Publicat: 17 Iulie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

IERI 

Legăturile dintre N.A.T.O. şi Tratatul de la Varşovia se strîng, pare-se sincer, din ce în ce mai mult. Cazul liberei opţiuni a Germaniei e un argument. Al doilea: "schimburile de experienţă preconizate de ieri... În cazul unei fuziuni, sîntem liniştiţi - poate să vină să ne atace şi Cosmosul!

AZI

Aşteptăm să fim bombardaţi cu scrisori de la posturile de televiziune din New York, Londra şi Paris pentru a ne solicita preluarea pasionantei secvenţe transmise aseară la "Actualităţi" despre recoltatul şi depozitarea grîului la silozul Banu Mărăcine!

​Ziarul Libertatea din 17 iulie 1990 pag. 1-a

Democraţie
Caricatură de ANDO

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• ACADEMIA (DE POLIŢIE?)

Radio "Europa Liberă" transmitea nopţile trecute despre constituirea la Budapesta a fundaţiei "Ştefan cel Sfînt şi Milenar". Venerabila instituţie a decretat, în cooperativă cu U.D.M.R., un H.C.M. pentru deschiderea, încă din acest an, la Miercurea-Ciuc a Academiei de Înalte Studii Politico-Etnice "BELA KUN" cu cursuri la zi, seral şi prin corespondenţă. Academia va funcţiona în spaţiile actualei poliţii, care urmează a fi lichidată şi înlocuită cu un detaşament de honvezi călare. Inaugurarea festivă, care va avea loc în aula "MIKLOS HORTHY" la 30 august, a.c. cu ocazia aniversării gloriosului semicentenar vienez, va fi precedată de sfinţirea academicului locaş de către excelenţa S. A. episcop de Naghivarad, grof Laslo Teocheş.

Academia prepară activişti udemerişti şi ai altor formaţiuni, grupuri politice si apolitice, precum, şi cadre pentru administraţie, culte, armată, jandarmerie, presă, edituri, emisiuni de radio şi televiziune, relaţii externe etc.

Prezidiul Permanent al Biroului Politic al Academiei este format din domnii Carol Chirali rector general, Gheza Domocoş şi Suto Andraş primadjuncti. D-na Iuhasz Doina şi Kornea prim-viceprim adjunctă va coordona secţia română cu limba de predare maghiară, iar domnii Octavian Paler şi Gabor Liiceanu vor fi numiţi bibliotecari şefi la secţia "Teritorii", sectorul "hărţi si cartografie".

Studenţii vor beneficia de prelegeri din operele complete "Horthy, Czaky, Teleky, Nincs Kegyelem (fără îndurare) şi ai mai tîrziilor discipoli Racoşi şi Kadar. Materialele pentru cursurile prin corespondenţă vor fi elaborate de actualii domni Ludovic Fazecaş şi Mihai Gere, care, din păcate, nu vor putea participa la inaugurare.

• VOM AVEA PRIMA DEMISIE?

Dl. ministru al Apărării, Victor Stănculescu, a declarat unei agenţii de presă din străinătate că "nu poate să nu fie de acord" cu criticile aduse de dl. Iliescu modului în care armata a acţionat în timpul protestului opoziţiei din luna iunie. Comentatorii, tot din străinătate, au dedus că un ministru disciplinat nu-I poate contrazice pe preşedintele ţării. Deducem, la rîndu-ne, că pentru ca dl. ministru "să poată să nu fie de acord" cu criticile - singura soluţie este să îşi prezinte demisia.

• RADIO EREVAN AMENINŢAT DE CONCURENŢĂ

În Wall Street Journal din 19 iunie este deplînsă situaţia ziaristei românce Florica Ichim de la "România Liberă" care "pentru a-şi salva viaţa se află ascunsă într-un apartament din str. Petre Creţu din Bucureşti". Este perfect adevărat deşi cîteva precizări sint necesare la a-ceastă scurtă ştire publicată de prestigioasa publicaţie americană: enigmaticul apartament unde s-a refugiat d-na Florica Ichim nu este atit de conspirativ, pe cit ar presupune nevoia de a-şi salva viaţa, astfel încît un simplu trecător poate afla că ea se află la nr. 50: nu este vorba despre un apartament ci de o vilă şi nu se ascunde, ci pur şi simplu locuieşte. 

AMBIDEXTRU 

​Ziarul Libertatea din 17 iulie 1990 pag. a 2-a

Ziarul Libertatea din 176 iulie 1990 pag. a 3-a

SCIZIUNEA LIBERALĂ-ECOURI ŞI PUNCTE DE VEDERE

Jos pălăria!

