Publicat: 14 Decembrie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990

Conferinţa Naţională a Alianţei Civice

SUB SEMNUL PROBLEMELOR ORGANIZATORICE

— Minuta neoficială —

Ieri dimineaţă, la ora 9, o coadă lungă şerpuia prin faţa meselor la care se înmînau ecusoanele pentru participanţi: delegaţi, membrii fondatori, ziarişti. Teh­nologia cozii funcţiona pe baza experienţei dobîndite în anii de dictatură: prietenii se „băgau" în faţă, per­soane grijulii îşi „lăsau rînd“ pentru a se interesa dacă stau la coada cea bună etc. Holul Ateneului Român dădea, senzaţia unei reuniuni mondene. Multă Iume cunoscută — în special artişti, scriitori, ziarişti. Mai puţini oameni politici. Cu excepţia domnului Co­posu şi a domnului T.G. Maiorescu (dat absent de la Parlament), alţii nu s-au prea arătat. Ceva mai târziu apar şi domnul Raţiu. După o verifi­care minuţioasă a legitimaţiei (puţin mai devreme tocmai fusese depistat un domn ce se dăduse drept domnul Ştireanu, de Ia AZI !) primesc ecusonul — de culoare verde pentru ziarişti — şi mă retrag într-o margine unde asist la tabloul îngrijorării manifes­tate de partea din urmă a cozii: s-ar părea că nu sînt suficiente locuri în sală. Dintre organizatori, Ana Blandiana şi Stere Gulea se agită, punînd la punct ultimele detalii. După o oră de la termenul anunţat, Iumea este invitată in sală. Temerile n-au  fost în­dreptăţite pentru că sala este pe jumătate goală, sau plină, depinde din ce „unghi" afectiv o priveşti. Ima­ginea ei îţi dă senzaţia unei clasice reuniuni la nivel înalt". Numai că personajele — cu cîteva excepţii — sînt altele. Din lipsa unui alt termen de comparaţie,

