Publicat: 14 Septembrie, 2019 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1994?
Libertatea din 14 septembrie 1994

 

Ieri dimineaţă, „Romanian Open Tenis" s-a' ,"mutat" sub cupola Parlamentului

PUTEREA Şl OPOZIŢIA ŞI-AU DISPUTAT APRIG "MINGEA": POATE FI DEZBĂTUT SAU NU MESAJUL PREZIDENŢIAL?

Preşedintele Ion lliescu soseşte la Camera Deputaţilor fără să bănuiască măcar că va tre­bui să aştepte peste o oră să-şi prezinte Mesajul adresat Parlamentului

Ieri dimineaţă, sub cupola venerabilului edificiu din Dealul Mitropoliei, Camerele Parlamentului României s-au reunit pentru a asculta mesajul preşedintelui Ion lliescu adresat forului legislativ.

Premieră absolută a vieţii noastre politice post-decembriste, mesajul şefului statului a fost con­siderat "oportun" la înce­putul actualei sesiuni par­lamentare care — se sub­liniază chiar în pream­bulul documentului — "coincide şi cu împlinirea a doi ani de la preluarea mandatelor de către pre­şedinte şi membrii corpu­rilor legiuitoare". În virtutea prevederilor constituţionale, aşa cum sunt ele stipulate în art. 88 preşedintele poate adresa Parlamentului mesaje când consideră că o ches­tiune anume sau un pa­chet de chestiuni sunt de interes naţional. De această dată (care a fost cum aminteam, şi prima), probleme ca privatizarea, funcţionarea instituţiilor statului de drept, comba­terea alarmantului fe­nomen al corupţiei şi — în cele din urmă, dar nu ultimele ca importanţă — aspectele majore ale poli­ticii externe au fost so­cotite de dl Ion lliescu su­ficient de importante pen­tru toată suflarea româ­nească încât ele să facă obiectul unui mesaj adresat Parlamentului. Socoteala de acasă a pre­şedintelui nu s-a potrivit, însă, cu cea a unei părţi a membrilor Legisla­tivului, mai precis a celor reprezentând Opoziţia. Departe de a contesta dreptul şefului statului de a prezenta mesajul, cu atât mai puţin de a nu re­cunoaşte importanţa pen­tru ţară a problematicii menţionate, aceştia s-au confruntat, mâi mult de o oră, cu reprezentanţii coaliţiei majoritare pe o chestiune de procedură: trebuie sau nu ca mesajul prezidenţial să fie supus, imediat, dezbaterii ple­nului parlamentar? A re­zultat de aici un original (şi, pe alocuri, penibil) meci al luărilor contradic­torii de poziţii (văzut şi ascultat, de o ţară în­treagă, prin transmisiile radio-televizate în direct), cele două tabere disputându-şi fiecare "minge“ cu o ardoare demnă de o cauză mai bună.

În pagina a 3-a, pre­zentăm cititorilor noştri un film al celor mai fier­binţi "faze" petrecute la şedinţa comună a Parla­mentului, înainte ca dl lliescu să urce la tribună, precum şi declaraţii şi contradeclaraţii, în ex­clusivitate, pe marginea ideilor principale ale me­sajului prezidenţial

Mircea SUCIU

Foto: Gabriel MIRON

Speriată de amploarea fenomenului spălării banilor

BANCA NAŢIONALA LOVEŞTE LUMEA INTERLOPA

În urmă cu câteva săptămâni. Banca Naţională a României a limitat la 10 000 de dolari suma maximă de valută ce poate fi introdusă în ţară de o persoană. În aparenţă, decizia de a scădea de la 50 000 de dolari la 10 000 acest plafon, pare de neînţeles.