Pornind de la exclamaţia unei telespectatoare ce-si manifestă astfel respectul fată de dl. Ion Brătianu (respect inspirat de maniera plină de eleganţă în care a ştiut să abordeze campania electorală si viata politică a României), mărturisesc că a sosit momentul să-mi manifest si eu, FSN-istă prin simpatie, deosebita consideraţie fată de dl. Gelu Netea si "Comitetul de initiativă pentru formarea P.N.L. - aripa tînără".

Jos pălăria, domnule Netea!
Jos pălăria, pentru că aşteptam această clipă a "deşteptării" liberale încă din primele zile de viată ale acestui partid. 
Jos pălăria, pentru că am simtit că a sosit momentul în care nu ne-a mai rămas altă şansă decît adevărul. 
Jos pălăria, pentru că aţi înăbuşit astfel teama mea că sîntem sortiţi de a trece dintr-o dictatură în alta; că sîntem damnaţi să nu cunoaştem nicicind adevărată viată democratică.
Jos pălăria, pentru că ati redat, prin gestul dv. de o deosebită probitate morală, nu numai demnitatea simpatizanţilor P.N.L. ci si pe aceea a simpatizanţilor tuturor celorlalte partide.
Jos pălăria, pentru că ati reuşit dv. ceea ce nimeni din afara P.N.L. nu ar fi reuşit decît prin atacuri la persoană, ceea ce n-ar fi conferit nici credibilitate şi nici respect din. partea românilor de bună credinţă care sint sigură detestă această metodă de a face opoziţie.
Jos pălăria, pentru curajul dv. care atestă un caracter deosebit. Sînt sigură că cetăţenii României au recepţionat corect mesajul dv. întelegînd realul patriotism care v-a determinat să luaţi atitudine fată de situaţia anormală în care se găseste partidul din care faceţi parte si, implicit, situatia absolut inacceptabilă a vieţii noastre politice (cu repercutări sociale, negative - profunde). 
Jos pălăria, pentru că ati reusit să deveniţi un exemplu demn de urmat pentru toate formaţiunile politice din România anului de gratie 1990 care doresc cu adevărat ieşirea acestui popor, parcă destinat nenorocirii din bezna si haosul în care a încercat să-l arunce o mină de bezmetici anacronici, un pumn de ratati pohticiosi.
Jos pălăria, pentru că ati reuşit să stabiliti realitatea atît pentru ochii si mintea sustinătorilor partidului dv, (proba-bil dezorientaţi de evenimentele inadmisibile petrecute în sinul P.N.L.), cit si pentru cele ale susţinătorilor celorlalte partide care (ca si mine, bănuiesc), pe fondul unei definitive bulversări, nu mai puteau stabili un real criteriu al valorilor, crezînd, probabil, că sînt depăşiţi de evenimente. Am fost aruncaţi astfel cu toţii într-o apatie incompatibilă cu tinereţea democraţiei noastre. 
Jos pălăria, pentru că aţi înţeles şi doriţi cu tot dinadinsul să-i faceţi şi pe alţii să priceapă că viata politică se aseamănă cu o arenă sportivă sau cu o scenă teatrală. În întrecerea sportivă, se stie, evolutia concurenţilor este cu atît mai bună cu cît partenerul de întrecere este mai bun. De asemenea, în viata artistică a scenei, actorii-parteneri pot da naştere unui act artistic cu atît mai valoros, cu cit se spriiină reciproc mai onest, renunţînd la vedetism, dăruindu-se exclusiv actului de creaţie. Şi într-un caz si în celălalt, beneficiarii direcţi sînt spectatorii. În viaţa politică, armonia desfăşurării actului politic se reflectă direct în conştiinţele alegătorilor, singurii beneficiari ai activitătii forţelor politice protagoniste, iar această armonie se traduce direct în bunăstarea si prosperitatea "spectatorilor politici", fapt ce trebuie să devină un scop in sine al întrecerii din viata politică. Gestul dv. constituie cred punctul de plecare din care toate forţele politice din România trebuie să dorească acum o dată pentru totdeauna să devină partenere de întrecere, eliminînd noţiunea de "duşmănie" din vocabularul politic şi din mentalitatea unor "lideri", totul spre folosul României noastre.
Jos pălăria, domnule Gelu Netea pentru că, prin intervenţia dv. salutară, puteti călăuzi P.N.L. spre situaţia de a oferi electoratului român prima adevărată alternativă: ALTERNATIVA P.N.L. Dvs. aţi intuit perfect necesitatea unei echilibrări a balanţei politice româneşti, stare de echilibru care poate depărta acest popor de marginea prăpastiei unde se găseste acum, deci de care depinde însăşi existenţa noastră ca naţiune.
Jos pălăria, domnule Netea, pentru că lucrul cel mai important doriti să daţi României o şansă unică, aceea de a se reabilita nu numai în proprii ei ochi, ci şi în cel ai întregii lumi spălînd cu sufletul şi cuvîntul dv. "pata de rugină" de pe obrazul ei.
Jos pălăria, domnule Gelu Netea, pentru că aţi reuşit să înţelegeţi situaţia dramatică prin care trece tara, situaţie care trebuie să ne împingă pe toţi cei cu suflet românesc să fim alături de dv. in aceste momente deosebit de dificile.
Şi sînt convins că asa va fi!
Cuvintele sînt prea sărace pentru a vă putea mulţumi domnule Gelu Netea!
Aceleaşi sentimente de respect şi deosebită consideraţie Ie nutresc si pentru domnii Dinu Patriciu, Andrei Chili-man, Călin Tăriceanu si Radu Cojocaru. Curaj pînă la capăt, domnilor!