sînt tentat să fac paralela cu o şedinţă a fostului C.C. — dacă considerăm GDS-ul ca un fel de C.P.Ex. Pe scenă, o masă cu 9 scaune, din care vor fi ocupate doar şase. Pe cortină, o pînză mare, albă pe care scrie: „Nu putem reuşi decît împreună !“ Masa este acoperită cu clasicul pluş roşu. Foarte multe bărbi în asistenţă. Îmi arunc încă o dată privirea spre lozincă şi realizez că, de fapt este cea pe care opoziţia a refuzat-o înaintea alegerilor. Poate că, pe undeva, aceas­tă Alianţă Civică este mai mult decît o opoziţie la putere, poate că e chiar o opoziţie la opoziţia care a dezamăgit prin inadecvarea ei la criteriile noii com­petiţii politice. Prin sală, membrii - bănuiesc că din­tre cei fondatori ! — îşi poartă ecusoanele cu nedisimu­lată mîndrie, aceeaşi cu care le-au purtat, probabil, ne acelea de „golani". Prima persoană care se aşază la masa prezidiului e Ana Blandiana. În extrema stîngă. Politicos şi atent la nuanţe, domnul Ticu Dumitrescu o invită la centru. Rînd pe rînd mai iau loc acolo George Şerban, Mihai Şora, Peter Banyai. Rolul conducător la această primă reuniune îi revine lui George Şerban. „Să plecăm la finele acestor trei zile mai bogaţi cu o organizaţie civică", îndeamnă dînsul sala. Învitînd în prezidiu şi pe cei doi studenţi aflaţi în greva foamei. Mihai Gheorghiu şi Gheorghe Roncea. Nu reuşeşte să ajungă pînă acolo decît Mihai Gheorghiu. "Dau cuvîntul domnului Mihail Şora, pre­şedintele Alianţei Civice", anunţă vorbitorul. Domnul Şora ia cuvîntul doar după cîteva minute, fiind pro­bleme cu microfonul. La împlinirea unui an de la Revoluţia Română, domnul Şora propune mai întîi un minut de reculegere în memoria eroilor. Apoi continuă: „Constatînd puţinul rol pe care-l desfă­şoară partidele de opoziţie, Alianţa Civică înţelege să fie un liant sau catalizator care să uşureze partidelor luarea în comun a unor decizii unitare. Alianţa nu e un nou partid politic, în sensul propriu al cuvîntului... Ea îşi va desfăşura întreaga activitate în zona politicului, orientîndu-se spre competiţia pentru exerciţiul puterii. În cazul alegerilor locale va media între partidele de opoziţie constituirea de liste comune pe care se vor putea regăsi şi membrii ai Alianţei... Ea este opoziţională în raport cu orice regim totalitar, deci şi cu cel actual... Vrea să for­meze o clasă politică temeinic pregătită, capabilă să constituie o elită guvernamentală, intelectualmente competentă" (Aplauze). Odată făcută această prezen­tare de fond, domnul Şerban reia microfonul exprimindu-şi părerea de rău că unii membrii condu­cători ai Alianţei nu sînt prezenţi, dar sperînd că vor apare pe parcursul celor trei zile. Spune, de asemenea, că nu e de acord cu anumite structuri ale acestui program, dînsul optînd în special pentru dis­cutarea problemelor organizatorice. Aceste probleme vor veni ca un leit-motiv, pe parcursul lucrărilor, de fiecare dată cînd discuţiile se vor îndepărta de temă. Se dau lămuriri asupra programului. Se pune proble­ma unui miting, în 15, dar părerile sînt împărţite. Întrucît toate dialogurile de pînă acum au eşuat, se va da citire unui nou apel. O va face "purtătorul de cuvînt" ad-hoc al alianţei, Ştefan Radoff. Dar numai după precizarea că: „Puterea actuală nu acceptă în principiu dialogul pentru că nu e în stare să poarte dialogul..." Vocea domnului Rdaoff răsună patetic sub cupola Ateneului: „Alianţa Civică cere preşedin­telui Ion lliescu o analiză deschisă în faţa naţiunii, îi propunem un dialog în direct cu reprezentanţii Alianţei Civice, la o oră de audienţă maximă, şi în direct, în faţa camerelor TV". Formula, niţel dife­rită, parcă am mai auzit-o. Sau am mai citit-o un­deva. "Trăim azi un moment extrem de grav pentru România !" (Aplauze furtunoase). Mobilizat, George Şerban reia microfonul „Nu Alianţa Civică este cea care vrea să se impună prin violenţă. Cred că ideea de dialog va fi înţeleasă cum se cuvine !