, este, la această oră, inexistent din punct de vedere organizatoric.

- În măsura în care afirmaţi că doriţi să evitaţi o sciziune, ce anume împiedică dialogul în cadrul partidului?
- Din punctul nostru de vedere, încercările de dialog au existat încă de la momentul înfiinţării partidului, dar el a fost împiedicat de un conflict de mentalităţi, mai exact dintre mentalitatea politicianistă, care a adus atîtea deservicii României în     perioada interbelică, şi care se bazează pe arta politicii ca pe o artă a elitei, şi o altă mentalitate, care înseamnă o abordare a politicului prin prisma analizei psiho-sociale, prin prisma analizei economice, a efectelor sociale ale economicului şi, mergind mai departe, prin prisma efectelor economicului asupra calităţii vieţii, ceea ce implică o viziune mult mai largă asupra relaţiei între economic şi social. Această mentalitate, care reprezintă viziunea noului liberalism, se preocupă, implică o coerenţă a mesajului transmis opiniei publice, accesibilitatea sa în rîndul tuturor categoriilor sociale, atîta timp cit Partidul Naţional Liberal nu se bazează, propriu-zis, pe o sinsură clasă socială.

- Motivul rupturii nu a fost cumva modul prea tranşant, chiar intransigent in care au fost expuse iniţial aceste idei?
- Discuţiile în interiorul partidului, şi la nivelul conducerii sale există de mai mult timp. Trebuie să spun că, din păcate, pînă acum ni s-a cam închis gura, de multe ori cu brutalitate şi cu lipsă de argumente, ba chiar cu acuzaţii dintre cele mal absurde - comunişti, securişti, diversionişti. In momentul în care Gelu Netea, printr-o acţiune pe cont propriu, în urma repetatelor obstrucţii din partea conducerii partidului, a făcut acest demers de clarificare a poziţiilor, noi ne-am simţit obligaţi să ne solidarizăm întrucît aveam exact aceleaşi opinii. Evenimentele ulterioare au demonstrat că, de fapt, convingerile acestea sînt valabile pentru marea masă a membrilor Partidului Naţional Liberal.

- Înainte de începerea acestei convorbiri am asistat la o discuţie cu mai mulţi dintre colaboratorii dumneavoastră privind delimitarea poziţiei în viilor, fără ca prezenţa mea să vă facă să aveţi reţineri. Nu faceţi un secret din intenţiile dumneavoastră?
-Nu. Nu facem un secret, pentru că procesul de înnoire a unui partid nu se poate face decît democratic, adică la lumină. Este o modalitate pe care ne simţim obligaţi să o introducem în politica românească. Există în toată lumea, în toate societăţile democratice, divergenţe de păreri în cadrul unor partide şi mişcări politice şi toate aceste controverse sînt expuse public. Noi ,de fapt, moştenim încă practici şi mentalităţi din societatea politică monolitică, şi asta ne handicapează.

- Pot fi asociate divergenţele ivite in cadrul partidului dumneavoastră cu sciziunea produsă, nu cu mult timp în urmă, in cadrul unui alt partid de opoziţie - P.N.T.-c.d.?
- În măsura în care este vorba de acelaşi conflict de mentalităţi, da. În măsura în care ar fi vorba de interese personale sau tendinţe de acaparare a puterii, nu.

- Care din ideile mişcării liberale credeţi că a reuşit, pînă în prezent, să se impună in viaţa politică românească?
- Cred că oamenii au început să devină din ce în ce mai desprinşi de mentalitatea colectivistă şi să se apropie de ideea de competiţie, de promovare a iniţiativei particulare. Or în aceste condiţii, un partid care are ca principiu prioritar ideea de competiţie, în toate sferele economicului şi socialului, nu poate să nu cîştige în aderenţă. Opinia publică începe să înţeleagă că pentru o ţară în pragul dezastrului cum este cea pe care o moştenim, nu există o altă cale decît aceea a unui liberalism total, capabil să descătuşeze energiile şi să creeze spaţiu larg iniţiativei, pentru ca, abia într-o a doua fază, să fie oportună apariţia unei socialidemocraţii. Perioada de liberalism este necesară pentru a favoriza prosperitatea, iar social-democraţia va deveni o opţiune necesari doar atunci cînd societatea va avea ce împărţi echitabil. In acest sens, unul din primele noastre obiective este legiferarea mecanismelor economiei de piaţă liberă, cu grija necesară pentru evitarea liberului arbitru economic, pentru că liberalismul anilor ’90 nu mai este liberalismul acelui laisser-faire, laisser-passer de acum o jumătate de secol, ci înseamnă soluţii bazate pe pragmatism şi competenţă a orientărilor acestui arbitru care este statul, în aşa fel incit evoluţiile sociale să ocolească tensiunile sociale majore.