Liana ŞEGA

Stimate domnule redactor şef,

Onestitatea informaţiilor si a opiniiior consemnate in cotidianul dv., fapt pe care l-am semnalat si cu alte prilejuri si pentru care meritaţi stima cititorilor dv. constanti, mă determină să mă adresez, din nou, dv. pentru a-mi exprima unele nelămuriri, chiar dacă vi se vor părea lipsite de importanţă în legătură cu interviul publicat în ziarul dv. din 4 iulie a.c., interviu acordat de dl. Radu Cîmpeanu, preşedintele P.N.L,. cotidianului "L’Unita" din 18 iunie a.c.
Obiectivitatea v-a determinat să publicaţi fără vreun comentariu interviul respectiv, ca si alte poziţii româneşti şi străine dezinformative, răuvoitoare la adresa Români şi si a conducerii sale legal instaurate, în urma alegerilor de la 20 mai, lăsindu-ne pe noi, cititorii să alegem răul de neghină sau cum s-ar spune, adevărul de minciuna crasă.
Tonul insolent al interviului, frizind aroganta, binecunoscută nouă şi din alte intervenţii ale d-lui R.C. nu mai are nevoie de nici un comentariu.
În intentia de a-i compromite pe mineri si nu numai pe ei, dl. RC se încurca in declaratii contradictorii în legatura cu "devastarea" locuinţei personale de către aceştia.
După ce in protestul citit la TVR în 14 iunie a.c., aflăm că a fost fugărit de mineri prin Bucureşti, că i-a fost devastată casa, pe 13 iunie, domnia sa apare, în persoană, sub reflectoarele TVR, in biroul neatins de "furia'' minerească, multumind armatei că i-a salvat de la dezastru locuinţa. In interviul publicat de dv. revine acuzaţia în legătură cu invadarea, în mai multe rinduri a casei de către mineri. Afirmaţia- este sustinută si de d-na C., martoră la 6 perchezitii si la tentativa de arestare soţului de către un vicepreşedinte al F.S.N. (evident!) dinsectorul 4. Desi d-na C. ne lasă impresia certă că a fost martoră la toate "agresiunile" ne dă chiar si numele celui venit să-i aresteze, soţul, declară, la sfîrsit cu o nonşalantă cuceritoare:     "Din fericire, eu si soţul meu eram deja plecati". Întrebarea este: a fost sau nu a fost de fată d-na C. la toate aceste "nenorociri"? Cu cine a vorbit, dacă a vorbit d-na C. din moment ce se stie că intre 12-15 iunie a.c., familia C. a locuit la Ambasada Frantei, absolut din intimplare, evident? 

Faptul că d-nul R.C. nu recunoaşte guvernul nou ales, nu este o noutate, după cum nu este o noutate faptul că a negat valabilitatea alegerilor, cind încă rezultatele oficiale nu erau cunoscute. De ce nu contestă dl. R.C. legitimitatea alegerii domniei sale ca senator si vicepreşedinte al Senatului? Ar fi singura hotărire înţeleaptă, pentru care vă garantez nimeni nu l-ar acuza de vreo malversatiune!

Dorindu-vă succes în activitatea dv., primiţi cele mai bune gînduri. 

Anca IONESCU 

P.S. - Am apreciat ospitalitatea dv.. fată de nesansa colegilor de la Viitorul, lipsiţi de posibilitatea de a-si exprima, în scris, gîndurile. Articolul d-lui Netea, declanşatorul represiunii fată de tinerii din P.N.L. este just, mai ales că face publică o serie dintre acuzatiile aduse actualei conduceri deficiente grave de fond si formă, care ar explica îndepărtarea, prin înfricoşare a unei părţi a electoratului. Remarcabile, prin adevăr si pertinentă, sînt cele patru fise caracterologice ale unor fruntaşi din generaţia vîrstnică ai P.N.L.

