Publicat: 19 Ianuarie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu decenii, în 1990?

AZI

"ŞOCUL PREZENTULUI": "Uite un ministru cu barbă!". Acolo unde mai înainte fusese unul cu fustă....

POST-SCRIPTUM • Admirabilă definiţia pe care Andrei Pleşu a dat-o atribuţiilor ministerului pe care-l conduce: să lase cultura în pace! Oare se va descurca aceasta fără în indicaţii de sus?

SEMNAL DE ALARMĂ 

De ce sînt goale rafturile magazinelor?

Pentru că produsele aşteaptă în gară, în vagoane şi în transconteinere! Cel puţin aceasta pare să fie situaţia în privinţa produselor alimentare. Conform unui inventar foarte exact efectuat de către ing. Şt. Crintea, de la Regionala C.F., secţia E.C.M., terminalul de tran-sconteinere 16 Februarie, la data de 16 ianuarie, gara era blocată de nu mai puţin de 73 transconteinere conţinînd: paste făinoase,     făină, griş, conserve de legume, pişcoturi, produse zaharoase, praf de budincă, stixuri, biscuiţi, conserve de peşte, conserve de carne, apă minerală, bitter, conserve de frucţe şi altele, sosite din toată ţara. Unele dintre acestea zac în gară încă de la începutul lui decembrie 1989 (un conteiner cu făină, de la Bacău, din 2 decembrie, altul cu conserve de legume, de la Giurgiu, din 7 decembrie, paste făinoase de la Feteşti, din 6 decembrie, făină de la Bacău, 5 transconteinere, din prima jumătate a lunii decembrie şi aşa mai departe) în timp ce altele sosesc găsindu-şi cu greu locul printre garniturile imobilizate. Cauza - ritmul lent de descărcare practicat de către depozitele Militari, 13 Septembrie şi Dealul Spirii, ale I.C.R.A. Scuzele - un bogat sortiment - nu ţin de foame, iar cei de la calea ferată sînt neliniştiţi, pe bună dreptate, de modul în care nu evoluează lucrurile. Părerea dînşilor, pe care o împărtăşim, e că la greutăţile obiective se adaugă acelea - subiective - ale neadaptării modului de lucru la condiţiile speciale din prezent. Efortul de aprovizionare a consumatorilor se loveşte de schematismul metodelor de lucru ale I.C.R.A. (respectarea "neabătută" a traseului gară - depozite - magazine). Credem că este absolut necesară abordarea unui alt sistem, în care prioritate să aibă operativitatea cu care produsele căutate ajung direct Ia magazine, prin organizarea unui dispecerat chiar în gară!

A. OCTAVIAN

Scrisoare deschisă

Stimaţi şoferi,

Politia rutieră aşteaptă din partea dumneavoastră o serie întreagă de răspunsuri la dialogul implicit declanşat prin bogatul pachet de măsuri menite să readucă acest capitol al vieţii noastre de zi cu zi la nişte parametri normali, fireşti, civilizaţi. Demonstraţia bunelor intenţii a foşt făcută o dată cu retragerea tuturor acelor restricţii de circulaţie arbitrare impuse de nesfîrşitele "vizite de lucru" ale primului automobilist al ţării: calea Victoriei, piaţa Unirii, bulevardul Kalinin şi alte artere de uz prezidenţial au fost redate circulaţiei publice, o dată cu înlăturarea altor restricţii ce tindeau să facă din circulaţia automobilistică un lux prea scump pentru automobilistul cu număr obişnuit - fie el cu soţ sau fără. Alte veşti bune ne-au parvenit deunăzi, şi ele se referă la abolirea testărilor la regulile de circulaţie, scoaterea de sub urmărire a taximetriştilor amatori, legalizarea folosirii instalaţiilor autorizate de gaz şi renunţarea la examenul de noapte. Bănuim că vor urma şi alte măsuri de natură să facă din circulaţia rutieră un capitol de viată normală şi nu putem decît să salutăm racordarea poliţiei rutiere la mersul vremii. Ţinem însă să atragem atenţia că ne revine obligaţia de a trata cu reciprocă atenţie şi receptivitate acest demers, nefăcînd altceva decît să ne protejăm pe noi înşine, respectînd o lege care nu are altă finalitate decît aceasta. Să fim serioşi: nu se poate imagina - în condiţiile actuale de densitate a traficului - o circulaţie care să nu ţină seama de regulament! Să ne ferim de pericolul prezent şi în alte raioane ale vieţii de fiecare zi, de a trece de la un climat de rigiditate stresantă, la o "libertate" anarhică! Căci circulaţia de dreapta rămîne de dreapta (cu excepţia... Angliei şi Australiei!), sensul unic rămîne unic şi prioritatea prioritate. Toate consecinţele care rezultă din ignorarea acestor prevederi se regăsesc în capitole ale codului rutier şi pot duce pînă la răspunderea penală.

