Publicat: 16 Mai, 2019 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1994?
Libertatea din 16 mai 1994

DE LA O ZI LA ALTA
Noi vrem pământ!

REVOLUŢIONARUL ZAINEA ÎŞI CERE DREPTURILE PE MALUL SNAGOVULUI CU PISTOLUL ÎN MÂNĂ!
Răsplata jetfei patriotice se numără şi în metri pătraţi de teren arabil, pe care revoluţionarii nu i-au primit încă, cum n-au primit toţi nici spaţiile comerciale.  În numele momentului '89, revoluţionarul-şef Zainea a ales zona - malul Lacului Snagov - solicitând autorităţilor, cu pistolul în mână, aplicarea legii!

Unic în analele monarhiei!
Împăratul Iulian a fost dat în urmărire generală!

Implicat într-un furt masiv de nămol aurifer, printr-o filieră turcă, împăratul Iulian al romilor a fost dat în urmărire generală de poliţia română. O nouă încălcare brutală a prerogativelor monarhice?

Înainte de a "fugi" în Germania...

Mircea Dinescu dă cu pietre în grădina scriitorilor

Ana Blandiana şi Octavian Paler sunt cei care l-au întors pe poet la disidenţă!

• Asemeni altor "gestionari" postrevoluţionari ai moştenirii totalitare, poetul consideră că, atât timp cât a putut să "toace" zestrea Uniunii, lucrurile au mers bine, înrăutăţindu-se doar după plecarea sa. Când s-au terminat banii.

Astăzi - eveniment
Adunarea generală a scriitorilor: O furtună (într-un pahar cu apă)?

(Relatări în pag. a VlII-a)

Gina Gogean se desprinde de pe "solul" din Stockholm pentru a urca pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Ea va deveni legenda "europenelor", ediţia '94.
• După ce România a devenit prima campioană continentală pe echipe din istoria gimnasticii artistice, n-am lăsat să ne scape nimic nici la "individual compus": GINA GOGEAN - la senioare şi ALEXANDRA MARINESCU - la junioare au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului.
• La "aparate", din nou româncele au făcut legea: "săriturile" şi "bârna" au stat sub semnul monopolului românesc şi la senioare şi la junioare, ultimele cucerind titlul şi la sol.
• România, cu opt medalii de aur, priveşte de sus, din vârful piramidei, celelalte trepte ale clasamentului pe naţiuni.
• Pentru Olimpiada de la Atlanta, marea noastră speranţă să fie micuţa Alexandra Marinescu? (amănunte în pag. a-IV-a)

Distracţie de om sărac: parcurile Capitalei
Ce am căutat şi ce am găsit

• Bomboane agricole, nori de fum, mititei stătuţi sub nori de muşte, ospătari în veşminte slinoase, bănci deşelate, garduri rupte, pisici moarte, armate de câini (de astă dată vii!) repuse în drepturi de către democratica noastră administraţie locală, coji de castraveţi, ambalaje de tot felul, împrăştiate peste tot, lume la iarbă verde, cu autoturisme cu tot, apă sufocată de alge, bărci sub lacăte, copii jucându-se în praful aleilor şi pensionari jucând table.

Săptămâna politică

O spectaculoasă schimbare în ideologia clasei politice:

REFUZUL LINŞAJULUI PUBLIC!

"Cazul" Adrian Năstase a ţinut ca precădere afişul săptămânii care a trecut prin disputele pro şi contra oare au generat, deja, o serie de concluzii interesante.

Este, în primul rând, vorba despre modul în care au început să fie percepute demersurile justiţiare. Dacă "lista lui Gavra" a fost aproape unanim acceptată ca o rupere a "omertei" ce a caracterizat climatul în care au fost menţinute avantajele şi beneficiile parlamentare, actul justiţiar al ziarului "Adevărul" este la fel de unanim interpretat ca o diversiune pornind de Ia acele grupări din interiorul Puterii cărora avansul de popularitate al preşedintelui Camerei le apare ca o ameninţare la adresa propriilor lor poziţii. Nu vreau să spun că este exclusă din capul locului o sinceră dorinţă de combatere a unor fenomene negative ce însoţesc activitatea anturajului dlui Năstase. Însă, atât timp cât ziarul a mai făcut astfel de dezvăluiri, dar exclusiv la adresa unor personalităţi aflate azi în Opoziţie, ocolind cu grijă orice amănunt legat de persoana fostului ministru de externe al guvernului dlui Roman, brusca aducere în colimator a acestuia nu poate fi desprinsul de influenţe sau presiuni din partea unor cercuri ale puterii actuale, în numele căreia ziarul a acţionat nu o dată ca un purtător de cuvânt şi interese neoficial (legăturile strânse cu Corpul de control al primului-ministru fiind, de altfel, notorii). Există, probabil, şi o anume nostalgie a "rolului conducător" în presă pe care l-a avut fosta "Scânteie", de care actualii diriguitori nu sunt prea departe, care să facă din actul demolării unui membru marcant al Puterii un certificat de bună purtare civică, mai ales că încercări de acest fel - soldate cu eşecuri - s-au mai manifestat, şi este suficient să amintim cazurile lui Triţă Făniţă sau Paul Teodoru.

Semnificaţia acestei campanii stă însă în altceva. Este suficient să facem o comparaţie cu celebrul "caz Florică" şi vom vedea că, dacă atunci clasa politică a acţionat de pe poziţii partizane, cu o îndârjire nemaiîntâlnită, până în momentul jalnicului episod final, acum colegii dlui Năstase s-au dovedit mult mai circumspecţi şi mult mai precauţi în a prelua şi lansa la rândul lor "pietrele" acuzatoare. Nu este vorba aici despre esenţa chestiunii - cât de reală este acuzaţia de corupţie, (termen extrem de generalizator, deja) - ci despre modalitatea în care se încearcă tranşarea ei. Şi nu este deloc paradoxal faptul că printre cei mai serioşi apărători ai dlui Năstase sunt tocmai membrii marcanţi ai Opoziţiei, oameni care, altfel, ar fi trebuit să-i ceară pe loc "capul". Şi nu este vorba numai despre cei care au trecut, la rândul lor, prin astfel de experienţe. Marea majoritate a oamenilor politici refuză modalitatea propusă de ziarul "Adevărul": cea a linşajului politic, pe bază de probe nu întotdeauna convingătoare şi foarte adesea aduse din condei (vezi chestia penibilă cu chitanţele de plată a gunoiului). Clasa politică românească a început, se pare, să vadă şi dincolo de interesul de partid al momentului şi să înţeleagă că promovarea unui asemenea procedeu riscă să-i transforme, pe oricare dintre ei, în victimă a intransigenţei populiste.

Dincolo însă de acest semnal pozitiv, rămâne o concluzie uşor amară. Şi anume că, într-o etapă ca aceea a ieşirii din tiparele sărăciei generalizate, exercitarea puterii aduce după sine, în prea multe cazuri, asumarea sau acceptarea unor avantaje nu întotdeauna licite. Şi că dl Adrian Năstase se dovedeşte vulnerabil în puncte pe care istoria nu foarte îndepărtată le-a consemnat cu maximă exactitate: asocierea membrilor de familie la exercitarea autorităţii şi responsabilităţilor sale publice. Faptul că s-a pus el însuşi, cu promptitudine, la dispoziţia unei comisii de anchetă, îi face cinste şi nu putem să sperăm decât că aceasta îşi va face cu maximă responsabilitate datoria.

Octavian ANDRONIC


 

 

Pag. a 3-a