Pe de altă parte, avînd în vedere reacţia nejustificat a-gresivă (verbal) a d-lui Tăriceanu (cel cu tăiatul cozii din-tr-o dată, apropos de trecerea la economia de piaţă) din seara zilei de 7 iulie, cind a apărut la TVR, în replică, alături de dl. Dinu Patriciu, vă mărturisesc că nu pot eluda, în alt sens, proverbul folosit în clipul, acum dezavuat, al P.N.L.: lupu-si schimbă părul, dar năravul, ba! Nu-mi permit să adaug şi insolentul "Alungati lupii", ci mai degrabă, as spune: "Fiţi circumspecţi, "lupii" tineri au acelaşi părinţi" politici!" Mi s-a părut deplasată îndirjirea cu care am fost lămuriţi că dînsii reprezintă opoziţia (stiam nu mai era nevoie de reiterarea ideii!) ca si sublinierea faptului că declaratia-program a guvernului nu este de nuanţă liberală, ci social-democrată. De ce trebuia să fie musai liberală? Sau este social-democrată pentru că dl. Câmpeanu a apreciat-o drept liberală?

Între zvon şi certitudine

Şi înainte (dar mai ales după) C.M., se vehiculează numele a numeroşi fotbalişti de valoare - sau de mare valoare - care s-au transferat la diverse echipe de peste hotare. Zvonuri multe, certitudini puţine. Care sînt certitudinile? Numai cele ştiute - Hagi, la Real Madrid, Rotariu, la Galatasaray Istanbul, şi Răducioiu, Ia Bari. Atît! Bineînţeles, momentan...

Ziarul Libertatea din 17 iulie 1990 pag. a 4-a

Adunare generală la Camera de Comerţ şi Industrie a României

Ieri, la Sala Palatului din Bucureşti, s-au deschis lucrările Adunării generale a Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Noua instituţie ce funcţionează în temeiul Decretului-lege nr. 139/1990 - se înscrie de fapt în continuarea frumoaselor tradiţii ale Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie, înfiinţată în anu 1925.

În cuvîntul său de deschidere, preşedintele în funcţiune - dr. Aurel Ghibuţiu - a arătat că organizaţia (de tip neguvernamental) are drept  scop promovarea comerţului şi industriei româneşti pe plan intern şi extern şi sprijinirea acestora in raporturile cu autoritătile din ţară si cu organismele specializate din străinătate.

Camera de Comerţ a existat şi înaintea Revoluţiei, dar ca instituţie obştească subordonată prin lege Ministerului Comerţului Exterior cu atribuţii exclusive în promovarea relaţiilor economice externe. După Revoluţie, s-a trecut la o restructurare masivă a Camerei de Comerţ pe bazele teoretice ale economiei de piaţă. De asemenea, în cadrul Camerei de Comerţ funcţionează o serie de întreprinderi şi agenţii, dintre care amintim întreprinderea de Tirguri şi Expoziţii Bucureşti, organizaţia de control a mărfurilor ROMCONTROL, agenţia de publicitate "Publicom" ş.a. Tot sub patronajul camerei funcţionează şi oficiul de perfecţionare şi specializare profesională care iniţiază cursuri de management industrial comercial, de marketing intern şi internaţional, de prezentare a regimului juridic a contractului de comerţ internaţional şi multe altele. 

Pe ordinea de zi a Adunării generale au mai fost înscrise prezentarea propunerilor privind aprobarea bugetului Camerei, discutarea şi aprobarea Statutului Camerei precum şi alegerea colegiului de conducere. Lucrările au continuat si astăzi. 

Răzvan MITROI

DE LA TRIMIŞII NOŞTRI SPECIALI

"Guvernul nu doreşte dialog" - interviu cu AVRAM PORAZ, deputat în Parlamentul israelian

În vizita noastră la Knesset (Parlamentul israelian) am ţinut să stăm de vorbă cu un deputat care, eventual, să reprezinte o poziţie de centru. Dl. AVRAM PORAZ - de origine română - a răspuns cu amabilitate dorinţei noastre, expunîndu-ne punctul de vedere al partidului său, Shinui (schimbare, in ebraică) un partid mic, dar foarte apreciat. Înainte de a ne întîlni cu dînsul, am participat la lucrările Knessetului unde am numărat 23 de deputaţi (din 120!), 15 ziarişti si 62 de turişti (care pot urmări şedinţa după un perete de sticlă)! Pot să afirm că atmosfera din C.P.U.N.-ul nostru aducea cu Camera Lorzilor pe lîngă ce se petrecea aici. Aşa că prima întrebare pentru dl. Poraz s-a referit la atmosfera din sală.

- În Israel este o democraţie nebună, de aici şi "spectacolul" pe care l-aţi văzut. Cît priveşte prezenţa deputaţilor, nu există nici o restric-
ţie pentru desfăşurarea lucrărilor. O lege poate fi votată si de trei deputaţi după criteriul majorităţii simple. Astăzi au fost probleme minore şi deci un interes scăzut pentru dezbateri. Dar, oricum, o lege pînă a fi aprobată definitiv este discutată de 2-3 ori în comisia specifică şi votată de 2-3 ori în Knesset. Eroarea de decizie este practic exclusă.

