24 octombrie 2021

Remember 17 mai 1991 – Presa acum 30 de ani

Libertatea
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1991

De la o zi la alta

• DE ZIUA ÎNĂLŢĂRII, „DISIDENŢII” DE LA „FAUR” AU STRIGAT. „JOS ROMAN!” Vizită a primului ministru, împreună cu domnii Stănculescu şi Stoica la „FAUR”. Discuţie constructivă urmată de manifestări ostiile şi acte de vandalism, comise de un grup de vreo 200 de „mitingişti”, la plecarea delegaţiei, dezavuaţi de comitetele şi comiţiile uzinei care au hotărît sancţionarea turbulenţilor. Stranie inversare: cei care-l aplaudau cu căldură şi dragoste pe Ceauşescu (era doar fief-ul său electoral!) îşi exercită acum din plin dreptul la huiduială… • CONSTRUCTORII LA COTROCENI Reprezentanţi ai 330.000 de lucrători din constructiv au fost la Cotroceni. Vor să muncească şi n-au cu cine negocia: lipsesc patronii dispuşi să preia structurile începute pe vremea odiosului • CONFISCARE. O delegaţie de timişoreni au venit şi ei la Cotroceni să se plîngă, că, după Revoluţie, le-a fost „confiscat” şi procesul celor „24-1”. In consecinţă, cer demiterea conducerii Televiziunii! • ALFA CREŞTE. La a doua sa conferinţă naţională, ţinută la Sala Palatului cartelul ALFA a cerut şi el demiterea conducerii Televiziunii. Un reprezentant de frunte, cu barbă a constatat cu bucurie „că s-a văzut creşterea maturităţii de gîndire a sindicaliştilor”. Loc mai este, har Domnului! • ŢĂRANII PE BARICADA, Grădina lui Dumnezeu e mare: ţăranii din Berbeşti au ridicat o baricadă în şosea pentru că cei dintr-un sat vecin nu-i lasă să păşuneze pe un munte pe care-l consideră a fi al lor. Primarul zice că „şoseaua s-a închis din motive întemeiate” • ATACURI LA PERSOANA ÎN SENAT. S-au luat de la un amendament şi s-au dedat la acte cam ne parlamentare • DOMNUL MAGUREANU NU PREA-L ÎNŢELEGE PE CLAUDIU IORDACHE. De acord cu moţiunea domnului Claudiu Iordache despre necesitatea de a se sti care au fost relaţiile cu fosta securitate a celor care ocupă funcţii publice, directorul SRI şi-a mărturisit imposibilitatea de a înţelege aprecierea acestuia cum că instituţia pe care o conduce n-ar fi decît o altă securitate. După cum n-a reuşit să înţeleagă nici ce-a vrut deputatul de Timiş cu celebrul său scrutin moral

Ziarul Libertatea din 17 mai 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Vătăşescu pleacă, Voican rămine!

Marţi, domnul Anton Vătăşescu va urca in avionul de Paris pentru a-şi lua în primire postul. Ieri a primit din partea preşedintelui Iliescu scrisorile de acreditare. Aflăm, totodată, din surse confidenţiale, că domnul senator Voican Voiculescu nu va mai pleca în Senegal, rămînînd să trudească pe mai departe la elaborarea Constituţiei. Din aceleaşi surse luăm cunoştinţă, de faptul că alţi cîţiva ambasadori vor fi rechemaţi: Dobroiu de la Varşovia, Zamfira de la Alger; Georgescu de la Viena şi Pîrvuţoiu de la Bruxelles.

 

INTELECTUALII Şl REVOLUŢIA

„Nu există o mai mare legătură între noţiunea de intelectual şi cea de revoluţie decît ceea ce au înţeles acei studenţi de la Timişoara, acei tineri intelectuali care, strigind în faţa puştilor care urmau să tragă: „Noi sintem poporul”, înţelegeau că poporul este întotdeauna alcătuit din cei care au curajul să fie. Voiam să spun că există momente ale isipriei în care un popor nu înseamnă 22 de milioane; un popor poate să fie doar cîteva sute, cîteva sute de tineri, cum a fost cazul Ia Timişoara, cum a fost cazul, în noaptea de 21 la Bucureşti, care au avut curajul să-şi asume enorma responsabilitate de a fi, în acele tragice clipe ale poporului român. Le spuneam italienilor şi românilor care participă Ia acest dialog de la Roma că nu putem să ne dorim mai mult, cu maxim orgoliu si cu maximă umilinţă, decît ca, concluzia discuţiilor noastre să fie aceea că vorbind aici, prin ceea ce spunem şi prin ceea ce facem, noi sintem poporul român”.

