Publicat: 18 Noiembrie, 2016 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1991

DE PE O SĂPTĂMÎNĂ PE ALTA

PREŞEDINTELE ILIESCU A PLECAT LA PARIS
Delegaţia română va participa la cea de-a 4-a Reuniune a ţărilor francofone şi  va  semna Tratatul  de   prietenie   româno-francez.

BORISAV IOVICI LA BUCUREŞTI
A fost primit, la Cotroceni, de preşedintele Iliescu
Declaraţie (ostenită) a domnului STOLOJAN: "Nu există surse de tensiune între noi şi Iugoslavia. Daca sîntem solicitaţi, România e disponibilă să aibă convorbiri cu fiecare republică". Deocamdată, nu sîntem solicitaţi...

ION ŢIRIAC A VENIT ÎN INSPECŢIE CU ŞEFII DE LA MERCEDES
Declaraţie iritată în legătură cu pretinsul transfer de valută: "E complet ridicol ceea ce se tot inventează despre noi!"

MUGUR ISARESCU: "NU NE ÎNDREPTĂM SPRE O DICTATURĂ BANCARĂ!"

Octavian ANDRONIC — Domnule guvernator, de ce sînt numai 4 reprezentanţi, şi numai ai băncilor de stat în comisia de fixing? Este vorba, cumva, de un reflex... bancar al sloganului populist "Jos privaţii"?
Mugur ISĂRESCU — De astăzi, vor fi şapte! Celor patru li se adaugă reprezentanţii băncilor "Tiriac", "Bankcoop" şi "Mindbank". 
Şi deschiderea nu se va reduce doar la atît. 
Tot astăzi, am avut discuţii tehnice cu băncile străine din Bucureşti, pentru a le conecta nu numai la această operaţiune în sine, ci la noul tip de operaţiuni, în general. 
Vor trebui şi ei să muncească mai mult şi să-şi diversifice prestaţiile, să-şi construiască capacitatea de a ţine conturi în lei. Şi să rişte şi ele, alături de celelalte. 
Cît despre faptul că la debut s-au aflat doar patru bănci — cele mai importante — asta ţine de pregătirea operaţiunii de unificare a cursului, de condiţiile tehnice pe care le implică. Vedeţi, noi am mai vrut o dată să facem acest lucru. În septembrie, dar am eşuat. 
Nu puteam să ne permitem şi de data aceasta un astfel de  risc.

— Am vrut, la întîlnirea de joia trecută să vă pun o întrebare, dar n-am reuşit din cauza avalanşei de felicitări şi omagii cu care v-au copleşit confraţii...
— Nu pe mine, pe primul ministru!

— Exact. Profit acum de prilej pentru a v-o pune: în momentul în care s-a luat decizia unificării cursului intern, au fost evaluate şi consecinţele crizei de încredere pe care o asemenea măsură de mînă forte o genera în rîndul investitorilor străini şi al agenţilor economici privaţi? 
— Am evaluat. 
Şi am încercat să prevenim aceste consecinţe. 
Ca dovadă, mass-media internaţională a aflat acest lucru aproape imediat prin intermediul agenţiei Reuters. Iar comentariul acesteia a fost că în acest fel România dovedeşte clar că se rupe definitiv de un sistem economic centralizat, în aceeaşi perioadă se afla la Bucureşti şi o delegaţie a F.M.I.-ului, ne-au dat şi ei cîteva sfaturi bune. 
Dar, în general, investitorii străini sînt influenţaţi de ce scrie în presă şi termeni oarecum hazardaţi precum "confiscare", "naţionalizare" şi aşa mai departe n-au făcut decît să-i alerteze.

— După doi ani de construcţie a mitului dolarului atotputernic, nu credeţi că socul coborîrii lui de pe soclu a fost prea puternic asupra publicului?
— Dacă stăm să analizăm atent lucrurile, veţi vedea că în aceşti doi ani noi n-am făcut altceva decît să "dedolarizăm" economia, gradual, făcînd în acest fel să funcţioneze piaţa. 
Eu cred însă că pentru recîştigarea încrederii de care vorbeaţi nu e nevoie de mai mult de o lună.