- Ce pondere are opoziţia în parlament?
- Teoretic, forţele sînt foarte apropiate. Partidul de guvernămînt (Likud) deţine o treime, Partidul Muncii o treime, iar cealaltă treime este formată de alte 13 partide mici, în general sateliţi ai celor mari. Partidul Shinui avînd o orientare de stînga susţine Partidul Muncii. Deseori, "balanţa" este înclinată de 3 partide mici, "ultrareligioase", dar care nu au niciodată o poziţie clară. Spre exemplu, la ultima schimbare de guvern s-au coalizat cu Likud pentru a le aduce puterea, iar acum cochetează cu Partidul Muncii! În afară de asta, preocupările lor obişnuite sînt cum să mai obţină bani pentru o sinagogă, să protesteze că într-o zi de sărbătoare s-a organizat o cursă, de cal, sau mai ştiu eu ce chestie religioasă! Ei nu au nici o poziţie clară fată de teritorii, mereu ne produc surprize!

- Şi care sînt poziţiile clare în această problemă?
- Partidul Muncii doreşte tratative cu palestinienii, şi retragerea din teritorii. Este şi punctul de vedere al parti-dului nostru. La extrema cealaltă (dreaptă!) se situează Likud-ul care se împotriveşte retragerii Israelului, dar şi oricăror tratative cu O.E.P.  Ei propun o autonomie a arabilor, dar cu administraţie israeliană, fiind de fapt un compromis între independenţa totală şi ocupaţia militară. Dar acest lucru nu se poate realiza fără tratative cu O.E.P., şi aici guvernul se comportă ca un copil: dacă nu vrea să vadă ceva, atunci închide ochii! Nu poţi ignora astfel o realitate cum este O.E.P.-ul. Soluţia opoziţiei este ca după tratative şi demilitarizarea teritoriilor, Cisiordania şi Gaza să capete statut de confederaţii.

- Ce pondere acordaţi americanilor în soluţionarea conflictului?    
- Americanii ne preseza şi pe noi şi pe palestinieni şi asta e foarte bine, pentru că altfel am tergiversa problema. Guvernul israelian, însă, a refuzat să răspundă la o serie de întrebări foarte precise, lăsind impresia că nu doreşte să ajungă la dialog. Ne punem totuşi mari speranţe in preconizata întîlnire israeliano-arabă de la Cairo şi a-jutati de americani vrem să ajungem la un punct comun. In ciuda multor mişcări extremiste din ambele tabere, mulţi evrei şi palestiniani doresc liniştea. Avem o serie de exemple de dialog israeliano-arab, de mişcări ce promovează idei constructive - in frunte cu "PACEA ACUM" - aşa că un cadru propice există.  Lipseşte iniţiativa la masa tratativelor după ce vom fi renunţat fiecare la unele ambiţii.

- Viata parlamentară in România este foarte la început. Una din problemele "tehnicii" parlamentare la noi este secretul votului. Cum se desfăşoară votarea in Knesset şi ce părere aveţi despre păstrarea secretului deciziei? 
- După cum probabil ati observat, în sală există o tabelă electronică cu afişarea votului fiecărui deputat. Votul este liber doar în momentul opţiunii; la sfîrşit făcîndu-se publică poziţia deputatului în fiecare problemă. Este un drept al alegătorului să cunoască ce decizie a luat reprezentantantul pe care l-a ales.

- Care este structura Knessetului? Ştim doar că este un parlament de tip unicameral. 
- Fiecare din cei 120 de deputaţi mai fac parte din 2-3 comisii de lucru specializate pe domenii ca finanţe, apărare, învăţămint etc. Cum am mai spus, de fapt aici se elaborează şi definitivează toate hotărîrile ce sînt supuse atenţiei Knessetului. Se lucrează 3 zile pe săp-tămînă, dimineaţa la comisii, iar de la ora 16 şedinţă generală, muncă plătită cam cu 4 000 $ pe lună (pe ştat); ln restul timpului fiecare îşi des
făşoară activitatea în meseria sa.    

- Cu ce probleme vă confruntaţi în Knesset?    
- Acum avem pe agendă propunerea de modificare a sistemului de alegeri. Dorim să trecem la alegerea directă, nu numai a deputaţilor, dar şi a primului-ministru. Preşedintele ţării va fi ales în continuare de Knesset. Tot la ordinea zilei mai avem problema locuinţelor (insuficiente), problema absorbţiei masivului val de emigranţi sovietici. 

- Ce părere aveti despre România ultimelor 6 luni? 
- Aţi fost în prim plan mai bine de o lună de zile, ne-aţi ţinut "lipiţi" de televizor zi şi noapte. Ne-am bucurat foarte mult de începuturile democraţiei din România, dar apoi au apărut nedumeririle, de la episodul "Piaţa Universităţii" şi pînă la "mineri" totul înscriindu-se în coordonate care pe aici, sînt de neconceput chiar în democraţia noastră "nebună". Sperăm şi vă dorim să vă redresaţi din mers, iar imaginea acelei Revoluţii unice să-şi recapete locul admirativ acordat in decembrie de întreaga lume. 