“ Un alt mesaj, de această dată adresat lui Dumitru luga, va citi Stelian Tănase: „Deşi membru fondator n-a putut să participe... Se află în cea de-a 13-a zi de greva a foamei... Caracterul nociv al televiziunii nu mai trebuie probat... Îl rugăm să înceteze greva foa­mei ! Facem apel la el să nu-şi piardă viaţa!” Vine rîndul „sufletului Alianţei", domnul Iulian Cernăţeanu care va prezenţa nişte probleme organizatori­ce. Dînsul îşi cere mai întîi scuze pentru faptul de a nu mai fi ţinut discursuri. Problemele organiza­torice sînt cele mai importante. Dar le va prezenta abia mîine, pentru că au apărut lucruri noi. A fost o desincronizare şi îşi cere scuze (Aplauze anemice). Domnul George Şerban insistă să se citească măcar statutul, „Sufletul" Alianţei" revine la microfon şi-l ciţeşte. Un coleg de breaslă remarcă unul din puncte: „Nu pot fi membri persoanele compromise moral şi politic". Chiar dacă sînt... fondatori? În fine, Aflăm că patrimoniul Alianţei este de 3000 lei, pe un carnet CEC, pe numele unui membru fondator. Nu aflăm cine este acesta. Reia microfonul George Şerban : urmează să se facă propuneri de îmbunătă­ţire. „Vă informez că cei care doresc să ia cuvîntul trebuie să se înscrie Ia măsuţa alăturată". Aproape imediat măsuţa de pe scenă este luată cu asalt. Pri­mul vorbitor, de pe o listă anterioară, este domnul Ticu Dumitrescu. Informeză adunarea că încă cu cinci luni în urmă, de la balconul Universităţii a prevestit că lupta politică va trebui dusă altfel. „Ca să vă descreţesc frunţile am să vă relatez un dialog cu Brucan. Voi face şi o imitaţie: m-a întrebat oda­tă, fiind vorba despre dialog — dacă ştiu ce e tangoul". Acolo e unul care conduce, domnule!" O singură dată am înregistrat o tendinţă sinceră spre dialog — cînd am discutat cu consilierii preşedin­telui, în curte la Cotroceni". Apoi domnia sa defi­neşte din punct de vedere teoretic prezentul: "Trăim perioada celor doi paşi înapoi!“ "Parlamentul este parlamentul ruşinii naţionale!" (Aplauze furtunoase). „Televiziunea sfidează orice!" (larăşi aplauze). „Este necesară chemarea în judecată a lui lliescu pentru ce a făcut în 22 decembrie !“ (Aplauze furtunoase). În încheiere, domnul Dumitrescu orator înnăscut, ţine să exprime o părere proprie: "Dixit et salvavi anima mea !“ Puţin gelos pe succesul domnului Dumitrescu, George Şerban invită Ia concizie, pentru că lista e foarte mare". Urmează la cuvînt dom­nul Adrian Marino, care vorbeşte din partea Forumului democratic antitotalitar din Cluj. Acuză PNL-ul că n-a participat la convenţiile forumului. ”Avem acum nu unul, ci două partide comuniste !“ (Rîsete şi aplauze). „Maghiarii din Transilvania tre­buie să aibe drepturi egale eu noi!" Între timp, prin sală se produc mişcări. Domnul Ticu Dumitrescu face un mic turneu electoral. Cînd dă să se întoarcă pe scenă nu-şi calculează bine săritura şi cade înapoi. Dar revine. Domnul Paler transmite prezidiului do­rinţa de a avea o intervenţie, peste rînd. Este accep­tat cu bucurie. „Ne-am legăna în iluzie dacă ne-am aroga ecourile Alianţei" — spune dînsul. „Alianţa reprezintă un pseudonim, o aşteptare. E numele li­nei speranţe! În parlament aveam o opoziţie pur democratică, care în parte face chiar jocul puterii... Comisia parlamentară care a umilit sindicatul TV e condusă de un liberal" (E al doilea atac succesiv Ia adresa partidului istoric. Simptomatic !) „Din nefe­ricire, ne comportăm ca nişte diletanţi. Membrii fon­datori i-au lăsat pe unii dintre noi să ostenească singuri. N-am reuşit să pregătim convenţia cum trebuie şi riscăm să o transformăm într-o sumă de de­claraţii de principiu". Este intervenţia sigură, a unui profesionist într-ale şedinţelor, care a simţit că ma­nifestarea trenează şi are nevoie de un imbold. „Să cristalizăm organizatoric forţa acestei alianţe" — cere imperios domnul Paler. „Dacă ne pierdem timpul cu speculaţii teoretice şi moţiuni, fără să punem la punct schema organizatorică, ne vom face vinovaţi de eşecul acestei alianţe". Sala rămâne mută, cîteva momente, sub şocul intervenţiei. George Şerban confirmă faptul că aştepta cuvîntul domnului Paler, după care începe o lungă divagaţie asupra oboselii resimţite după drumul făcut de la Timişoara şi după tensiunea produsă de campania furibundă dusă de ziarele „Azi" si „Renaşterea bănăţeană" împotriva Societăţii Timişoara' şi a dumnealui personal, care a fost şi ameninţat cu moartea. Divagaţia se pare că produce o impresie neplăcută asupra domnului Stere Gulea, care simte nevoia să intervină la mi­crofon, într-un mod foarte tăios: „Să nu ne pier­dem în comperaje mai mult sau mai... Ştiu că este obosit, dar să n-o mai lungim, că ne plictisim unii pe alţii". În momentul acela intervine violent un domn din fundul sălii, protestînd cum că astfel se pune pumnul în gura celor care au ceva de spus. Dînsul este din Braşov, membru fondator al Alianţei şi vrea să vorbească. O doamnă se ridică, spune că şi dînsa e din Braşov, dar nu-l cunoaşte pe cel ce a intervenit. Cine este şi pe cine reprezintă? Răspun­sul nu e clar, dar spiritele se potolesc şi lucrările  convenţiei au continuat în cursul după amiezei şi continuă şi astăzi.