— Aveţi în vedere termenul de 31 decembrie acordat agenţilor privaţi pentru a-şi lămuri situaţia conturilor în valută?
—  Nu numai. 
Deşi n-ar fi exclus să apară lucruri noi în această privinţă. 
Chiar mîine noi vom discuta cu factori de decizie din guvern, bănci, de la Agenţia de privatizare impactul unificării cursului asupra sectorului privat. Avînd în vedere ca sistemul să nu descurajeze sectorul privat şi investitorii străini şi să luăm acele măsuri capabile să facă mai repede posibil sistemul nostru credibil pentru businessul legitim. 
Vom adopta o poziţie flexibilă.

— Ce elemente veţi avea în vedere?
— Că nu trebuie încurajată evaziunea de capital. 
Că investitorii serioşi, solizi, nu au de ce să se teamă. Vedeţi, cînd am evaluat situaţia de la noi, am făcut comparaţie cu cei din jur. 
Dacă Bulgaria, de pildă, fără rezerve şi cu datorii mari a reuşit să facă pasul acesta doar prin curs, de ce n-am putea noi? 
Fără datorii, cu ceva rezerve şi cu un comerţ exterior ceva mai puţin afectat de dependenţa faţă de CAER. 
Dar, să fie clar. În momentul de faţă nu putem să ne permitem mai mult decît convertibilitatea de cont curent — numai pentru operaţiunile curente ale ţării. Şi mai e ceva: există o anumită confuzie — valuta nu se cedează la Banca Naţională sau la un fond centralizat de stat. 
Ea este folosită astfel încît băncile comerciale să poată să-şi îndeplinească funcţia de intermediar!

— N-aveţi impresia că după revoluţie noi ne-am tot temut de o dictatură militară şi că acum s-ar putea să dăm peste una bancară?
— Este desigur, o exagerare. 
Nu e nici o exagerare, însă, în faptul că banii, prin rolul lor de a asigura sistemul circulator, au practic cel mai greu cuvînt de spus. 
Dacă vom avea o circulaţie monetară sănătoasă va fi bine pentru toată lumea.

— Credeţi că există posibilitatea repetării, într-un viitor apropiat, a unei intervenţii autoritare de genul acesta?
— Eu cred şi spun că este ultima de acest gen în România. 
A trebuit însă să o facem. 
Era cît pe ce să ne înecăm la mal! Acum însă, s-a închis cercul. 
Privatizarea a demarat. 
Rămîne să facem cîteva mişcări importante pentru funcţionarea şi garantarea comerţului exterior, funcţionarea şi garantarea agriculturii, funcţionarea şi garantarea micilor antreprenori. 
Este foarte importantă, de asemenea, constituirea unui fond de garanţii pentru credite acordate sectorului particular. 
Statul trebuie să participe la aceste fonduri, să-şi asume un anumit risc în aceste programe de finanţare.

— A fost legală măsura de asigurare a cursului unic prin trecerea întregii valute în posesia statului? 
 Nu s-au încălcat prevederile legilor 15 şi 31, ale altor reglementări?
— Nu s-a comis nici o ilegalitate. 
S-a procedat conform prevederilor Legii de funcţionare a Băncii Naţionale, ulterioară celor enumerate de dv. Ordinul de cedare nu s-a aplicat decît la capitalul de stat. 
Celorlalţi li s-a spus doar să se încadreze în sistem.

— Ce se va întîmpla în continuare cu deţinătorii de valută, în perspectiva necesităţilor lor viitoare pentru importuri?
— Noi ne asumăm responsabilitatea de a asigura valuta necesară pentru operaţiunile de cont curent. 
Evident, atîta timp cît se respectă regula jocului. Iar sistemul tehnic al băncilor va asigura fluenţa acestor operaţiuni.
— Vă  mulţumesc!

