Publicat: 15 Noiembrie, 2016 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1991

De pe o zi pe alta

Incredibil dar adevărat. 

PRIMUL MINISTRU SE ÎNTÂLNEŞTE ŞI NEGOCIAZÃ CU COSMA!!!
INFRACTORUL*) PÃTRUNDE PAŞNIC - DE DATA ACEASTA - ÎN PALATUL VICTORIA PENTRU A DA GUVERNULUI LECŢII DE MORALÃ ŞI DE ECONOMIE POLITICÃ MINEREASCÃ

Cosma în faţa naţiunii:
IMPOSTURÃ, AROGANŢÃ ŞI DEMAGOGIE!

Suspect de "amabile", ACTUALITÃŢILE oferă penibilului personaj, în loc de 3 minute, 17, pentru a-şi expune poziţia pe larg şi a relua  inepţiile emise şi în 24—26 septembrie.

"NOI, MINERII!" — clamează cu neruşinare cel care nici nu mai ştie cum arată mina de cînd se ocupă de afacerile societăţii "DIAMANT", cerînd SCUTIRI DE IMPOZITE şi o INDEXARE SUPLIMENTARÃ pentru Valea Jiului!

SFAT SAU AMENINŢARE? — "Noi vrem să-i facem pe domnul prim-ministru să înţeleagă că noi sîntem deschişi la dialog şi dacă se va merge pe aceeaşi îngîmfare de a nu se discuta cu cei de jos se va pierde..."

'FLORI DE MINÃ' - din gîndirea liderului sindical

Cosma contribuie la dezvoltarea limbii române
"Sînt contestat de unii răuvoitori care eu am sesizat clar că au această atitudine în urma unei VIZIO-NOMII politice"

Cosma rezonează pozitiv 
"E destul de greu să faci ceva în această ţară dacă nu se munceşte".

Cosma analizează şi compară
"Am observat că noul prim-ministru e mult mai deschis spre dialog".

Cosma umblă la geometrie
"Minerii au o linie orizontală din punct de vedere politic".

Cosma se lasă manipulat
"Nu am fost la congres (al PNŢ-cd — n.r.). Am fost DUS la Congres!"

Cosma, om cu frica lui Dumnezeu
"Noi am cerut să se respecte legalitatea"

Cosma îşi ia angajamente
"Noi, minerii vom fi alături de guvernul României!"

Cosma îl perie pe domnul prim-ministru 
"Mi se pare mult mai realist şi hotărît să facă ceva".

*) Conform aprecierilor făcute de dl. Dinu Patriciu în parlament necontrazise pînă în prezent de cel în cauză.

Sub semnul presiunii

ASEARÃ - REUNIUNE DE URGENŢÃ A CABINETULUI 
AZI - ŞEDINŢÃ EXTRAORDINARÃ DE GUVERN

Oare ce-o mai ieşi din ele?

Tokes, la Strasbourg, ameninţa cu "iugoslavizarea"
UN "NU" HOTÃRÎT ADMITERII ROMÂNIEI ÎN CONSILIUL EUROPEI!

Aflat la Strasbourg, marele patriot român Laszlo Tokes, călcînd pe urmele altor cîtorva patrioţi de aceeaşi spiţă, a declarat nici mai mult nici mai puţin: "România nu satisface încă condiţiile necesare pentru a deveni membră a Consiliului Europei".
Tensiunile etnice, a mai adăugat el, care se manifestă în Transilvania, locuită în majoritate de maghiari (?!) s-ar putea să transforme România în teatrul unor manifestări violente de felul celor din Iugoslavia.

Ziarul Libertatea din 15 noiembrie 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

EVRIKA!
PUTEREA, AZI: "Au plecat inginerii şi-au venit bancheri!" 

K. O. "Am dovedit că nu vreau puterea, S-o mai dovedească şi alţii", — a spus Pere Roman la recenta sesiune a Comitetului director al FSN. La cine s-o fi referit?    "

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BAGĂM MÎNA ÎN FOC)

DREPTUL LA REPLICĂ

• O INFORMAŢIE PENTRU CARE... NU BĂGĂM MÎNA IN FOC!