Răzvan MITROI
Foto: Gabriel MIRON

VOCEA PATRIOTULUI NAŢIONALE

"Stilul" - adică "omul însuşi"

Un ziarist de doi bani perechea - Emil Hurezeanu, de la "Europa (zisă) liberă", şi o ilustră ex-disidentă - Doina Cornea, de la (...nu ştiu de unde), au pus mină de la mină şi cu ce mărunţiş au mai găsit în buzunare, cu ce valută forte) i-au mai miluit alţii, au realizat o frumuseţe de interviu, "dat pe post" chiar la început de lună, ca să ne meargă bine toată... viaţa.

Ce putem afla din zisul interviu? Mai întîi şi mai întîi, ceea ce ne interesa, cel mai mult: "poziţia" d-nei Cornea.

Desigur, cei de la revista Oblio pot interpreta în fel şi chip această "poziţie", dar noi - aici - ne mulţumim s-o reproducem ad-literam: «Poziţia mea este următoarea: o dată ce s-au întimplat cele intîmplate... . Mai e nevoie să continui? Auziţi doar ce frumos sună: ...s-au întîmplat cele întîmplate... Înălţător stil! 

Totuşi, spre a nu fi acuzaţi de citarea trunchiată a spuselor ilustrei ex-disidente de renume mondial; iată întreaga frază: «Poziţia mea este următoarea: o dată ce s-au intîmplat cele întîmplate în zilele de 13-15 iunie, prin chemarea, prin mulţumirea minerilor, oarecum dl. Iliescu a scos România sau a pus România intr-o situaţie îh afara legislaţiei. Nu exultaţi de bucurie la (i)logica impecabilă a frazei? Nu vă place acest Farfuridi cu fustă?! Înseamnă că n-aveţi umor! 

Să trecem mai departe... Deci, dna. C. a cerut în Consiliul Europei ceea ce d-sa cere mereu şi pretutindeni: să nu se acorde României; poporului român diverse drepturi, ajutoare şi facilităţi pe care state şi organisme internaţionale ar fi (fost) dispuse să ni le acorde. De ce? - vă veţi întreba... Poate din pricina faptului că d-na C. e supărată pe România, pe poporul din care (chipurile) face parte.... Eroare! «Eu - declară ilustra ex-disidentă de renume mondial - prin această cerere a mea doresc tocmai să apăr interesele poporului român»...    

Asta era! Puternic lezate prin acordarea ziselor drepturi, ajutoare şi facilităţi, interesele poporului român trebuiau apărate energic, permanent, neabătut. Iată misiunea istorică pe care şi-a asumat-o "profesoara" din Cluj... Aşa că - avertisment guvernelor, organismelor internaţionale, investitorilor străini şi chiar eventualilor filantropi: păzea că vine madam Cornea!

In treacăt e urecheat şi dl. Câmpeanu: «A surprins si atitudinea d-lui Câmpeanu, care a decis să-i felicite pe dl. Iliescu... Blinda doamnă ar fi fost, probabil; satisfăcută numai dacă liderul liberal i-ar li plasat d-lui Iliescu "una la figură"! 

Iată şi alte mo(n)stre stilistice: «...eu cred că de la început Frontul, de la începuturile lui, a dus o campanie de dezinformare în privinţa partidelor (...). Ponegrirea partidelor a început în presa românească...». Curat vorba italianului: Se non e vero, e ben trovato!

«Pe urmă - mai zice d-na C. - cred că a fost, totuşi, o diversiune încurajarea independenţilor. Prea multi independenţi au apărut». Aşa e! Jos cu independenţii! Lăsaţi-i şomeri - din punct de vedere politic, vreau să zic-, ca să îngroaşe rîndurile partidelor... E aici o logică politică de-a cărei adîncime - "pînă la genunchiul bronştei" - ne vom da seama abia mai tîrziu.

«Acum ce se poate face?»... Chiar: ce se mai poate face într-o atare situaţie? Tot d-na. Cornea, săraca: O coaliţie, mă gîndeşc, o coaliţie a tuturor celor ce au rămas in afara jocului puterii». De acord.

Drept care, propunem ca preşedinte de onoare al C.R.A.J.P. (Coaliţia celor Rămaşi în Afara Jocului Puterii) pe domnii Nae Cat...

- Nu! pe doamna Doina Cornea!