Iată de ce Poliţia Rutieră a Capitalei, prin intermediul a-genţilor săi, face un călduros apel la dumneavoastră, şoferi sau pietoni, să ţineţi cont că:
• circulaţia pietonală pe carosabil, în condiţiile existenţei gheţii, vă poate proiecta în orice moment sub roţile unui autovehicul patinînd pe şleaurile formate în zăpada necurăţată la timp.
• nerularea cu viteză redusă poate cauza coliziuni cu urmări grave, iar parcarea haotică îngreunează serios traficul (cum se întîmpla de exemplu în Piaţa Revoluţiei).
Nu atît legea - consideră poliţiştii rutieri - cît bunul simţ impune să dăm dovadă de o disciplină rutieră liber consimţită, neamendată de spectrul sancţiunilor de tot felul. Avem datoria să dovedim că, în evantaiul larg de libertăţi pe care le-a adus cu sine noua noastră condiţie, există un loc "rezervat" şi pentru libertatea de a acorda cuvenita atenţie acestui deloc neglijabil capitol care este circulaţia - şi, implicit - siguranţa rutieră.

Post Scriptum: Un amănunt nu lipsit de semnificaţii: în intervalul 22 decembrie 1989- 16 ianuarie 1990 la toţi indicii rutieri (coliziuni, răniri uşoare, accidente grave cu pierderi de vieţi omeneşti) cifrele înregistrate se situează mult sub cele din perioada corespunzătoare a anului trecut. Un "examen de maturitate" pe care şoferii bucureşteni l-au trecut cu succes!

Octavian ANDRONIC 


Pag. a 2-a

Chestiunea zilei: Astfel am reuşit să reducem importul de anestezice

​Caricatură de ANDO


Pag. a 3-a

COMUNICAT

Consiliul Frontului Salvării Naţionale s-a întrunit la 17 Ianuarie, cu următoarea ordine de zi:

1. Ratificarea decretelor-lege cu privire la "Organizarea referendumului pentru reintroducerea pedepsei cu moartea" şi la "Scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Român".
2. Reînfiinţarea unor comune şi sate desfiinţate în 1989.
3. Informare cu privire la principiile proiectului noii legi electorale.

La punctul 1, Ion Iliescu, Petre Roman şi Dumitru Mazilu au explicat condiţiile în care, sub presiunea manifestaţiei din 12 ianuarie din Piaţa Victoriei, au fost adoptate cele două decrete-legi - primul cu privire la organizarea referendumului pentru reintroducerea pedepsei cu moartea şi al doilea cu privire la scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Român. Asumîndu-şi răspunderile personale ce revin fiecăruia, ei au declarat că adoptarea proiectelor de mai sus constituie o greşeală politică şi o îndepărtare de la principiile Frontului Salvării Naţionale.

Subliniind faptul că aplicarea pedepsei cu moartea celor doi tirani, Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena, a fost justificată - atît de situaţia critică a momentului, cît şi de dimensiunea crimelor de care se fac vinovaţi în faţa poporului român - preşedintele Consiliului a evidenţiat faptul că măsura adoptată de abrogare a pedepsei cu moartea încă din primele zile ale revoluţiei a fost primită de opinia publică din ţară, ca şi de cea internaţională, cu o mare satisfacţie, ca un act politic major, de alăturare a României democrate la lumea civilizată, ca o contribuţie la promovarea demnităţii umane şi la afirmarea drepturilor omului. Este semnificativ că la Pactul internaţional relativ la drepturile civile şi politice, vizînd abolirea pedepsei cu moartea - adoptat de Adunarea Generală a O.N.U. - România, din dispoziţia fostului dictator, a fost printre puţinele ţări care s-au abţinut de la vot.

Renunţarea la pedeapsa cu moartea nu înseamnă în nici un caz slăbirea exigenţei faţă de judecarea cu toată severitatea a principalilor asociaţi ai tiranilor din conducerea ţării, a şefilor securităţii centrale şi locale, ca şi a celor din aparatul de represiune şi a teroriştilor care se fac vinovaţi de crime îndreptate împotriva poporului român, în anii dictaturii şi în zilele revoluţiei. Tribunalele vor aplica pedepsele cuvenite, inclusiv pedeapsa cea mai aspră din Codul penal - detenţiunea şi munca silnică pe viaţă.    

Apariţia Decretului-lege cu privire la organizarea referendumului pentru reintroducerea pedepsei cu moartea a produs stupoare şi nedumerire. Aproape toate ecourile din presa noastră şi din cea internaţională dezaprobă această revenire.

