Publicat: 19 August, 2018 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1993?

DE LA O ZI LA ALTA

Un nou concept pe piaţa ideilor
ANARHO - JURNALISMUL!

ESTE FRATE DE CRUCE CU ANARHO-SINDICALISMUL ŞI ŞI-A FĂCUT APARIŢIA ÎN ROMÂNIA ÎNCĂ DIN 1990 CA PARTE INTEGRANTĂ A DEMOCRAŢIEI ORIGINALE.
Din p.d.v. ideologic:
ANARHO-JURNALISMUL CONSIDERA ORICE FORMA DE GUVERNARE CA O TIRANIE, ORICE FORMA DE STAT CA O CONSTRÂNGERE A LIBERTĂŢII INDIVIDULUI. EL PREAMĂREŞTE ACŢIUNEA ANARHICĂ.
TOT CE REPREZINTĂ ORDINE TREBUIE NIMICIT TOTAL ŞI IMPLACABIL! ("Distrugeţi tot ce există organizat, orbeşte şi fără discriminare" — îndemna însuşi părintele anarhismului, tătucul Bakunin.)

Forme de manifestare:

A DEBUTAT PRIN ACLAMAREA ŞI JUSTIFICAREA ATACURILOR ÎMPOTRIVA INSTITUŢIILOR PUBLICE, A ASEDIERII GUVERNULUI (CLĂDIREA), A INCENDIERII POLIŢIEI (TOT CLĂDIREA), A ESCALADĂRII GARDULUI COTROCENILOR.

FORMA COMPLEXĂ: JUISAREA DE FERICIRE LA ORICE GREVĂ, LA ORICE DEZORDINE, LA ORICE MANIFESTARE DE SLĂBICIUNE A INSTITUŢIILOR STATULUI.
ANARHO-JURNALISMUL PRIVEŞTE CONFLICTELE DE MUNCĂ PRECUM UN MECI DE BOX, DIN CARE CINEVA (DE PREFERINŢĂ GUVERNUL) TREBUIE SĂ IASĂ COTONOGIT Şl CU OCHII UMFLAŢI. ("Al cui cap va pica: al lui Cosma sau al lui Văcăroiu ?" — clama, însetat de... sânge, anarho-jumalistul.)

FORMA SUPREMA : CĂDEREA GUVERNULUI! (De nu mai puţin de 5 ori, doar în '93, anarho-jurnali;tii au anunţat căderea guvernului). CRITICA DEVINE ÎN ACEASTĂ FAZĂ SINONIMĂ CU INCITAREA, CU DORINŢA APARIŢIEI HAOSULUI ŞI A DEZORDINII.

Deviza anarho-jurnalismului:
«DUPĂ NOI POTOPUL!»
În zelul său, anarho-jurnalismul ajunge la paroxismul presei - cu tendinţă, atât de dragă comuniştilor de omenie. În dicţionarul său, termenii se radicalizează:
• GREVIŞTII — OAMENI AI MUNCII, OPRIMAŢI ÎN TOATE FELURILE DE PUTERE.
• PUTEREA — CLASA EXPLOATATOARE, CARE SUGE SÂNGELE POPORULUI.
Nostalgia după epoca de aur merge până acolo încât anarho-jurnalistul vede în mecanicii de azi,
eroii de Ia Griviţa din '33. Anarho-jurnalistul se vrea un Vasile Roaită care trage sirena revoltei, furios că şeful statului nu este in stare să ia apărarea unei greve care distruge economia naţională!
CREDINCIOS PRINCIPIILOR MARXISM-LENINISMULUI, ANARHO-JURNALISTUL SPUMEGĂ DE FURIE CĂ GREVA SE SPARGE!
DEZASTRUL AR TREBUI SĂ CONTINUE PÂNĂ LA DUCEREA TĂRII DE RÂPĂ, O DATĂ CU GUVERNANŢII CEI RĂI! "TRĂDĂTORII" CARE SPARG GREVA AR TREBUI PUŞI LA STÂLPUL ROŞU AL INFAMIEI!
Inutil să mai spunem că anarho-jurnalistul nu are nici o răspundere în edificarea statului de drept. Ba din contră! 

 

BOMBA ZILEI

Şi totuşi, ieri, dolarul trebuia să coste 835 lei!

• Cine l-a obligat pe dl Isărescu să modifice rezultatul licitaţiei valutare, scăzând cursul la 805 lei?

Ca în fiecare zi, marţi la prânz Banca Naţională a anunţat rezultatul licitaţiei valutare, prin care cursul de schimb era stabilit la 835 lei pentru un dolar american. Cotaţia ar fi fost valabilă în tranzacţiile bancare de miercuri, 18 august 1993.
La şase ore după acest anunţ B.N.R. revine cu alt comunicat ce-l anulează pe primul! De această data, cursul de schimb stabilit prin licitaţie era fixat la 805- lei pentru 1 dolar american. B.N.R. motivează harababura "printr-o eroare de transmitere". Deci un operator căscat, a încurcat tastele.
Explicaţia nu ţine!
Cele două comunicate date publicităţii marţi conţin, pe lângă paritatea leu/dolar şi cotaţiile celorlalte valute convertibile, în raport cu leul. Acestea au valori ce diferă de la un comunicat la altul. Ele nu se stabilesc direct în cursul licitaţiei, ci se calculează separat la sfârşitul licitaţiei interbancare, în funcţie de cotaţiile bursei din Londra. Or, şi aici a fost vorba de o "eroare de transmitere"? Să admitem şi această succesiune de erori nefericite. Totuşi valoarea tranzacţiilor încheiate în cadrul licitaţiei interbancare nu poate avea nici o legătură cu "eroarea de transmitere" invocată de B.N.R. Primul comunicat anunţă un volum de 4 376 862,71 dolari, în vreme ce următorul indică 4 260 097,03 dolari. Diferenţa este clară şi greu explicabilă. Dl Isărescu rămâne dator cu încă un răspuns pentru a elimina suspiciunea că decizia privind cursul valutar nu se ia numai în strada Doamnei.

Proverb adnotat:
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ CAPRA VECINULUI!