Octavian ANDRONIC

Ziarul Libertatea din 14 decembrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire 

Întrevederea lliescu - Câmpeanu

La solicitarea conducerii Partidului Naţional Liberal, joi seara preşedintele 'României, domnul Ion lliescu, s-a întîlnit cu o delegaţie a P.N.L., condusă de preşedintele său, domnul Radu Câmpeanu.

La încheiere întrevederii domnii Ion lliescu şi Radu Câmpeanu au făcut presei scurte declaraţii, din care cităm:
Preşedintele Ion lliescu:
Partidul Naţional Liberal, a solicitat această întrevedere cu preşedintele ţării pentru a schimba păreri în legătură cu situaţia prin oare trece ţara. Consider că este un act de responsabilitate politică, din partea unei formaţiuni care a dovedit echilibru, răspundere politică. Pentru că, într-adevăr, starea de tensiune care s-a creat în ţară preocupă pe toată Iumea.
Domnul Radu Câmpeanu:
Am solicitat această întrevedere cu preşedintele pentru a discuta foarte deschis despre situaţia pe care noi o considerăm foarte gravă, şi mai ales considerăm că situaţia gravă de astăzi poate deveni şi mai gravă mîine. Si atunci am încercat să găsim împreună, la propunerea pe care am făcut-o, unele soluţii politice, cred eu democratice, la aceste greutăţi foarte mari, care, după părerea noastră, pot să creeze riscuri majore. Adică tensiunea care există astăzi, în mare măsură justificată, poate să ducă la confruntări pe care nimeni nu le mai poate stăpîni. Şi noi am fi dorit ca aceste confruntări foarte grave să fie evitate, dar în acelaşi timp să fie şi soluţionate şi rezolvate cauzele care au produs şi produc aceste tensiuni. 

AZI

Compania Autonomă de Turism pentru Tineret îşi dă pe faţă sentimentele monarhiste pe care le-a ţinut ascunse pînă acum.
Se vorbeşte cum că manifestarea de astăzi de la hotelul "Bucureşti", ar avea menirea să aducă, pe tronul vacant al României pe... Regina Frumuseţii!

VOCI DIN PARLAMENT
Apel la zîmbet

În întîmpinarea primei aniversări a Revoluţiei din Decembrie, grupul parlamentar liber-schimbist şi pluripartit, constituit pe bază de afinităţi spontane şi a cărui componenţă se schimbă de la o zi la alta, adresează ţării următorul apel:

Trăitori ai acestui pămînt, avem, pe deasupra oricăror deosebiri, un trecut apăsat de aceleaşi suferinţe, un prezent bîntuit de aceleaşi nelinişti, un viitor luminat de aceleaşi nădejdi. Perioada de tranziţie pe care o străbatem cere şi un timp al redresării morale.