Ziarul Libertatea din 18 noiembrie 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Corespondenţă din Paris - INCURSIUNE IN CULISELE FRANCOFONIEI

De pe Orly, prin telefon, de la OCTAVIAN ANDRONIC

BAC-ul companiei ROMAVIA care îndeplineşte şi astăzi funcţii prezidenţiale (cînd nu e pus la dispoziţia echipelor de fotbal) a aterizat pe Orly la ora 12.30, după un zbor de circa două ore şi jumătate. 
Preşedintele Ion Iliescu şi suita sa s-au îndreptat, după o scurtă şedere în pavilionul de onoare al aeroportului, pînă la îndeplinirea formalităţilor de intrare, spre hotelul "Raphael", ales ca reşedinţă de către gazdele franceze.
Noi, ziariştii care compunem staff-ul de presă (patru cotidiane "centrale" şi patru din ţară, plus ziarişti de audiovizual şi agenţie, în total vreo 15 persoane, dacă am numărat bine) mai întîrziem puţin pe aeroport, prilej  pe care-l folosesc pentru a completa corespondenţa începută în avion, în speranţa prinderii ediţiei de astăzi.
Ne aflăm, deci, în "oraşul-lumină", preşedintele Iliescu răspunzînd invitaţiei preşedintelui Mitterrand ca România să participe la Conferinţa la nivel înalt a francofonilor — cea de-a patra, în calitate de observator. 
Sînt prezente, din cîte am aflat, delegaţii din 41 de ţări. 
Şi nu e nici prima participare a României la astfel de manifestări: am mai fost reprezentaţi la reuniuni ale unor miniştri, medici şi parlamentari de limbă franceză şi se pare că ne-am acomodat bine.
Actuala conferinţă va dezbate, în plus şi pe secţiuni, probleme actuale ale francofoniei şi ale colaborării pe această bază ceea ce pentru noi poate fi într-adevăr  folositor. 
Mai ales că pe bază de limbă s-au  produs şi cele mai multe   contacte, schimburi şi relaţii dintre România şi Franţa. 
E drept că nu de dicţionare avem noi cea mai acută nevoie acum, dar în lipsă de altceva. 
Ca şi bunele sentimente, pe care ne-am obişnuit să le considerăm tradiţionale din partea surorii mai mari de gintă.
Din păcate, însă, preparativele acestei colaborări, pe mine unul m-au pus pe gînduri. 
Pentru că dincolo  de simpatie şi condescendenţă, din relaţiile noastre uzuale cu reprezentanţii acestei mari naţiuni, răzbate un soi de atitudine  colonială, superioară şi dacă nu dispreţuitoare, cel puţin indiferentă. 
Procurarea vizei de către membrii echipei de presă a preşedintelui român ar merita o relatare mai amplă, plină de tîlc şi învăţăminte. 
Mă voi rezuma să vă spun că am dat tîrcoale porţilor consulatului vreme da trei zile, printre solicitanţi agitaţi şi înrăiţi de lungi aşteptări, nedispuşi să înţeleagă că e vorba de o urgenţă mai mare decît a lor. Intervenţiile multiple şi pe diferite filiere s-au soldat în cele din urmă — pentru noi cel puţin — cu promisiunea că vom primi viza marţi. 
Adică mîine!
Domnul ambasador Vignal, mare prieten şi — între altele - premiant al ziarului nostru s-a derobat cu eleganţă explicîndu-ne că treburile consulare sînt un alt resort şi am înţeles că domnia sa nu doreşte să se bage... 
În fine, n-o să divulg cum şi în ce condiţii paşaportul meu a fost găsit într-un vraf uitat şi mi-a parvenit în ultimul moment. 
Povestea colegilor mei este foarte asemănătoare... 
M-am consolat cu ideea că poate ambasada noastră le-a făcut acelaşi lucru ziariştilor francezi care l-au însoţit pe Mitterrand la Bucureşti, deşi mă îndoiesc...
În orice caz, auspiciile sub care purcedem la însuşirea spiritului francofoniei nu sînt probabil, cele mai strălucite. 
Mă mai gândeam că ar putea fi şi din cauză că până acum nu avem un tratat de prietenie cu ei şi că abia după semnarea Tratatului de înţelegere amicală şi cooperare cu Franţa, de miercuri, lucrurile se vor schimba radical. Vom trăi şi vom vedea.
Invitarea, alături de România, şi a Bulgariei indică şi preocuparea pentru această zonă de interes a Europei de Est, rămasă disponibilă după împărţirea la masa verde, a zonelor de influenţă postcomuniste. 
Prezenta preşedintelui Iliescu la Paris, pentru a doua oară (prima dată la CSCE) promite să se concretizeze în contacte variate, cu personalităţi ale vieţii politice franceze şi internaţionale. 
Se pare că domnul ambasador Vătăşescu şi echipa sa au trudit din greu la organizarea programului şi o simplă privire aruncată pe acesta te poate pune pe gînduri.
Astfel, chiar în după-amiaza asta sînt prevăzute întâlniri cu delegaţia bulgară (măcar aici, dacă la Ruse — Giurgiu nu se mai poate din cauza festivalului eco-rock), cu un posibil secretar general O.N.U., cu Boutros Ghali, prim-ministru ai Egiptului, cu oameni de cultură români şi francezi, la ambasadă, cîteva interviuri pentru posturile de televiziune. 
Staff-ul prezidenţial se aşteaptă la o veritabilă ofensivă din partea mass-media franceze pe tema "Roman", a cărui cotă de popularitate pare să fie aici considerabilă, precum şi pe aceea a modalităţii mai puţin ortodoxe de trecere la convertibilitatea  parţială  a  leului.
Mîine, la ora 10.30 are loc deschiderea solemnă a reuniunii cu o alocuţiune a preşedintelui Mitterrand, urmată de cîteva discursuri ale unor şefi de delegaţii. 
N-ar fi exclus ca şi domnul Iliescu să figureze printre aceştia. 
Dar despre acestea în corespondenţa de mîine. Pînă atunci, vorba francofonului: AU REVOIR!