ULLYSSE

Interviu cu Doina Cornea la Innsbruck

- difuzat luni, 2 iulie, ora 19.10 la  postul de radio «Europa Liberă» -

Emil Hurezeanu: Doamnă Doina Cornea, vorbim, la şfîrşitul audierii consacrate României, aici, la Palatul Consiliului Europei, de la Innsbruck. Dvs. aţi fost invitată în mod distinct, cu un statut de onoare; dacă pot să spun aşa la această audiere pe lîngă parlamentarii şi reprezentanţii guvernului român. Aţi depus mărturie în acest organism european. Care este poziţia dvs.?

Răspuns: Poziţia mea este următoare: o dată ce s-au întîmplat cele întîmplate în zilele de 13-15 iunie, prin chemarea minerilor prin mulţumirea minerilor, oarecum; dl. Iliescu a scos România sau a pus România într-o situaţie în afara legislaţiei. A apelat la nişte forţe necontrolabile, substituindu-le unor instituţii, Justiţie, procuratura,forţe de ordine, care au nu numai obligaţii şi funcţii de stat, ci au şi răspunderi, deci pot să fie traşi la răspundere. 

Este un act foarte grav pe care am încercat să-l explic, arătînd chiar că mulţumirea pentru infracţiune şi apelogia infracţiunii se pedepseşte.    Există articolul 324 în Codul Penal. 

Dacă România se angajează pe această cale a arbritrariului, a bunului plac şi nu a legalităţii noi ne aflăm cu toţii intr-un mare pericol; fiecare cetăţean din ţară. Deci este o măsură cu totul dictatorială; antidemocratică, profund antidemocratică şi de aceea am apelat la Consiliul Europei ca să nu acorde statutul de invitat României, atîta vreme cit România nu va îndeplini nişte condiţii.

Sincera mea dorinţă este ca noi, românii, să obţinem acest statut, dar obţinerea lui să nu fie dată pe o simplă faţadă, pe simple aparenţe aşa cum favoruri au fost date lui Ceauşescu, în numele unor aparenţe, în timp ce poporul era asuprit. Cred că ar fi o măsură foarte crudă şi îndreptată împotriva poporului român. 

Eu, prin această cerere a mea, doresc tocmai să apăr interesele poporului român şi condiţiile mele erau foarte simple: in primul rind, eliberarea deţinutilor; despăgubiri familiilor şi bineînteles persoanelor lezate, punerea sub observaţie a comisiei de anchetă, observaţie internaţională pentru că, personal, nu mai am încredere intr-un guvern şi o persoană, nu, care comite astfel de acte ilegale, atunci e nevoie de aceşti observatori din exterior în privinţa Procuraturii, a Justiţiei - reînnoirea cadrelor în Procuratură. Funcţionează aceleaşi cadre, ca şi sub Ceauşescu. Cei care au arestat sub Ceauşescu fac acuma anchete, nu prezintă nici o garanţie morală, profesională. Cer de asemenea autonomia Justiţiei, independenţa Justiţiei. De fapt, nu cer altceva decit respectarea programului iniţial al Frontului unde vorbeau de separarea puterilor.

Bineînţeles, solicit presă liberă şi în sensul distribuirii şi al tipăririi pentru că  AICEA sînt  împiedicate ziarele cu adevărat libere şi decente, care s-au menţinut la o linie critică obiectivă sau nu, dar, decentă în tot cazul, şi nu au recurs niciodată la calomnii gratuite, la minciuni, la tot felul de învinuiri care nu aveau nici un temei.

Cer televiziune independentă, măsuri economice de descentralizare, în economie. Respectul pe care Frontul îl reclamă din partea altora să îl acorde şi el acestor organisme. Principiul după care văd, totuşi, că se ghidează Frontul sau a dat dovadă că se ghidează e acela că "Cine nu este cu noi este împotriva noastră". Acest slogan şi acest principiu e desuet, stalinist: deci, opoziţia nu e cu noi, opoziţia este duşmanul, duşmanul este fascistul. Ori de aşa ceva nu poate fi vorba. Judecind după fapte, nu ştiu, comparaţia, unde s-ar putea face între fascişti şi ceea ce s-a... întîmplat în ţară.

Cred că sînt clară, nu? Niciodată cineva din Grupul centru Dialog Social nu s-a dus în stradă să dea in cap unuia sau altuia să lanseze calomnii şi asa mai departe.    

Întrebare: Există multe voci în România, care, susţin că opoziţia politică instituţionalizată, partidele politice pe care le cunoaştem nu reprezintă întru totul interesele societăţii româneşti. 

Pornind de la această teză, s-a putut explica şi existenţa acelui fenomen extraordinar care a fost demonstraţia din Piaţa Universităţii, o formă de acţiune politică extraparlamentară şi chiar extrapolttică. Adică oamenii de acolo au demonstrat nu ca membri sau reprezentanţi ai unui partid din opoziţie, ci ca REPREZENTANŢI ai unor largi straturi sociale, nemulţumite în primul rind, de politica guvernului, dar care socotesc că nu sînt întru totul nici de partidele de opoziţie. Acum, in ultimele săptămîni după alegeri şi după închegarea Guvernului şi a Parlamentului, asistăm la scene, să spun aşa, la manifestaţii din partea unor lideri politici din opoziţie care -nu încurajează prea mult speranţele societăţii neîncartiruite în vigoarea opoziţiei politice în tară. Ce se poate face?    