Puterea noastră de a zîmbi, care ne-a ajutat să supravieţuim în anii „epocii de aur“, trebuie pusă astăzi în serviciul unei noi coeziuni, al concordiei şi al propăşirii. 
Omul nu e un locatar al grădinii zoologice, ci doar un vizitator al ei. Liberă e fiinţa care poate zîmbi. Insul care rîde scapă cuţitul dintre dinţi şi devine un posibil partener de dialog. Conflictele dintre oameni, idei şi partide nu sînt niciodată ireconciliabile; timpul le rezolvă, rîsul le absolvă. Cei care aţi zimbit la lectura apelului aţi aderat prin aceasta la ideile lui. Duceţi-Ie mai departe, adîncindu-le şi imbogăţindu-le!

UN ZÎMBET PENTRU FIECARE !

(din cuvîntul d-lui deputat Ştefan Cazimir — PLS).

 

Ambasadori în... verificare

Comisia de Politică Externă a Parlamentului României, luînd act de criticile aduse aparatului Ministerului de Externe de către primul ministru, de aprecierile negative din presă privind unele abuzuri, precum şi de impresiile parlamentarilor care s-au deplasat în străinătate şi estimând faptul că rezultatele în plan diplomatic şi economic nu sînt satisfăcătoare, a propus analizarea, de urgentă, a modului în care s-au făcut angajările în cadrul MinisteruIui de Externe, din data de 22 decembrie 1989, precum şi a întregii scheme de personal din Centrala Ministerului şi din reţeaua externa a misiunilor diplomatice (inclusiv personalul administrativ). Se va verifica, de asemenea, bugetul de cheltuieli al ministerului.

În acest sens, Comisia de Politică Externă va desemna un număr de trei senatori şi şase deputaţi pentru a analiza şi prezenta concluziile într-o şedinţă viitoare.

GURA LUMII

(INFORMAŢII PEMTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• CU TITLU DE INVENTAR

Cu ocazia zilei de 1 Decembrie — Ziua Naţională a României — următoarele partide politice şi grupări şi asociaţii nu au arborat, din motive care ne scapă drapelul naţional Ia sediile lor:

1.    Partidul Democrat din România, str. Ion Cîmpineanu (fostă 13. Decembrie)

2.    Partidul Social. Democrat Român, str. Oneşti

3.    Partidul Liber Democrat, bd. M. Kogălniceanu 

4.    Partidul Naţional Ţărănesc-Creştin şi Democrat, sector 1, str. Prof. Bogdan Ion

5.    Partidul Dreptăţii Sociale Liber Democrat, calea Şerban Vodă    1

6. Grupul de Dialog Social, Calea Victoriei

7. Asociaţia „21 Decembrie", str. Batiştei        ,

• TRADIŢIE... TRADIŢII...

„Adevărul" din 6 decembrie ne comunică ineditul prolog al Conferinţei naţionale a studenţilor desfăşurate recent la Timişoara, printr-o amplă demonstraţie nocturnă in cursul căreia odihna locuitorilor a fost tulburată de „strigăturile" vehemente ale manifestanţilor împotriva totalitarismului, guvernului şi preşedintelui ţării. Cei mai în virstă îşi amintesc, poate, de congresele „studenţeşti" aflate sub controlul mişcării legionare. În decembrie (tot decembrie !) 1932, de pildă, la Braşov, tot noaptea, congresiştii au participat, cu elan la tot soiul de petreceri care au pus în alarmă poliţia. Cu scopuri pur educative în dimineaţa următoare, grupuri de „studenţi" au vizitat fabricile de bomboane "Hess" şi "Stolwerk" manifestând un interes atît de mare pentru producţia acestora încît chemaţi în ajutor, jandarmilor le-a venit foarte greu să-i convingă pe congresişti să se întoarcă la dezbateri.