- În ce măsură dispune mişcarea dumneavoastră de a-ceste resurse de competenţă şi pragmatism capabile să aplice programul economic neo-liberal?
- După opinia noastră, există in momentul de faţă o intelectualitate capabilă să acopere aceste necesităţi şi care este atrasă de ideile liberalismului. Din păcate, aceşti intelectuali au fost pînă acum îndepărtaţi de practicile actualei conduceri a partidului, in special de această intoleranţă decurgînd dintr-o incapacitate de înţelegere a realităţilor româneşti ale anilor ’90. Ei se îndreaptă acum către noi într-un număr foarte mare, cu o dorinţă vizibilă de a se integra mişcării în mod activ. Am primit nenumărate telefoane şi scrisori care ne confirmă aceasta. Lipsa unui spaţiu in care să se poată afirma in mod real, in cadrul unor dezbateri deschise, care să le permită afirmarea competenţei şi profesionalismului este cea mai mare dramă pe care a trăit-o pînă acum intelectualitatea noastră şi, din păcate, pină acum nici partidele apărute după revoluţie nu au creat acest cadru, nu au scos intelectualitatea din izolarea politică anterioară.

- În ce măsură mişcările de renovare din partidele istorice ar putea să contribuie la o reciştigare a încrederii in evoluţia pozitivă a procesului democratizării in România, atit de grav afectată de evenimentele de la mijlocul lunii trecute?
- Aceste mişcări sint îndreptate către captarea energiilor unei intelectualităţi marginalizate pînă în prezent. Şi mă refer in special la tineret şi Ia intelectualii de 30-40 de ani, cu o solidă pregătire profesională, dar nefolosiţi decît în foarte mică măsură. Din acest punct de vedere, polarizarea către liberalism se va face din sinul tuturor formaţiunilor politice. O astfel de orientare politică, întruchipată într-un partid puternic poate crea credibilitate în Occident. Pe de altă parte, toate evenimentele prin care am trecut, şi în primul rînd cele de la mijlocul lunii trecute, care este indubitabil că se datorează extremismului - atît de dreapta cît şi de stinga - vor trebui să fie cercetate şi dezbătute, să fie urmate de măsuri în consecinţă şi în această privinţă poziţia noastră este de asemenea de natură să întărească în faţa lumii democratice ideea că în România există forţe politice capabite şi decise să se opună degradării procesului democratizării.

- Conduceţi o firmă particulară, puteţi afirma că ideile şi soluţiile liberalismului se răsfring în mod productiv asupra activităţii acesteia?
- Eu zic că da, atîta vreme cît am pornit de la zero acum trei luni cînd am înfiinţat firma particulară cu numărul 1 şi am ajuns în momentul de faţă să avem Contracte de proiectare de circa 3 milioane şi jumătate. Eu cred că toţi membrii Partidului Naţional Liberal trebuie să fie     întreprinzători. Iniţiativa privată nu duce numai la prosperitate individuală, ci şi la prosperitate colectivă pentru că ceea ce se acumulează este reinvestit, este o lege economică de natură să favorizeze prosperitatea generală.

- Pe termen scurt sinteţi optimist în ceea ce priveşte e-ficienţa soluţiilor liberale de reorganizare a economiei?
- Da, in măsura în care vom reuşi să impunem prin activitatea noastră în cadrul parlamentului o modificare radicală a actualului cadru legislativ. In momentul de faţă acest cadru favorizează doar haosul economic şi este supus numai unor vagi intenţii de liberalizare.

Lorin VASILOVICI

​Ziarul Libertatea din 13 iulie 1990 pag. a 4-a

Începutul a fost făcut

B. Elţîn a ieşit din P.C.U.S.

MOSCOVA. În contextul desemnării candidaturii sale pentru alegerea în componenţa C.C. al P.C.U.S., Boris Elţin a anunţat că demisionează din P.C.U.S. - transmite agenţia TASS.