Răspuns: Eu aş zice dimpotrivă. Dvs. poate judecaţi după declaraţia reprezentantului liberal de aicea. A surprins şi atitudinea d-lui Câmpeanu, care a decis să-l felicite pe dl. Iliescu. Eu mă gîndesc la tinerii din Partidul Naţional Liberal); condamnînd ceea ce s-a întîmplat. La fel, P.N.Ţ., nu cred că s-a desolidarizat de această Piaţă a Universităţii. A fost o imprudenţă, poate, la început, imprudenţă din ambele părţi, pentru că cei din. Piaţă nu voiau să fie acuzaţi, cum au şi fost, de fapt, pe nedrept, că ar fi susţinuţi şi plătiţi de partide.

Acum, referitor la poziţia partidelor, eu cred că de la început Frontul, de la începuturile lui, a dus o campanie de dezinformare în privinţa partidelor. Mi-aduc aminte că de la începutul lunii ianuarie, foarte multă lume venea la mine să se înscrie în partide. Nu existau partide, dar deja se gîndeau unii Ia ţărănişti, unii la liberali şi aşa mai departe. Era mişcarea firească a oamenilor. Pe urmă cred că a fost, totuşi, o diversiune, încurajarea independenţilor. Prea mulţi independenţi au apărut, prea multe partide. Ponegrirea partidelor a început de la început în presa românească, descurajînd oamenii care ar fi dorit în mod firesc să se înscrie în aceste partide. A fost o greşeală a intelectualilor că nu au intrat în partide... Altfel ar fi arătat aceste partide, dacă ar fi aderat intelectuali, sigur şi muncitori, studenţi, mai mulţi tineri în aceste formaţii.

Acum ce se poate face? O coaliţie, mă gîndesc, o coaliţie a tuturor celor care au rămas în afara jocului puterii, ca să se creeze o opoziţie viabilă, o opoziţie puternică în România.

Deci, fără opoziţie se ajunge, prin forţa lucrurilor, la totalitarism, la dictatură.    

Emil Hurezeanu : Vă mulţumesc foarte mult. 

ULTIMA ORA 

Procesul lui Nicu Ceauşescu

La Sibiu, în sala mare a Casei de cultură a sindicatelor s-a reluat luni, 16 iulie, judecarea procesului penal intentat Iui Nicu Ceauşescu, fost prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Sibiu, inculpat, potrivit rechizitoriului procuraturii, pentru săvîrşirea infractiunii de genocid şi a infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor. In această fază a procesului urmează să compară în faţa instituţiei de judecată 42 de martori. În prima zi au fost ascultaţi doar 6: Gheorghe Bondoc, mecanic din Sibiu, Ana Mureşanu, fost ministru al comerţului interior, Iulian Vlad, fost ministru secretar de stat la Ministerul de Interne, fost şef al Departamentului securităţii statului, Victor Clenciu, zugrav din Cisnădie, invalid din Revoluţia din decembrie, Aurel Maluţiu, electrician şi Andrei Condrat, prelucrător prin aşchiere, ambii din Sibiu. 
Depoziţiile martorilor sibieni şi din Cisnădie au adus în instanţă noi amănunte privind desfăşurarea evenimentelor de la Sibiu in perioada 17-22 decembrie 1989 şi mai departe chiar, pînă în 25 decembrie, caracterul manifestli s-a răspuns în cele două oraşe.
Ex-ministrul Ana Mureşanu a făcut mai mult o apărare pro causa, negînd cu înverşunare că în 22 decembrie, după fuga celor doi tirani, l-ar fi invitat la Bucureşti pe inculpat! Să preia puterea în stat şi în partid, fapt reieşit în prima parte a procesului din declaraţiile lui Nicu Ceauşescu, Iulian Vlad s-a referit la cele 3 convorbiri telefonice avute cu fostul prim-secretar de la Sibiu în noaptea de 16-17 decembrie, în ziua de 17 decembrie după amiază şi în aceeaşi zi după teleconferinţa cu Nicolae Ceauşescu, de fiecare dată fiind sunat de inculpat, care îi solicită informaţii despre evenimentele de la Timişoara.
O parte a audierilor de luni, 16 iulie, nu au adus, efectiv decît infime elemente noi în clarificarea rolului jucat de inculpat în evenimentele din decembrie 1989 de la Sibiu. În a doua parte a zilei au fost audiaţi încă 3 martori.
Procesul de la Sibiu continuă, cu audierea celorlalţi martori.