Potrivit ziarului „Adeverul" (nu „Adevărul") din 8 decembrie 1932, autorităţile braşovene au menţinut trei zile încheiate poliţia şi jandarmeria în stradă, pentru a apăra avutul negustorilor de curiozitatea oaspeţilor. Plecarea fusese stabilită pentru cea de a treia zi. La termenul sorocit, studenţii au răspuns că nu pleacă, („Noi de-aicea nu plecăm!...) fiindcă nu şi-au epuizat ordinea de zi. Autorităţile i-au    invitat    să părăsească sala, întrucît trenurile aşteaptă la peron iar fanfara în gară. Congresul a răspuns că se lipseşte de muzică şi că trenurile să mai aştepte...

Ardem de curiozitate să aflăm, din presă, cum s-au încheiat lucrările conferinţei naţionale din decembrie 1990...

AMBIDEXTRU

 

Ziarul Libertatea din 14 decembrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire 

CRONICA PARLAMENTULUI

LA SENAT: Indiferent de culoarea politică precumpănesc culorile tricolorului

Aceste cuvinte rostite de un senator în cadrul lucrărilor de ieri dimineaţă credem că pot constitui un motto ilustrativ pentru modelul acţiunii necesare a Parlamemtului României. Numai că de la ideal la realitate drumul e greu, dificil pentru o tînără democraţie. Şi totuşi, intenţiile bune nu lipsesc din... pavajul căii spre viitor, mulţi dintre aleşii poporului reuşind uneori să se ridice deasupra divergenţelor, deasupra atît de necesarelor diversităţi de opinii politice pentru a sluji prioritar interesele naţionale. Am considerat oportun acest preambul cu atît mai mult cu cit în şedinţa de ieri a continuat dezbaterea proiectului LEGII CETĂŢENIEI ROMANE, lege care în art. 1 stipula:Cetăţenia română reprezintă expresia apartenenţei unei persoane la statul român. Cetăţenii români sînt egali în faţa legii, numai ei sînt admişi în funcţiile publice civile şi în cele militare. Cetăţenii României se bucură de protecţia statului român. Dezbaterile, intervenţiile au dovedit nu numai o documentare solidă, ci şi preocuparea pentru adoptarea unui act normativ esenţial pentru ţară, o lege care să-şi păstreze viabilitatea, indiferent de formaţiunea politică aflată la putere.
Cum spaţiul nu ne permite redarea integrală a lucrărilor, credem că o selecţie, oricît de obiectivă ar nedreptăţi nejustificat pe unul sau altul din vorbitori. Ne mărginim doar să amintim că un deosebit interes a suscitat art. 25: „Cetăţenia română — stipula acesta — se poate retrage aceluia care : a) aflat în străinătate, săvîrşeşte fapte deosebit de grave, prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României b) aflat în străinătate, se înrolează în forţele armate ale unui stat cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război; c) a obţinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase". Intervenţia unui senator care şi-a exprimat temerea că prevederile primului alineat al acestui articol ar putea servi abuzurilor puterii, tentată să-l folosească în cazul celor care ar leza din afara graniţelor ţării prestigiul... guvernanţilor, a stîrnit dispute deosebit de aprinse. După cîteva ore de dezbatere, paragraful a trecut insă, înregistrînd doar o aţinere şi 12 voturi contra. În final, legea a fost adoptată de senat cu majoritate de voturi.
Pînă la sfîrşitul săptămînii lucrările Senatului se vor desfăşura pe comisii. 

Neli LUCHIAN

ADUNAREA DEPUTAŢILOR

O demisie şi cîţiva miniştri

În şedinţa Adunării Deputaţilor, dl. deputat Mihai Carp (Bihor) a anunţat oficial că în urma demisiei sale din Partidul Naţional Liberal se retrage din grupul parlamentar respectiv şi devine deputat independent. Domnia sa nu a dat explicaţii şi nici nu şi-a exprimat alte afinităţi. Din staIul presei s-a observat însă cum dl. Carp a schimbat zîmbete complice cu ceilalţi trei disidenţii P.N.L. reuniţi în Aripa Tînără. Sau poate eram noi prea departe?!