ANA BLANDIANA

(Punct de vedere prezentat în legătură cu simpozionul de limbă şi literatură română desfăşurat la Roma

ECCE

Dinspre Ministerul Culturii adie un oarecare vînt liberal, generat de o aripă tinără. Dacă acţiunea de remaniere AT-istă a Guvernului n-a reuşit, se pare că va reuşi remanierea Ministerului. Este dată ca aproape sigură cooptarea în „echipa Pleşu” – fără a mai fi necesar acordul Parlamentului – a domnului Radu Boroianu, pe locul în schemă ocupat de domnul Babeţi…

O.K.

Din partea Redacţiei Film a TVR primim mulţumiri pentru sesizarea noastră privind ortografierea greşită a numelui actriţei Whoopi Goldberg in subtitrarea reportajului de la Cannes difuzat duminică 12.05.91, împreună cu regretul că, datorită vitezei de prclucrare a materialului, s-au strecurat din păcate şi alte două greşeli. Au fost ortografiate eronat numele regizorului Pierre Tchernia şi al producătorului Pierre Braunberger.

EVRIKA!

Domnul Domokos Geza a venit in Parlament cu ideea revoluţionară ca şi autorii masacrelor de la Ip şi Trăznea să fie trataţi ca veteranii de război şi să li se dea şi indemnizaţie. „Să facem o lege a împăcării” a spus domnia sa, dînd la iveală binecunoscuta-i disponibilitate spre compromis şi toleranţă …

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MlNA IN FOC)

• CEARŞAFIADA

Valul de cearşafuri colorate, desenate, „inscripţionate”, cum se mai spune cu un neologism la modă, conferă pe zi ce trece o notă veselă si de prospeţime austerului peisaj al Senatului. Pichetul de veghe e la post şi microbuzul galben colectează, harnic, semnături pentru destituirea conducerii televiziunii. Atmosfera de carnaval politic a primăverii ’90 se reeditează tot mai insistent în cealaltă piaţă. Evident, agenţiile străine de presă sînt pe fază şi lansează în eter noutăţile: • numărul semnăturilor a atins deja spectaculoasa cifră de 6 milioane, jumătate din acestea provenind din străinătate • domnul Iuga a transmis un mesaj si susţine din America, unde participă la un congres al ziariştilor • doamna Jeana Gheorghiu va reveni pentru a-i filma si pe restul de membri ai pichetului – pentru emisiunea dedicată şomajului – care din cauza crizei de peliculă n-au mai putut fi prezentaţi marţi • se crede că o delegaţie compusă din domnii Theodorescu si Valeriu va încerca o diversiune intenţionînd să manifesteze împreună cu un grup (mic!) de susţinători în fata pichetului de grevă, cerînd demisia imediată a membrilor acestuia de la locurile de muncă (în caz că au) • senatorii Gelu Voican Voiculescu şi Dan Iosif au ameninţat cu o grevă a foamei dacă poliţia nu va face ordine în zonă adunînd hîrtiile si resturile alimentare împrăştiate pe peluze • iar senatorul Dumitrascu a promis că va mulţumi public acelora care l-au readus la realitate printr-o meritată zgîlţîială, făcîndu-i cunoscute adevăratele mobiluri ale manifestaţiei.

Vom reveni cu alte amănunte.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 17 mai 1991, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

