22 octombrie 2021

Remember 15 martie 1991 – Presa acum 30 de ani

Libertatea
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1991
DE LA O ZI LA ALTA

• IMPERIUL CONTRAATACA. Aflat la Bucureşti, domnul Iurie Roşca, preşedinte executiv al Frontului Popular din Moldova avertizează că daca se recurge la referendum, „imperiului” îi vor fi suficiente un sfert plus unu din voturi pentru reînnoirea tratatului unional • BANII NOŞTRI. După părerea domnului Mugur Isărescu, Banca Naţională ar trebui „să dea sama” doar în faţa Parlamentului, ieşirea de sub tutela excutivului fiind o condiţie a solidităţii şi stabilităţii ei, dincolo de ciclurile politice • DEZACORD. Reprezentantul Uniunii Liberale Brătianu in Parlament, domnul deputat cu acelaşi nume, şi-a exprimat cu voce tare dezacordul faţă de refuzul unor formaţiuni liberale de a participa la dialogul ce a avut loc la Cotroceni • ÎNTOARCERE. Revenit aseară din turneul sud-american, premierul Roman a declarat: „Sînt convins că am făcut ce trebuia! • UITE DEMISIA, NU E DEMISlA! Domnul Claudiu Iordache a demisionat şi nu prea! „Nu am demisionat – a spus domnia sa – dar nu doresc să fiu plasat în noile candidaturi ale FSN“. Probabil că maurul, consideră că şi-a făcut datoria. Picătura care a umpIut paharul nemulţumirilor sale a fost, după cît se pare, publicarea în ziarul „AZI“ a fotografiei lui Corneliu Vadim Tudor!

Ziarul Libertatea din 15 martie 1991 pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

SCIZIUNE ÎN FRONT?

Cu doar trei zile înaintea Convenţiei naţionale, Frontul a început să troznească din încheieturi. Boala copilăriei politice care a atins pînă acum mai toate formaţiunile de mai mică anvergură afectează, iată; organismul doar în aparenţă solid al partidului de guvernămînt.
Disensiunile – de fond şi de formă – manifestate latent la scurt timp după euforia victoriei în alegeri, au traversat mai multe etape, in care discreţia disciplinei de partid a fost nu o dată lăsată la o parte. Eterogenitatea Frontului, constituit mai mult ca o reacţie masivă la o opoziţie agresivă, decît ca o concentrare de forţe structurată pe o ideologie clară, îşi spune acum din plin cuvîntul. Constituirea unei aripi reformatoare, grupată în jurul lui Petre Roman, a stimulat reacţia de autoapărare a celei conservatoare, polarizată în jurul celor doi preşedinţi ai Cartierelor. Confruntarea surdă a răbufnit public odată cu scrisoarea ultimativă adresată celor doi de către primul ministru în perioada absenţei din ţară a preşedintelui Iliescu. Pe fondul unei alte absenţe, de data aceasta a lui Petre Roman, consemnăm o tentativă – în parte reuşită – de „lovitură de partid”, prin eliminarea liderului majorităţii parlamentare din Cameră de către un comitet de iniţiativă conservator, pe motivul unei prea strînse relaţii cu executivul, în detrimentul libertăţii de mişcare legislative. Faptul că acest lucru are loc doar cu trei zile înaintea repetat amînatei Convenţii Naţionale, face să apară supoziţia că prima reuniune plenară a partidului de guvernământ s-ar putea să marcheze şi schisma definitivă a acestuia. Rămîne, deci, de văzut, dacă evenimentul, se va produce şi în favoarea cui, într-un moment în care necesitatea existenţei unei opoziţii reale, pare să se realizeze în cel mai neaşteptat mod şi din cea mai puţin previzibilă direcţie. (Octavian Andronic)

ÎNTRE UN ACUZAT CONSERVATORISM PARLAMENTAR ŞI GRĂBITUL REFORMISM GUVERNAMENTAL FRONTUL ÎNTÎMPINĂ PRIMA SA CONVENŢIE NAŢIONALĂ SUB
SEMNUL GHIMPILOR TRANDAFIRULUI!

„TIR DE CONTR0L” pe deasupra tranşeelor, in aşteptarea „asaltului” final!