Surse bine dezinformate ale reporterului Liberpress au anunţat cu falsă condescendenţă, refugierea domnului Stroescu, director general adjunct al Direcţiei Generale a Dezvoltării Economico-Sociale din Primăria Capitalei, la Spitalul nr. 9, pentru salvarea postului din care, chipurile, ar fi fost demis de primarul general. Nu numai că domnul Stroescu nu s-a internat la "9", dar niciodată nu a fost internat într-un spital. De altfel, să nu uităm, este vorba despre omul care a pus capăt metodelor dubioase de atribuire a spaţiilor comerciale, prin instituirea unui sistem clar de licitaţii criteriale, la care am participat, cu, ochi scrutători, căutînd cu lupa orice imperfecţiune, presa scrisă, Garda Financiară, radio TV, ba chiar şi reprezentanţii unor instituţii financiare şi economice internaţionale şi care nu ar fi recurs la o astfel de ruşinoasă abdicare de principii,
Nu-i vorbă; de cînd cu licitaţiile, mulţi au încercat să le ocolească şi să obţină spaţii pe alte căi; s-ar putea ca aceştia să nu fie total străini de sursele ce au furnizat informaţiile atît de precise, dorind desfiinţarea licitaţiilor de atribuire a spaţiilor.

Biroul de presă al d-lui Stroescu

N.R. După cum vedeţi, nu ezităm să ne însuşim o critică, mai ales dacă e cît de cit meritată.
AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 15 noiembrie 1991, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

 

Presa acum 50 de ani

• ZIUA A CINCEA A PLEBISCITULUI. Voturi DA: 3.248.499. Voturi NU: 62. 
• O LUCRARE DESPRE TRANSILVANIA. G. Vâlsan: "Slebesnburger Einheitlichen Rahmen des Rumaniscen Staates una Badens — Transilvania în cadrul unitar al pământului şi statutul Romin" de prof. G. Vâlsan. Recenzie în ziarul "Universul». Spicuim: "Poporul român prezintă aspectele unui popor unitar, desvoltându-se armonic în cadrul hotarelor sale naturale in care Istoria l-a aşezat dintimpurile cele mai vechi (...). Carpaţii, închlsând ca o fortăreaţă podişul transilvan, au format centrul de rezistenţă nu numai al Românilor, ci si al celorlalte naţionalităţi. Profesorul G. Vâlsan, unul dintre savanţii români de seamă, mort acum câţiva ani, arată în lucrarea sa ce strâns legată este unitatea politică a poporului român de armonia lui geografică şi in ce mare măsură Carpaţii prin natura lor fizică, fac ca România să fie prin excelenţă un Stat carpatic" • VIZITA D-LUI MINISTRU RAFAELLO RICARDI ÎN CAPITALA, Inaugurarea anului academic ia Institutul de cultură italiană. Acordarea titlului de doctor "honoris causa" al Universităţii din Bucureşti. Solemnitatea dela Facultatea de drept. Cuvîntările dl. prof. Horia Hulubel, rectorul Universităţii, a d-lui prof. IN Fintescu şi a oaspetelui • DECRET-LEGE pentru asigurarea salariaţilor angajaţi, în serviciul armatei german • LISTE privind încadrarea magistraţilor la tribunalele şi judecătoriile din întreaga ţară • "ANGLIA l-a dat pe faţă planul de a pune mâna pe Iran» • LA SCALA, triumful filmului american PĂCATUL, cu Akin Tamiroff, Glady George,, Muriel Angelus • TRUPELE GERMANE ŞI ROMÂNE continuă urmărirea bolşevicilor In Crimeea • VIATA îşi reia cursul normal în Protectorat • VIZITA ziariştilor bulgari In Capitală • Reumatismul, o boală a bătrînilor? 

Selecţie de Ion BUTNARU

 

Ziarul Libertatea din 15 noiembrie 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 15 noiembrie 1991, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

"Gura lumii" ÎN IMAGINI

AMBIDEXTRU

PROFESOR ŞI ELEV ÎN ACEEAŞI POSTURĂ — DE SPECTATORI. 
Puiu Iordănescu şi Dan Petrescu în tribuna oficială     din Ghencea fac schimb de numere de telefoane în pauza meciului. Plecaţi din Cotroceni şi Drumul Taberei, acum ei au domiciliu "flotant" în Larnaca şi in Foggia, făcînd cinste fotbalului nostru. Dar îi uneşte dragostea pentru Steaua...

ÎMPOTRIVA LEGII! 
Domnul George Dănescu, şeful Poliţiei, nu-i vine nici să se mai uite pe teren, dar nici să-şi acopere complet privirea! Italienii, neştiind cu a cui echipă joacă, au cam arestat mingea şi au deturnat calificarea. Nu-i nimic, la anu', în "C.C.E.". Dinamo va fi mai tare!

ÎNFRIGURAŢI ŞI INGÎNDURAŢI. 
La pauza meciului, spaniolii au incă ceva şanse de calificare. Un 1—0 pentru iberici în ultimele 45 de minute era un spectru care ne făcea, pe noi ziariştii de la masa presei să... tremurăm şi mai tare Şi să cădem pe gînduri. Nu ne ardea de glume şi de zimbete. Dar s-au făcut ceva pariuri între cîţiva dintre noi pe de o o parte şi impresarul Becali, pe de altă parte. Nu vă dezvăluim cine a cîştigat  pariul.