Momentul important al zilei a fost, însă, aprobarea Proiectului de Lege pentru cinstirea memoriei eroilor martiri ai Revoluţiei şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora. Proiectul a fost supus atenţiei deputaţilor uimind o procedură de urgenţă la programare, el constituind o iniţiativă legislativă a unor deputaţi F.S.N. Ieri, reprezentanţi, ai guvernului au răspuns interpelărilor deputaţilor. Primul audiat a fost domnul ministru Adrian Severin care a punctat principiile actuale şi de perspectivă ale politicii economice guvernamentale. Totodată a enunţat priorităţile cu privire la investiţii. Acestea ar servi la ajustarea structurală a economiei, formarea managerilor, realizarea infrastructurilor pentru economia de piaţă, modernizarea sistemului de gospodărire a apelor, pentru agricultură şi protecţia mediului înconjurător. Interpelatorii nu s-au declarat mulţumiţi de expunerea d-lui Severin, încercînd pe alocuri critici nu de fond ci de amănunt. Dl. deputat Dan Lăzărescu (P.N.L.) a împins discursul său spre elemente din gîndirea economică liberală ce ar dori să le regăsească şi la guvenanţi.

Ministrul justiţiei, dl Victor Babiuc a avut o intervenţie scurtă referitoare la intenţiile ministerului în Iegătură cu modificarea Codului Penal. Cel mai „bombardat" a fost însă dl. Gheorghe Ştefan, ministrul învăţămîntului, căruia de fapt nu i s-au pus întrebări, ci a fost luat la întrebări! Tema, evident, greva studenţilor. Domnia sa a replicat că revendicările acestora nu au nici o legătură cu procesul de învăţămînt, dar că se vor lua măsuri împotriva celor 10—15% dintre studenţii, care blochează activitatea universitară. De asemenea, se va transmite un mesaj pentru toţi rectorii din ţară. Şedinţa s-a întrerupt, rămînînd ca deputaţii să-şi formuleze întrebările în scris.

Răzvan MITROI

Ziarul Libertatea din 14 decembrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire 

Ziarul Libertatea din 14 decembrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire 

Presa acum 50 de ani

14 decembrie 1990

 • "LICEUL SPIRU HARET din Capitală şi-a sărbătorit eri patronul". Au vorbit prof. George Şerban, directorul liceului şi prof. Traian Brăileanu, ministrul educaţiei naţionale, cultelor şi artelor  •  NOILE PORTRETE OFICIALE ale M.S. Regelui, M.S. Regina Mamă şi Conducătorului Statului vor putea fi "procurate sau comandate" de la Monitorul Oficial, începînd din 16 decembrie  •  NICI UN REPREZENTANT AL MAJORITĂŢII  •  Ziarul „Universul" publică un comentariu din care spicuim: „Pe când în teritoriul ocupat, românesc, minoritatea maghiară are reprezentanţii săi în Parlamentul de la Budapesta, iar, Ia Cluj, ei s’au constituit într’un grup sub preşedinţia d-lui Pal Sabor, cei peste 1.400.000 români, care formează majoritatea populaţiei, n’au până acuma nici un reprezentant în Cameră, care să le apere drepturile şi interesele; iar comunitatea lor etnică n’a fost recunoscută"  •  „NATURA ŞI ÎNSEMNĂTATEA ACORDURILOR GERMANO-ROMÂNE" este un amplu expozeu făcut în faţa reprezentanţilor presei de dl. Mircea Cancicov ministrul economiei naţionale  •  COMANDANTUL MIŞCĂRII LEGIONARE, dl. Horia Sima, dă un ordin către Corpul Muncitoresc Legionar: „Secţia Cinematografică trece sub conducerea Serviciului de Presă şi Propagandă Legionară, cinematografele însă rămîn sub administrarea Corpului Muncitoresc Legionar"  •  UN ARTICOL DIN „LE TIMPS" CONCHIDE: „Încercările grele prin care trebuie să treacă Franţa nu s’au terminat"  • CORESPONDENTUL AGENŢIEI „ŞTEFANI" relatează că, adresîndu-se unui grup de ziarişti străini, dr. Goebbels a spus: „Germania nu a fixat o dată pentru iluzii. (...) În orice caz, Germania este atât de puţin preocupată de sfârşitul războiului încât ea a şi început să pregătească noua organizare economică a nouei Europe, ţinând seama de interesele diferitelor popoare" • LA CRAIOVA a început procesul unui "funcţionar mărunt", casier al vamei locale, care, "dintr’un modest salariu de 2.509 lei lunar", îşi "agonisise 18 imobile" numeroase. „întinderi de pămînt cultivabil şi în sarcina căreia, târziu,"in urma unei inspecţii neaşteptate se descoperă o delapidare de 10.754.000 lei"  •  GENERALUL DE ARMATA UGO CAVALLERO a fost numit şeful Statului Major italian. • PRIN MODIFICAREA UNOR ARTICOLE din Legea pentru organizarea jandarmeriei rurale, aceasta trece în componenţa Minsterului Apărării Naţionale  •  "CAUT POST FREULEIN. Vorbesc Germană, Franceză, Engleză".  • GRINDINĂ ŞI VISCOL NĂPRASNIC în Croaţia şi Bosnia