Liberalizarea regimului valutar a fost considerată de toată Iumea o mare vic­torie a capitalismului — reprezentat de banii adevăraţi — asupra rigidităţii şi se­verităţii legislaţiei din anii vechiului re­gim. Dar circulaţia, practic fără opre­lişti, a dolarilor în afara canalelor banca­re a atras în afaceri subterane şi mii de cetăţeni străini, care s-au declarat investitori. Chit că n-aveau în buzunare, la venire, mai mult de o sută de do­lari, aceştia au reuşit să pună la punct, în scurt timp, împreună cu lumea in­terlopă autohtonă, o moriorişcă de spălare a. banilor. Deunăzi, ministrul de interne a prezentat presei, cazul unei operaţiuni de spălare a 65 milioane dolari. Unele cercuri bancare apreciază însă că, în ultimii ani, cifra acestor afaceri ar fi de ordinul miliardelor.

Mecanismul spălării banilor a funcţio­nat după un sistem destul de simplu, "uns“ de relaxarea controlului vamal şi neimplicarea autorităţii bancare. Iată cum se proceda. Se culegeau leii din activi­tatea economiei paralele, nesupuse con­trolului şi înregistrărilor fiscale, prin in­termediul bursei negre de schimb va­lutar. Dolarii astfel recoltaţi, ieşeau peste graniţă prin genţile "cărăuşilor" special angajaţi de lumea interlopă. Lejeritatea controlului vamal permitea un export valutar fără riscuri majore. Acelaşi că­răuş, ieşit de pildă pe la Giurgiu, revenea rapid în ţară, de data această declarând în vamă suma de dolari "blătuită" la ieşire. Nivelul unui transport era, până mai ieri, de 50 000 de dolari. Pentru suma declarată, se primea o chitanţă care reprezenta primul pas spre legali­zarea banului murdar. Pasul următor : introducerea dolarilor, acoperiţi de chi­tanţa vamală, în circuitul bancar, prin deschiderea unui cont în valută. Apoi, banii depuşi astfel puteau să circule legal, fie în ţară, fie de multe ori peste graniţă, printr-un ordin de plată către o bancă străină.

Avem astfel explicaţia înfloririi bursei negre chiar şi după egalizarea cursurilor de schimb survenită în această primă­vară, când între casele de schimb, colţul străzii şi cursul oficial nu au mai existat diferenţe sensibile.

Coborârea plafonului la valuta intro­dusă în ţară a survenit de-abia după ce fenomenul a luat o amploare îngrijoră­toare şi după multe insistenţe ale Poli­ţiei Criminale. Este surprinzător cum atâţia specialişti din sistemul bancar, şcoliţi în Occident în ultimii ani, nu au remarcat până acum regimul strict de urmărire a provenienţei banilor impus de Banca Angliei, care numai de inspi­raţie comunistă nu poate fi acuzată. Deşi târzie, reacţia Băncii Naţionale a provocat indignarea traficanţilor de va­lută şi a spălătorilor de bani. Aşa se face că prin presă au început să curgă la­mentaţiile, Banca Centrală fiind acuzată de violarea sfântului secret bancar deoarece încearcă să instituie o minimă evidenţă a mişcării valutei din conturile clienţilor.

E clar, deci, cine şi de ce ţipă ?

Dan CONSTANTIN

Ioan MĂRGĂRIT

 

La Fundeni, o premieră: inaugurarea sălii de operaţii pe cord deschis, "Donaţia David Jones"

O ORĂ SI 33 DE MINUTE CU INIMA ÎN MÂNA!

"Ce mă fac Doamne dacă mâine am nevoie de o valvă similară?"

Scriam, cu aproape trei săptămâni in urmă, despre vizita făcută la Centrul Naţional de Chirurgie Cardiovasculară -— Fundeni a dlui David Jones, preşedintele Intercorporation "Humana* din S.U.A., care a donat clinicii conduse de prof. dr. doc. Ioan Pop De Popa aparatură de ultimă oră de peste 2 milioane dolari, medicamente şi alte materiale consumabile. Destinaţia acestora: realizarea unei săli moderne de operaţii pe cord deschis. (Sala îi poartă numele). Ieri dimineaţă, aici s-a efectuat prima operaţie. Ea a fost o reuşită, după cum veţi vedea citind relatarea din pagina a 9-a.