CONFERINŢĂ DE PRESĂ

ION ILIESCU: "E PREMATUR SĂ MĂ PRONUNŢ DACĂ VOI CANDIDA DIN NOU"

• Bulgarii au elaborat Constituţia în 4 luni. Cea din 1923 a fost adoptată in 16 zile. Parlamentul României discută de peste un an • Temerile privitoare la faptul că Stolojan va frina reforma n-au avut temei • 50 de lei benzina — e un pret protejat • Guvernele vin şi pleacă, partidele se pregătesc de alegeri, dar tara are nevoie de o strategie de perspectivă a dezvoltării economice • Demagogia demolatoare şi asociaţiile agricole • Intoleranta e de neacceptat, ca şi excesele verbale, generalizările şi culpabilizarea • E prematur să mă pronunţ dacă voi candida, din nou. Vor fi multe evenimente ce vor concura la luarea unei decizii" • "Nu mă jenează prezentarea unor aspecte din viaţa mea!" • RELAŢIA ILIESCU-ROMAN: "Sper să rămină relaţii personale bazate pe responsabilitatea politică"; "S-au acumulat, elemente de amărăciune personală, exacerbate insă“; " Nu cred că ele pot afecta puternic înţelegerea noastră“ • "SINT CEVA MAI REALIST DECIT SE SPUNE ŞI NU MA AMESTEC IN LUCRURI LA CARE NU MA PRICEP" — apropo de ideea că ar fi susţinut "confiscarea valutei" • "Sint nerăbdător să finalizez acest mandat' • "Guvernul Roman a ignorat într-o oarecare măsură problemele concrete ale economiei, concentrîndu-şi atenţia asupra măsurilor legislative" • "MI SE PARE CA ECHIPA STOLOJAN MANIFESTA MAI MULTA CONCRETEŢE ŞI MAI MULT PROFESIONALISM" • "Personal nu am apreciat formula de statut adoptată la Convenţia Naţională a F.S.N., formula de "lider naţional" mi se pare nedemocratică, Ia fel ca şi numirea de persoane de către acesta. E insă opţiunea Frontului să rezolve aceste probleme" • "Aş dori să am relaţii bune cu presa. O tratez cu înţelegere" • "Cu amărăciune constat că a început să se contamineze şi Basarabia de climatul ăsta bucureştean • "Ca să-l schimbăm pe Valeriu trebuie să avem argumente"...    