MINUTUL  91. 
Dintre toţi băieţii de la departamentul sport al televiziunii, primai interviu a fost luat de... Dana Alese, fiica simpaticului nostru confrate de la "Gazeta sporturilor", Costică Alexe (un bun fin şi exigent cunoscător al fotbalului, atît de exigent că uneori, spun fotbaliştii, dă note ca la patinaj, oprindu-se la... 6) şi sora unei colege de-a noastră, de la ziarul "Libertatea"... Dacă am face abstracţie de microfon, am zice că este o scenă dintr-un film, ambii putind fi — după cum arată — staruri de cinema.

MINUTUL 89. 
Calificarea nu mai putea fi periclitată, spaniolilor rămînîndu-le doar circa 60 de secunde pentru a marca două goluri ceea ce este un ţel tangent cu imposibilul. Şi totuşi minutul acesta a fost unul de foc, trăit la o intensitate maximă. "Banca suspinelor" a fost părăsită şi — ca împinşi de un resort — Jenei şi Tudorel Stoica au arătat unde este "călcîiul lui Achile" intr-o fază de apărare. La mijloc, Piţurcă este mai calm, iar după terţetul de tehnicieni, Pandurul — abia înlocuit de Minea II — are pulsul de 150!

UNA RECE, ALTA CALDĂ
Săptămina trecuta, din punct de vedere fotbalistic, şi-a ocupat mijlocul cu disputarea manşei a doua din turul secund al cupelor europene de fotbal. Din cei patru evanghelişti, care porniseră întrecerea, rămăseseră doar trei, Luca şi Matei, adică Steaua şi Dinamo. Ambele in "Cupa U.E.F.A". Ambele cu şanse. Dinamo ceva mai puţine, pentru că pierduse cu 3—1 la Genoa, Steaua — mai multe, pentru că făcuse 2—2 la Gijon. Deci, dinamoviştilor le erau necesare două goluri pentru calificare. Au realizat chiar trei, numai că prunul dintre ele şi l-au marcat în propria poartă! Gura lumii spune că "evanghelistul" Matei ar fi dorit să scutească de de infarct pe cei mai înflăcăraţi suporteri, tranşînd calificarea de Ia începutul partidei disputate pe "Dinamo" la ora lunch-ului.
A doua zi la ora cinei, in "Ghencea", Steaua a obţinut o victorie şi s-a calificat. Cum am mai scris, dintr-un concert de pian la patru miini, fotbalul nostru a rămas să caute o melodie la vioară cu o singură struna, a la Paganini. Şi parcă am fi cobit, pentru că a doua zi, tragerea Ia sorţi a aruncat pe Steaua In braţele echipei din oraşul Iui Paganini. Ce va fi — vom vedea, să vedem acum ce a fost pe "marginea" meciurilor disputate care ne-au furnizat una rece (o eliminare) şi una caldă (o calificare).

DOI FOŞTI ŞI ACTUALI. 
Fostul ministru de interne, actualmente secretar la externe, a căzut pe gînduri neinţelegînd astfel relaţia noastră pe filiera latină cu genovezii. Al doilea din dreapta domnul Doru Viorel Ursu (după preşedintele clubului Dinamo, Gică Novac), domnul ministru de interne Victor Babiuc, fost la justiţie, fost şi viitor rapidist, dar, în acele clipe, dinamovist convins, se resemnase încă din start, dovedindu-şi experienţa competiţională.

"VISEZ CU OCHII DESCHIŞI". 
Vorba cinicului, dl. Victor Surdu — avînd imaginea gazonului scăldat în lucşi — visa cu ochii deschişi -la clipa în care ziua-lumină din agricultura noastră se va prelungi datorită reflectoarelor!

TREI DOAMNE ŞI TOŢI TREI... DOMNI. 
Nişte gentlemani ai fotbalului aflaţi în "cuşca" antrenorilor echipei Steaua clar îmbrăcaţi de parcă s-ar afla la "parada modei". Este şi aceasta o modalitate de a exterioriza... interiorizarea lor în timpul unui meci pe viaţă şi pe moarte de a da încredere elevilor lor afişîndu-şi propria lor linişte sufletească. Tudorel Stoica, Victor Piţurcă şi Emerich Jenei — un terţat care a intrat în letopiseţul clubului din Ghencea.

OLE "STEAUA"! 
Un spaniol care a ţinut 100 la 100 cu bucurestenii,
Marius Lăcătuş. Venit de la Oviedo, de lingă Gijon a stat lingă reclamele de pe marginea terenului conectat la voltajul meciului. Fire impulsivă, veşnic impetuosul Marius, ar fi dorit să intre pe gazon să ajute la triumfulStelei, triumf care i-a mărit cota în peninsulă...