• M. S. REGELE a prezidat, pentru prima oară, şedinţa solemnă a Academiei Române care a comemorat pe prof. Nicolae Iorga. D. prof. C. Rădulescu-Motru a rostit cuvîntarea omagială pentru M. S. Regele. D. prof. N. Bănescu a expus pe larg activitatea ştiinţifică a ilustrului dispărut • INTRODUCEREA cartelelor alimentare • CASA ALBĂ a decis ,,în mod virtual” ca transporturile de materiale de război în Anglia să fie excortate de nave de război nord-americane. Agenţia Ştefani arată că acestea vor fi vopsite în aceeaşi culoare, gri-negru, ca şi vasele britanice • „PACTUL RUSO-JAPONEZ ŞI OFENSIVELE BRITANICE”. Ce s-a discutat la Moscova. Împărţirea imperiului britanic („Aspiraţiile japoneze cu privire la Australia sunt cunoscute. Dar se ştie de asemenea că propaganda sovietică în Indii este foarte activă. În orice caz pare foarte sigur că d. Stalin a acordat o mare importanţă vizitei d-lui Matsuoka. Faptul că l-a însoţit la gară este semnificativ: niciodată nu s’a făcut o asemenea cinstire unui om de stat strein”) • DINA COCEA în „triumfala comedie muzicală UN BĂIAT IUBEA O FATĂ” • „SERVICIUL de până acum de locţiitor al Fuehrerului va purta de acum înainte denumirea de cancelaria partidului. Aceasta stă în subordinea mea personal. Conducătorul ei este ca si până acum Reichsleiterul Martin Bormann”, se spune într-un ordin al Fuehrerului, dat după „tragica dispariţie a lui Rudolf Hess” • AERISIREA GRAJDURILOR. „Cantitatea de aer necesară în grajd depinde de volumul acestuia. Volumul grajdului se calculează după formula lui King” • REGELE ÎMPĂRAT Victor Emanuel III a vizitat Albania, unde a prezidat un consiliu de miniştri, la care au asistat contele Ciano si locotenentul general Iacomini • „FOAIE PENTRU CONTROLUL CIRCULAŢIEI”, obligatorie pentru auto-camioane si auto-camionete • STUDENTUL LEW STEERS de la Universitatea din Oregon a doborat recordul mondial la săritura în înălţime, atingind 2.10 m • RELUAREA relaţiilor diplomatice dintre Irak si Rusia Sovietică • MAREŞALUL CIANG KAI SHEK cere sprijin statelor amice • CORNUL ŞI CHIFLELE se vor vinde cu 4 lei bucata. Pîinea de graham 3 lei bucata de 60 gr. • Preţul mălaiului: Lei 10,50 loco moara, lei 12 la revînzători • ÎN CROAŢIA: Raţionalizarea textilelor pentru îmbrăcăminte si interzicerea circulaţiei automobilelor particulare • TRIBUNALE SPECIALE pentru condamnarea hoţilor în Franţa • PACTUL COMERCIAL ruso-american nu va mai fi prelungit

Rubrică realizată de Ion BUTNARU

 

ENIGMELE UNEI INSTITUŢII TELE-GHIDATE (III)

Televiziunea – prima putere in stat?