TEZE SI CORIGENTE IN DEALUL COTROCENI...

Vineri, la conferinţa de presă a preşedintelui Iliescu de la Cotroceni am avut senzaţia că acest necesar schimb de idei si informaţii dintre institutia prezidenţială si presă, tinde tot mai mult să devină un soi de parodie, monotonă si agasantă, Si asta nu neapărat din cauza preşedintelui. Mai degrabă din partea unei... anumite părţi a presei, preocupată mal puţin, sau prea puţin, de fluxul informaţional si mai mult de propriul ei narcisism. Nimeni sau aproape nimeni nu mai pare interesat să asculte! Cei mai mulţi doresc să fie ascultaţi, să fie remarcaţi, să fie —    vorba domnului Cristoiu — văzuţi de-neveste! Pentru că pină la urmă asta e problema: faptul că aceste conferinţe se televizează, prilejuieşte mici recitaluri pentru prieteni si cunoscuţi din partea unor confraţi convinşi de faptul că impactul audiovizualului este considerabil mai mare decit cel al cuvîntului scris. Întrebările interesante, inteligente, preocupate s-au putut număra si de data aceasta pe vreo trei dintre degetele de la o singură mină. Comportamentul breslei — o spun cu părere de rău — sugerează o reacţie de tip canin: cine latră mai tare, mai cu aplomb, cine miriie mai sugestiv la capul statului, îsi transferă automat o parte din autoritatea acestuia asupra sa. Să nu credeţi insă că întreaga Conferinţă e compusă din exprimări vehemente. Nu. Pot fi regăsite si schelălăieli pline de recunoştinţă sau sugestive dări din coadă. Nota dominantă o constituie însă aceea a "loviturile decisive", a întrebărilor "încuietoare" — aceleaşi si aceleaşi — care înaintea răspunsului stirnesc priviri admirative din partea celor de pe aceeaşi baricadă, încurajări mute, mici senine si semnale victorioase. Căci ce poate fi mai "încuietor" decit să-l întrebi pe preşedinte ce părere are despre... monarhie? Din păcate, preşedintele a picat aici in cursă, dezvoltindu-şi fără pic de diplomaţie opinia personală, despre care vor curge cu siguranţă, rîuri de cerneală. Sau la ce s-a gîndit (?!) atunci cind l-a felicitat pe Gorbaciov cu prilejul zilei de 7 noiembrie? De bună credinţă si nesesizind "schepsisul", domnul Iliescu a explicat că pînă una-alta astea sînt uzanţele, în loc să spună că, de pildă, se gindea la o cunoştinţă sau la vreun film... O altă marotă a presei este aceea de a-i explica preşedintelui careîi sint atributiile ce ar trebui să facă si cum ar trebui să se comporte. De ce a vorbit în preambul despre energie? Asta e treaba guvernului! De ce s-a ambalat în chestia cu recolta? E tot a guvernului. Cum îsi permite să meargă Ia Conferinţa Francfoniei că doar România nu e francofonă? Şi aşa mai departe. Procesele de intenţie ocupă si ele locul lor bine precizat la astfel de întîlniri: cum şi-a permis să vorbească despre "paraziţii de la oraş" care nu cultivă pămîntul? De ce nu acordă cetătenia română basarabenilor? De ce nu aduce odată tezaurul de la ruşi? A citit "Scinteia"? Si — mai ales — de ce de data asta n-a criticat presa?
Este adevărat, s-a mal spus, am spus-o si noi ori de cîte ori a fost cazul, că preşedintele Iliescu este departe de a fi perfect, ca om şi ca preşedinte, că a făcut si face greşeli, că i se pot imputa multe. Dar de aici pînă Ia a-l "victimiza" sistematic de dragul măruntelor satisfactii personale în aceste partide de hărtuială cărora le rezistă cu un stoicism - uneori greu de înţeles, este o chestiune care începe să frizeze o linsă de bun simt acută. In fata altercaţiilor pentru acapararea mai rapidă a microfonului: a avalanşei de "neîntrebări", de Iungi consideraţii si opinii personale (să le stie si naţiunea!) eforturile preşedintelui de a menţine acest tip de contacte se dovedesc contraproductive si profund inutile. Ca să nu mai1 vorbim de marele număr de ziarişti care n-au nici o contingenţă cu ziaristica, reprezentanti de asoMatii-fantomă. ce umplu sa’a de fiecăre dată din lipsa, probabil, a unei alte ocupaţii mai plăcute...