CORNEL DINU — FRUMOS FLANCAT ÎN DREAPTA VORBEŞTE SPRE... STÎNGA! 
Aflat pe stadionul din Ghencea pe "Dinamo", inimă probabil că-i dă ghes, pentru că sîngele apă nu se face şi prima iubire nu se uită, dar logica îi baricadează drumul pe care fostul, său club îi şi pusese indicatorul de "interzis"), ex-internaţionalul nostru se bucură de calificarea Stelei. Momentan se află în concediu. Dar trebuie să ia o hotărî re cit de curînd. Sporim ca decizia să-l ţină aproape de firul ierbii (asta nu înseamnă că, potrivit rotirii cadrelor — care văd că se mai practică şi în zilele noastre "post-totalitare"! — să fie numit, secretar de stat la agricultură).

Ziarul Libertatea din 15 noiembrie 1991, pag. a 5-a ▼ 

SINDROMUL DOROBANTI

La prînz în local, aerul e abia dezmorţit, clienţii ocazionali îşi ţin pardesiile pe umeri, iar cei din hotel coboară în improvizaţii vestimentare de ante sau apreschi. Nici un fel de etichetă, aşadar, deşi La intrare există un mareşal extrem de politicos şi operativ. Dar, Dorobanţii au renunţat, într-un soi de oboseală fără rădăcini metafizice, la orice fel de exigenţă de ţinută; văd peste tot genţi, pungi şi pachete ale ocazionalelor, încît nu mă miră că garderobiera a părut surprinsă că îmi las haina, O puzderie de puşti, probabil abia ieşiţi din şcoală, îşi fac de lucru pe la mese, plini de zel, dar trădind, în toate stîngăciile, o slabă instruire. Un grup de nordici doresc să servească bere, chelnerul întîrzie să le ia comanda, şi tentativa lor de a-l lămuri pe puştiul care se agită în jurul mesei, silabisind, în diferite ritmuri şi tonalităţi cuvîntul "beer"-eşuează. După figura compătimitoare cu care puştiul regretă incapacitatea de comunicare a clienţilor săi îmi dau seama că din pregătirea acestei viitoare generaţii de meseriaşi lipsesc nu numai expresiile uzuale dintr-o limbă de circulaţie, ci pur şi simplu ideea că aceasta e o obligaţie la fel de elementară ca şi controlul medical periodic. De fapt, întrebarea este dacă prin şcolile de profil din România mai sînt maeştri care să poată insufla acestor ucenici vraja orgoliului profesional. Nu am să reproşez serviciului de la Dorobanţi nimic grav, nici un incident, nici o impoliteţe. Doar această împletire între sîrguinţa celor ce sînt neştiutori, în primii paşi ai meseriei şi rutina celor ce au păşit de mult deja pe acest drum, uitînd însă perceptele de bază ale călătoriei. Paradoxal, o bucătărie de-a dreptul surprinzător de bună stă în spatele acestui gard cenuşiu de indiferenţă: începînd de la chiflele calde — o, ce raritate în Bucureşti! — surpriza continuă cu recitarea listei — o, cit de greu ar fi ca un restaurant de lux să aibă dacă nu o carte, cel puţin o foaie scrisă de mînă — de meniu al zilei. Puţine restaurante din Bucureşti se pot lăuda cu ciorbe atit de gustoase şi consistente ca la Dorobanţi, O mincare pretenţioasă, cum e muşchiul Stroganoff, aspectuos prezentat, mi-a întărit convingerea că şl la Dorobanţi, ca şi în multe alte localuri, ce s-ar putea cîştiga, în prestigiu şi clientelă, pe merele unei gastronomii de soi, se cam pierde la perele unui serviciu cu grave handicapuri congenitale. Seara, la Dorobanţi se poate mînca la fel de bine, şi se poate alege dintre cîteva soiuri excelente din colecţia monsieur Henry, într-un serviciu de cam aceeaşi factură, cu deosebirea că se poate urmări un program, in care principalele virtuţi sînt cele estetice ale corpului de balet. Pentru pasagerii hotelului comoditatea şl acest argument sînt, de multe ori, hotăritoare. Mobilierul, uniformele personalului şi mochetele prezintă şi ele acel sindrom de oboseală pe care nu l-am văzut cel mai evident reprezentant la Dorobanţi, dar îl consider tipic genului de restaurante, de două stele.

Ziarul Libertatea din 15 noiembrie 1991, pag. a 7-a ▼ Click pe imagine pentru mărire