Ce s-a întîmplat la Televiziune în zilele Revoluţiei şi, apoi, în întreaga perioadă ce a urmat (pînă in zilele noastre) a constituit şi constituie o temă majoră de reflecţie pentru oamenii politici, pentru opinia publică, în general. Nu este locul aici să dezbatem această temă, pe toate feţele. Important – pentru ceea ce ne interesează în ciclul nostru de articole – este să „punem cap la cap” diverse date (inclusiv cele ce au devenit publice, dar care nu s-au bucurat de atenţia cuvenită) pentru a încerca să descifrăm miza bătăliei ce s-a desfăşurat şi importantei instituţii.
Înainte de a „reconstitui” drumul „constituirii” sindicatului liber al Radio-Televiziunii (19 ianuarie 1090) ar fi util să reţinem două „cugetări”. Una aparţine revistei „22” din 25 mai 1990: „Lupta pentru putere s-a pierdut (ştiţi dvs de către cine – n.n.) la Televiziune”, cealaltă poartă amprenta de neconfundat a dlui Dumitru Titi Iuga şi a fost formulată în condiţiile excepţionale ale grevei foamei la care s-a supus cu nedesminţit eroism: „Televiziunea poate fi chiar prima putere în stat.
Aici, la RTV, se dă o luptă decisivă pentru viitorul ţării. Să nu minimalizăm această acţiune”. („Flacăra” nr. 50, dec. 1990).
Să nu minimalizăm. N-au făcut-o, în primul rînd, cei din interiorul instituţiei care, din diferite motive de ordin personal, au încercat să profite de condiţiile specifice, unice (cînd şi unde s-a mai transmis o revoluţie… în direct?) pentru a dobindi un nou statut pentru a „se schimba la faţă”.
După discuţii îndelungate cu numeroşi lucrători ai acestei instituţii am ajuns la concluzia (amendabilă, desigur) că personalul existent s-a comportat în zilele Revoluţiei în trei mari modalităţi (cu particularităţile personalităţii fiecăruia):
1) unii au considerat sincer, că s-a ivit – prin jertfa atîtor oameni – o şansă unică de a se purifica, de a face ceea ce depinde de ei pentru a asigura televiziunii rolul firesc ce-i revine într-o societate democratică;
2) alţii s-au ascuns – pur şi simplu – cîteva zile de teamă că vor fi nevoit să răspundă de faptele lor sau au fost nesiguri în ceea ce priveşte deznodămîntul acţiunii revoluţionare;
3) o altă categorie a reapărut – după o pauză de mai multe ore sau mai multe zile – pentru a pune mina pe diferite „pîrghii” de conducere în instituţie astfel incit, la o adică, ei să dicteze „regulile jocului”. Se poate demostra valabilitatea acestei „clasificări” cu foarte multe exemple.
Dacă, în ceea ce-i priveşte pe redactori în majoritatea lor covîrşitoare au început să reapară după Anul Nou 1990 pe post, manifestîndu-se – pină atunci – îndeosebi cel de la actualităţi (cu contribuţii şi mobiluri diferenţiate), restul personalului mai ales de la tehnică s-a aflat, în cea mai mare parte, la datorie din primele ore ale naşterii Televiziunii Române Libere. Acest personal, majoritar, a fost luat în calcul, de diferiţi lideri potenţiali, drept principala masă de manevră pentru atingerea scopurilor lor meschine. Doar in primele ore şi zile de libertate, acţiona – necontestat – principiul democratic al majorităţii! Nu numai la Televiziune, ci peste tot intra în funcţiune votul. Cine este pentru? Aşa au căzut – după merit – de pe piedestalul lor, multe nulităţi, mulţi dintre cei vinovati, de ce ni s-a întîmplat în anii dictaturii, dar au şi fost eliminati mulţi incomozi pentru leneşi, borfaşi, veleitari, pentru întreaga pleavă care – inevitabil, în vreme de răsturnări – iese la suprafaţă.
Televiziunea n-a făcut excepţie. Pe 25 decembrie 1989, în studioul 4 se alege cu participarea a mai puţin de 100 de oameni, în majoritate tehnicieni care nu cunoşteau „culisele” acţiunii şi a personalului oficiului de relaţii internaţionale (personal care, cum se ştie, era selecţionat potrivit unor „exigenţe” deosebite, cu avizul organelor bine informate; dar despre acest aspect, cred că vom mai avea prilejul să discutăm) un comitet de conducere format din regizorii Dan Necşulea şi Olimpia Arghir şi din redactorii Petre Popescu şi Victor Ionescu. Este interesant de reţinut că, la data respectivă, nu fusese înlocuită conducerea de pînă atunci a RTV, iar C.F.S.N. desemnase un comitet superior de super-decizie privind activitatea de la Televiziune, comitet format din dnii Silviu Brucan, Dan Marţian şi Constantin Petre – directorul general în funcţiune. Deşi unii membri ai acestui comitet, s-au lăudat cu „minunile” pe care le-au făcut în zilele respective, practic, activitatea din studioul 4 (adică activitatea întregii Televiziuni) a „scăpat” de sub controlul celor de la etajul 11 şi era desfăşurată exclusiv, sub conducerea celor doi regizori şi celor doi redactori menţionaţi înainte.
Unii dintre interlocutori au povestit ce s-a întîmplat în studioul 4 în ziua de 25 decembrie 1989 cu o undă de umor negru. Nu-i voi cita. Prezintă însă interes – pentru proporţiile în care faptele se pot mistifica – ceea ce citim la pag. 298 a volumului „Revoluţia română în direct” şi anume că în după amiaza zilei de 22 decembrie 1989     şi în ziua următoare „calitatea artistică” a emisiunilor a fost asigurată de Dan Necşulea şi Olimpia Arghir. Ne este greu (probabil nu ne putem situa la nivelul de cunoştinţe al autoarei aserţiunii) să pricepem ce se poate înţelege prin „calitate artistică” în condiţiile în care se transmitea în direct ce se intîmpla în studioul 4 şi în Piaţa Palatului, iar la „butoane”, adică regizorii de emisie (cei care „comandau” camerele de luat vederi) erau cu totul altii decît dl. D. Necşulea şi dna O. Arghir.
Dar unde a dispărut, in toată această tevatură, dl Titi Iuga? Vom ajunge şi la dsa. Dar, din păcate, trebuie să mai facem un ocol. În numărul de luni.

Bogdan TABACARU

Ziarul Libertatea din 17 mai 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 17 mai 1991, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Corespondentul LIBERPRESS transmite din Ogrezeni: ŢIGANIADA ÎN SERIAL

• Mai multe case ale ţiganilor ursari distruse de populaţia revoltată

Azi noapte, in comuna OGREZENI din jud. Giurgiu au avut loc grave incidente soldate cu distrugerea mai multor case aparţinînd ţiganilor ursari din localitate. După primele informaţii luate de la fata locului revolta populaţiei din această comună situată doar la cîţiva kilometri de Bolintinul de Deal, ce a fost, după cum se ştie teatrul unor evenimente asemănătoarei a fost provocată de înjunghierea şi aici de către un „ursar”, a unui tînăr (se pare că autorul faptei ar fi fost tot din Bolintinul de Deal).
Vom reveni cu amănunte!