Octavian ANDRONIC

O.K. 

Să se bucure, oare, echipele de pe locul 2 din grupele unde au ciştigat Iugoslavia si URSS (USS)? Echipele de fotbal reprezentative ale acestor state au deja biletele în buzunar pentru Suedia, dar mai sînt ele sigure ce state vor "reprezenta" în 1992?

Ziarul Libertatea din 18 noiembrie 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

 

Ziarul Libertatea din 18 noiembrie 1991, pag. a 6-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

 • PLEBISCITUL DUPA ŞASE ZILE. Voturi DA: 3 323 669. Voturi NU: 65 • CONSILIU DE APROVIZIONARE prezidat de Mareşalul Antonescu • PUTERNIC CUTREMUR in Turcia • EXPOZIŢIA "HRANA SI ECHIPAMENTUL SOLDATULUI ROMÂN ÎN RĂZBOIUL CONTRA BOLŞEVISMULUI" a fost vizitată de M.S. Regele Mihai I şi M.S. Regina Mamă Elena. Vizita la expoziţie a Mareşalului Antonescu şi a membrilor guvernului • LA TEATRUL TANASE, premiera AŞA TE VREAU TANASE, formidabila revistă ,a d-lor St. Cristodulo şl V. Vasilache. Debutul stagiunii companiei CĂRĂBUŞ, cu Tă-nase, N. Roman, Elena Burmaz, Titi Botez, Silly Popescu, Valerica Cevie, Dan Demetrescu, Zizi Şerban, Ion Antonescu, G. Trestian • "BOLŞEVICII AU PIERDUT ŞASE MILIOANE DE OAMENI'. Războiul din Rusia, numai după aceste pierderi ireparabila, reprezintă o victorie pentru aliaţi" • CATASTROFĂ MINIERĂ în Algeria • "ODESA care dispare, Odesa care se naste“ • De la Gengis-khan la Stalin" • "CRIZA BURGHEZIEI ROMANEŞTI", comentariu de Const. Hentzescu, în ziarul "Universul" • MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA unor dispoziţiuni din decretele-legi privitoare la trecerea bunurilor evreeşti în patrimoniul Statului • FUEHRERUL a decorat pe dnii General Iacobici şi general Ciupercă • IN ATENŢIA D-LUI PRIMAR AL CAPITALEI: Cazul PAPACISTIDE — jefuieşte populaţia" • ANIVERSAREA marşului asupra Romei • "COMUNISMUL ÎN LUMINA CREŞTINISMULUI", articol de St. Gh. Stefănescu • PLATA DREPTURILOR PANEŞTI ale invalizilor si celor morţi sau dispăruţi in război    ________.     

Selecţie de Ion BUTNARU