Rubrică realizată de Ion BUTNARU

 

DEPUTATUL ION RAŢIU ACUZĂ ACŢIUNILE ANTIROMÂNEŞTI

În Comisia de Politică Externă a Parlamentului, dl. senator Geza Szocs (UDMR) a prezentat, în urmă cu două zile, o informare privind vizita senatorului american Thomas Lantos în România, care — pe lîngă întîlniri protocolare şi vizite — a atribuit 4 premii oferite de Hungarian Human Rights Foundation.

Ce s-a întîmplat în amintita Comisie cu ocazia informării?
Dl. deputat Marinel Burdujan (FSN) în calitate de membru al acestui organism parlamentar a ţinut să ne relateze intervenţia d-lui Raţiu referitoare la raportul audiat: „Puternic marcat de ceea ce avea să spună, dl. Raţiu a făcut o dezvăluire surprinzătoare prin gravitatea ei. Şi anume că, distinsul senator american nu este deloc străin, de manifestările antiromâneşti din 1988 din SUA, iniţiate de comunitatea maghiară".

Multitudinea de date prezentate şi poziţia patriotică adoptată de domnul Raţiu a făcut obiectul unor aplauze din partea asistentei. Confirmînd cele ce ne-au fost relatate, un alt membru al comisei, dl. deputat Petru Maior (P.N.Ţ.-c.d.) a ţinut să ne precizeze că înfiinţarea u-
nei universităţi maghiare la Cluj nu e decît o cale de dezbinare a naţiunii noastre şi de separare artificială a unor entităţi care au convieţuit întotdeauna paşnic.

În cadrul aceleiaşi şedinţe, am aflat că dl. Burduja a luat Ia rîndu-i atitudine faţă de organizaţia maghiară cu titulatură... englezească, considerînd că ea sfidează normele de drept public internaţional. Peste tot în Iume se face uz doar de drepturile universale ale omului privite în general, dincolo de etnii, aşa că o particularizare pentru naţionalitatea maghiară nu este justificată. Totodată, domnia sa a considerat afiirmaţia senatorului UDMR Szocs, precum că, domnul Lantos este cel ce determină politica externă a lui Bush pentru ţările Europei de Est", drept o jignire a instituţiei prezidenţiale americane deoarece e de presupus că politica externă a unui stat nu poate fi influenţată în această maniera. Şi ar fi şi tragic, mai ales pentru România.

Replica senatorului ce reprezintă maghiarii din România, a fost — se spune — atît de palidă încît nici nu a putut fi reţinută...

Răzvan MITROI