Ex-liderul majorităţii parlamentare din Cameră, LIVIU MUREŞAN:

„Eu nu sînt dintre cei care-şi pun carnetul pe balcon!”

După cum am anunţat încă în ziarul nostru de ieri, în Camera Deputaţilor a avut loc o „discretă” lovitură de teatru: înlocuirea liderului majorităţii, Liviu Mureşan; cu deputatul Alexandru Albu. Asta in absenţa din ţară a liderului naţional, Petre Roman, şi cu trei zile înaintea Convenţiei Naţionale.
– Ce s-a întimplat şi cum s-a întîmplat, domnule Liviu Mureşan? Anunţul, făcut discret, ieri dimineaţă, şi printre altele, afirmă, că aţi fost desemnat să faceţi parte din grupul de parlamentari care vor reprezenta tara noastră in cadrul Parlamentului Consiliului Europei de la Strasbourg… .
– Grupul parlamentar F.S.N. s-a reunit miercuri seara, in urma propunerii unui comitet de iniţiativă format din 75 de persoane pentru a alege un nou lider.
– Este o practica curentă? Făcea parte acest moment dintr-un plan premergător Convenţiei?
– Nicidecum. În partidele occidentale, de regulă, liderul este desemnat de colegiul director pentru a asigura aplicarea politicii respectivului partid in cadrul parlamentar. Şi pentru a se asigura o anumită disciplină în grup.
– Aţi fost avizat asupra acestei mişcări? S-a mai produs o astfel de operaţiune şi altă dată?
– Nu am fost avizat. Comitetul de iniţiativă a afirmat că doreşte un lider ales, nu unul impus de către liderul naţional.
– De către domnul Petre Roman, adică. Păi nu este domnia sa şi liderul deputaţilor F.S.N.? Şi de ce au realizat acest lucru – că le-aţi fost impus – abia acum?
– Este, fără îndoială, rezultatul unor tensiuni. Eu am preluat sarcina această ingrată în momentul în care ea a fost părăsită de N. S. Dumitru, şi pentru o perioadă limitată, pină la Convenţia care trebuia să aibă loc în decembrie…
– Reprezintă această operaţiune o moţiune de neîncredere in lider?
– Nu cred că e vorba despre aşa ceva. Din păcate, în cadrul grupului… parlamentar au fost transferate crizele existente între Guvern şi Front. Deşi conducători ai Frontului – Claudiu lordache, N. S. Dumitru şi Gheorghe Scorţan – sînt membri ai acestui grup parlamentar, ei n-au făcut nimic pentru a funcţiona in calitate de autentici lideri, apti să asigure Frontului o linie de acţiune coerentă. Cea de-a doua criză transferată la grup este cea a relaţiei tensionate dintre Guvern şi Parlament -o tensiune de lucru, altfel, exacerbată de insuficienta prezenţă în „arenă” a ministrului însărcinat cu legătura cu parlamentul, pentru a explica şi susţine iniţiativele guvernului, precum şi de ineficienta Consiliului pentru Reformă, Relaţii şi Informaţii Publice, in legătură cu evaluarea unor reacţii posibile şi cu necesitatea unui plus de transparentă a guvernului fată de parlament şi faţă de grup. A treia criză este cea din cadrul biroului executiv al Adunării Deputaţilor, ai cărui membri, din Front, au orientări şi tendinţe foarte diferite: Dan Marţian, Ionel Roman, Bogdan Pătraşcu, Cazimir Ionescu, Stoica Emil. Intre ei şi grup s-a creat o distanţare ale cărei rezultate se văd acum.
– Poate fi interpretat episodul ca o „lovitură do partid”?
– E mai mult dovada slăbiciunii unei părţi a grupului parlamentar, care n-a binevoit să recurgă la această mişcare in prezenţa liderului naţional. O lipsă de curaj in a aştepta şi a accepta deciziile Convenţiei. Ar putea fi un proces firesc de clarificare dacă n-ar fi vorba de nefirescul momentului şi modului în care s-a procedat. Este un semnal, a cărui încărcătură – pozitivă sau negativă. – va putea fi evaluată doar după Convenţie, în calitatea mea de „lider al majorităţii aflat în minoritate” am acţionat încercînd ca grupul să nu devină o piedică în calea activităţii Guvernului, pină la Convenţia care urma să structureze formaţiunea ca partid politic. Cunoscind toate aceste tensiuni lovindu-mă de consecinţele lor, nu am abandonat, militind pentru menţinerea unui anumit echilibru.
– Ce urmează acum? O demisie?
– Nu sînt genul celor care-şi depun carnetul pe balcon. Consider că trebuie să lupt pină la capăt pentru ideile pentru care am venit în Front. Şi nici nu vreau să-mi fac un capital politic din acest episod. Nu e un eşec personal, ci doar punctul de vedere al unui grup faţă de o calitate, nu faţă de un om.
– În continuare?
– In orele care au mai rămas pînă la Convenţie, cei doi lideri care au condus Frontul la succesul de la 20 mai vor trebui să opteze pentru o variantă. Ei au fost cei care s-au încărcat de notorietate după Revoluţie, notorietate pe care au descărcat-o asupra celui de-al treilea personaj – echipa de reformă, care consider eu că-şi face onest datoria. S-a produs un transfer de credibilitate asupra acţiunii lor şi opţiunilor acestui program complex şi dificil, a cărui abandonare ar putea avea consecinţe incalculabile. Este cert că avem nevoie de o formulă de guvern ferm, care nu poate exista fără suportul unui partid corespunzător. Frontul, deci, ar trebui să devină un astfel de partid de guvernare responsabil, care să asigure acţiunilor coerenţă şi consecvenţă şi care să fie receptat ca atare de către electorat.
– S-ar părea că la orizont se conturează o sciziune…
– Nu pot fi sigur de asta. Oricum, fenomenul nu e singular, el se regăseşte pe la majoritatea vecinilor noştri. Sînt decantări, clasificări, generate de succesiunile rapide ale evoluţiei economice. Scena politică internă va arăta cu totul altfel în doar cîteva luni şi cred că dacă putem vorbi despre un pericol, acesta poate veni doar din direcţia naţionalismului şl a populismului.