Motivîndu-şi decizia, B. Elţin a relevat că - în legătură cu alegerea sa în funcţia de preşedinte al Parlamentului Federaţiei Ruse şi cu uriaşa răspundere în faţa popoarelor Rusiei, precum şi cu trecerea societăţii, la sistemul pluripartit - el nu va putea "să îndeplinească numai deciziile P.C.U.S.". În calitate de şef al puterii legislative supreme a republicii trebuie să mă subordonez voinţei poporului şi reprezentanţilor, săi împuterniciţi.
De aceea, în conformitate cu angajamentele meIe, asumate în perioada electorală, anunţ demisia mea din P.C.U.S.", a precizat el. Elţin a subliniat, de asemenea, că este gata "să colaboreze cu toate partidefe şi organizaţiile social-politice ale republicii" pentru a avea o mai mare posibilitate de a influenţa în mod eficient activitatea sovietelor".    

Şedinţa Adunării Constituante

Parlamentul României - dornic să prezinte Occidentului scrisorile sale de acreditare democratice - s-a întrunit intr-o sesiune comună neutru a începe elaborarea unei noi Constituţii si înlăturarea reminiscenţelor trecutului său comunist.

Membrii Senatului şi Camerei Deputaţilor, aleşi in luna mai in cadrul crimelor alegeri libere după o perioadă de peste 50 de ani s-au reunit în Sala Palatului din Bucureşti în scopul de a elabora proiectul unei Constitutii care să consfinţească o lege democratică si drepturile omului.

"Dictatura a lăsat o moştenire economică, morală si spirituală care a afectat toate laturile vieţii", a declarat la sesiune Alexandru Bîrlădeanu, preşedintele Senatului.

"Nouă ne revine misiunea de a înlătura toate aceste reminiscenţe corupte", a spus Bîrlădeanu, un fost comunist.

Este pentru prima dată cind Parlamentul s-a reunit în această sală de 4 000 de locuri, unde în urmă cu opt luni un congres regizat al partidului comunist l-a reales în fruntea sa pe dictatorul Nicolae Ceauşescu pentru o nouă perioadă de cinci ani.

Senatorii si deputaţii sînt constienti că Occidentul urmăreşte îndeaproape lucrările Parlamentului cerind garanţii privind angajarea României pe calea democraţiei după tulburările de la Bucureşti de luna trecută. 

România, a fost serios criticată pentru ceea ce multe tări au considerat drept utilizarea unei forte excesive in reprimarea revoltei antiguvernamentale.

Comunitatea europeană a suspendat ajutorul neumanitar, dună ce preşedintele Ion Ilie-scu a chemat mii de mineri la Bucureşti să aiute la reprimarea protestelor. Sase-persoane si-au pierdut viata si sute au fost rănite in cursul a trei zile de violenţă, la mijlocul lunii iunie.

Drept rezultat, România a fost exclusă da la reuniunea din luna aceasta a celor 24 de state occidentale furnizoare de ajutoare care avea drept obiectiv discutarea unui proiect de ajutoare in valoare de 12,5 miliarde dolari pentru Europa răsăriteană.

Emil Tocaci, din partea Partidului National Liberal (de opoziţie), a afirmat că este important ca România să-si ocupe locul într-o Europă a naţiunilor democratice libere. "Avem o mare misiune si trebuie să asigurăm că ne apropiem de cit este posibil de spiritul Europei şi că apărăm libertăţile europene constituţionale", a spus el.

Frontul Salvării Naţionale, care a preluat puterea ca un guvern interimar dună Revoluţie, a abolit Constituţia comunistă din anul 1965 şi a cerut elaborarea unei noi Constituţii.

Sesiunea comună a Parlamentului va alege o comisie, alcătuită din reprezentanţi ai tu-tuturor partidelor politice, care va colabora cu o echipă de jurişti şi experţi în elaborarea proiectului Constituţiei.

Parlamentul - denumit in prezent Adunarea Constituantă - dispune de un termen de 18 luni pentru a încheia această activitate. Dacă nu va reuşi, vor trebui convocate noi alegeri.

Seuci Gheza, senator din partea Uniunii Democratice Maghiare, cel mai mare partid de opoziţie din România, a declarat la sesiune că este crucial, ca drepturile minorităţilor să fie garantate în Constitutie. El a afirmat că cei 2,3 milioane etnici maghiari din România din care majoritatea locuiesc în Transilvania, doresc să trăiască in pace în această tară si să se bucure de drepturi egale. "Insă fără o democraţie adevărată pentru maghiarii din România, ei nu vor fi niciodată liberi", a spus Seuci.

Trei persoane si-au pierdut viata si peste 200 au fost rănite cind români şi etnici unguri s-au confruntat în oraşul transilvănean Tîrgu Mureş în cursul lunii martie.

Etnicii maghiari au fost reprimaţi cu brutalitate timp de peste 40 de ani de guvernare comunistă, în România înregistrîndu-se cereri crescînde pentru o mai mare autonomie după căderea lui Ceausescu.