Octavian ANDRONIC

„Este o continuare a aceleiaşi poziţii, şi nu o modificare de orientare”

declară dl. ALEXANDRU ALBU – noul lider al grupului parlamentar F.S.N. din Adunarea Deputatilor –

– Domnule Albu, alegerea dumneavoastră ca nou lider al grupului parlamentar FSN vine pe fondul impresiei că partidul de guvernămint este scindat în două „aripi”: conservatoare şi reformatoare.
– Aşa cum aţi aflat din comunicarea făcută in plen, singurul motiv al înlocuirii (prin vot secret) ţine de raţiuni pragmatice, pentru ca dl. Liviu Mureşan (fostul lider) să se poată concentra asupra activităţii complexe pe care o presupune o participare la reuniunile Consiliului Europei.
– Aţi vorbit, după alegerea dv, cu dl. Liviu Mureşan? Mă refer la o discuţie de principiu in privinţa statutului de lider.
– Schimbarea s-a produs miercuri seara şi nu am avut timp, dar oricum nu poate fi vorba de o întîlnire gen „predare-primira”. Este o continuare a aceleiaşi poziţii, şi nu o modificare de orientare.
– Să revenim puţin la frămîntările din cadrul partidului dvs.
– Există o polarizare, dar este firească nu e de orientare nici populistă, cum afirmă unii, nici elitistă. In grupul parlamentar din Adunarea Deputaţilor există o strînsă unitate realizată prin diversitate de păreri. Este o teză foarte „en vogue“ în lume la ora actuală, unitate prin diversitate. In problemele fundamentale, cu privire la scopul final al Frontului există o convergenţă deplină de păreri. În ceea ce priveşte metodele de înfăptuire a acestui scop, sînt opinii împărţite, dar nu radical contradictorii. După dezbateri, întotdeauna se realizea-
ză consensul.
– Cum vă simţiţi in noua postură?
– Mă încearcă un sentiment de teamă. Simt o încordare, dar nu paralizantă, ci mobilizatoare în îndeplinirea unor misiuni care nu sînt deloc simple.
– Ştim că sînteţi profesor universitar Ia ASE. Poate ar fi momentul să ne spuneţi ceva şi în acest sens despre dvs.
– Sînt profesor la Catedra de Relaţii Economice internaţionale şi am fost decanul Facultăţii de Comerţ Exterior timp de 8 ani. Acum, în paralel cu activitatea parlamentară (unde, nu ştiu cum, am ajuns membru în 4 comisii), susţin cursul de… Cooperare Economică Internaţională.

N.R. Cerem scuze domnului profesor pentru ignoranţa manifestată în cuprinsul notei de ieri, precizînd totodată că aşa cum ne-a asigurat, comunicările sale politice sînt departe de a fi conservatoare.

PRECIZARE

Primim din partea domnului deputat Viorel Munteanu – F.S.N. Suceava următoarele precizări în legătură cu materialul apărut în ziarul nostru de ieri referitor la „înlocuirea” liderului majorităţii din Cameră, dl. Liviu Mureşan: „Multe dintre afirmaţii sînt inexacte. La vremea respectivă domnul Mureşan nu a fost ales, ci numit. Cerinţa majorităţii a fost ca liderul ei să fie ales prin vot secret. Lucru care s-a şi făcut în această întîlnire. Nu s-a contestat capacitatea profesională, nici atitudinea faţă de reformă, a dlui Mureşan. Imposibilitatea domniei sale de a fi prezent permanent în mijlocul grupului parlamentar pe care-l reprezenta, precum şi unele nemulţumiri legate de capacitatea sa de organizator, ne-au determinat la o schimbare. Vă asigurăm că nu a fost vorba nici de anumite atitudini faţă de guvern, nici despre „ramuri”. Pur şi simplu a fost vorba de o chestiune organizatorică. Rezolvată în mod democratic.

Răzvan MITROl

AZI

La cimitirul Belu, are Ioc ceremonia repatrierii rămăşiţelor pămînteşti ale colonelului Beck, refugiat după invadarea Poloniei in ţara noastră. Curioase întorsături mai are şi istoria asta: in ’39 România a fost singura cale de salvare a refugiaţilor polonezi. Astăzi, polonezii consideră că nu trebuie să aibă relaţii prea strînse cu România (conform unui recent şi sugestiv sondaj de opinie).

SENZAŢIONAL

Preşedintele Havel a efectuat o vizită in Slovacia! Cu sau fără paşaport?

Ziarul Libertatea din 15 martie 1991 pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 15 martie 1991 pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 15 martie 1991 pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

• „IMOBILIZAREA AGRICOLA”. Un amplu decret-lege prevede la art. 1. • „Pentru a asigura aprovizionarea armatelor de operaţiuni şi a populaţiei civile, pentru a se asigura aprovizionarea industriei cu materii prime şi a se realiza stocurile de produse agricole pentru export şi rezerve pentru anii agricoli de slabă producţie, ministerele agriculturii şi apărării naţionale (Marele Stat Major) şi ministerul coordonării şi statului major economic sunt autorizate să găsească mijloacele cele mai potrivite de organizarea agriculturii în vremuri excepţionale. în condiţiile decretului de faţă”. Care prevede multe „Dispoziţiuni generale”, prevederi amănunţite cu privire la Organele de aplicare”, „Organizarea muncii agricole”, „Mobilizarea pentru lucru în exploatările agricole şi în serviciile Ministerului Agriculturii”, „Sancţiuni” şi „Dispoziţiuni finale” • ZIARUL „UNIVERSUL“ publică un comentariu semnat de R. Şeişanu: „Apărarea imperiului colonial francez. De ce forte dispune Franţa?“ • INVESTIREA NOUILOR CHIRIAHI. Solemnitatea dela Palatul Regal. Răspunsul Majestăţii Sale Regelui către Înalţii Arhierei Ortodoxi cu ocazia învestirilor. Răspunsul Majestăţii Sale Regelui către d. episcop ,Wilhelm Staedel, cu ocazia depunerii jurămîntului de credinţă ca episcop al Bisericii Evanghelice regnicolore de confesiune augsburgi-că din România • PREŞEDINTELE ROOSEVELT a semnat decretul executiv prin care blochează toate fondurile ungare din Statele Unite • „PUTEREA ECONOMICA A RUSIEI SOVIETICE” se întitulează serialul semnat în „Universul”, de Axente Sever Banciu, subsecretar în Ministerul de finanţe • „CHICAGO TRIBUNE” atacă politica guvernului american.

Rubrică realizată de Ion BUTNARU