Cu privire la scoaterea partidului în afara legii - există un curent general de opinie privind condamnarea partidului comunist ca formaţiune politică. El a fost confiscat de dictatură, devenind instrumentul demagogiei, minciunii, şi crimei ca metodă de guvernămînt. Este un fapt că partidul s-a exclus singur din viaţa politică a ţării. Partidul comunist nu mai există. El s-a identificat in conştiinţa poporului cu Ceauşescu. Este de înţeles, de aceea, ura pe care o are faţă de acest partid poporul român, ca şi cerinţa că toţi cei cese fac vinovaţi prin participare directă la aplicarea politicii dictatoriale să fie traşi la răspundere, iar cei ce au deţinut pînă în ultimul timp posturi de răspundere în partid şi în stat să fie îndepărtaţi din asemenea poziţii.

Scoaterea insă în afara legii a unui partid este o chestiune politică şi juridică, cu implicaţii mult mai largi, Aceasta constituie o măsură antidemocratică, contrară principiilor Frontului Salvării Naţionale cu privire la crearea în România a unei societăţi democratice pluraliste, în care au dreptul să ia fiinţă şi să activeze orice fel de partide şi grupări politice, cu excepţia celor fasciste. Atît reacţii din ţară, inclusiv ale unor partide, cit şi din străinătate subliniază caracterul nedemocratic al unei asemenea măsuri. Nu prin decrete pot fi desfiinţate partidele; aceasta ţine de lupta politică şi de situaţia politică generală. O ţară care are o democraţie demnă şi dreaptă nu poate lua o asemenea măsură.

Dezbătînd aceste probleme, Biroul Executiv a ajuns la concluzia că ambele decrete adoptate, ca rezultat al cedării neprincipiale in faţa unor presiuni, sînt contrare principiilor noastre democratice şi le-a supus dezbaterii Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organul care răspunde în faţa ţării, în drept să ratifice sau nu hotărîrîle adoptate de Biroul său Executiv. Deplin conştient de răspunderea care-i revine personal pentru greşeala politică comisă, preşedintele a apelat la Consiliu să dezbată aceste două hotăriri, propunînd anularea lor.

Totodată pornind de la constatarea faptului că Partidul Comunist Român şi-a încetat de fapt existenţa, s-a supus dezbaterii şi aprobării Consiliului Frontului Salvării Naţionale un proiect de decret cu privire la trecerea întregului patrimoniu al P.C.R. în patrimoniul statului, ca bun al întregului popor.

In acelaşi timp, a fost supusă dezbaterii Consiliului problema organizării unui referendum în legătură cu cele două decrete - pentru ziua de 28 ianuarie a.c.

Analizînd posibilitatea reală a organizării unui referendum a rezultat că o asemenea acţiune este practic imposibil de organizat în mai puţin de 2-3 luni - în condiţii normale, de stabilitate pollitică în ţară. Pregătirea unui referendum presupune timp pentru organizarea comisiilor de referendum - la centru, în judeţe, oraşe şi comune - compuse din profesionişti şi reprezentanţi ai cetăţenilor care să asigure obiectivitate deplină, elaborarea regulamentelor de funcţionare a acestora şi instruirea temeinică a membrilor lor, delimitarea şi organizarea secţiilor de votare cu asigurarea, în aceleaşi condiţii ca şi la comisii, a încadrării lor cu oameni corespunzători şi instruirea acestora, înscrierea cetăţenilor pe liste electorale, arondate pe secţiile de votare, cu vizitarea tuturor cetăţenilor ia domiciliu etc. Ţinind seamă de situaţia actuală a organelor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale şi ale administraţiei locale, care ar trebui să asigure toate condiţiile organizării acestei acţiuni - apare cu totul nerealistă organizarea unui referendum, nu numai pe 28 ianuarie, dar şi în următoarele 2-3 luni. De aceea, anunţarea referendumului pe 28 ianuarie s-a dovedit nerealistă. În următoarele luni, eforturile organizatorice ale noilor autorităţi administrative şi judiciare vor trebui concentrate asupra pregătirii şi organizării primelor alegeri libere.

În consecinţă, ţinind seamă de toate considerentele menţionate, preşedintele consiliului a propus anularea referendumului anunţat pentru ziua de 28 ianuarie 1990.

Dumitru Mazilu a declarat că în situaţia de tensiune în care era pus pentru prima oară a acceptat şi chiar a preluat cu uşurinţă la microfon unele din lozincile scandate, fără a reuşi să calmeze atmosfera. In condiţii de tensiune ridicată, a dat curs solicitărilor de adoptare a unor măsuri legislative, scriind textele decretelor-legi, discutabile din multe puncte de vedere şi neconforme cu principiile şi concepţia Frontului. Din aceste motive, el a arătat că se consideră mai vinovat decît colegii săi.

Petre Roman a declarat că împărtăşeşte răspunderea în privinţa greşelii politice săvîrşite în seara zilei de 12 ianuarie. După ieşirile succesive în piaţă, împreună cu Mazilu, a redactat Poziţia Frontului faţă de partidul comunist, care rămîne valabilă. Transformarea textului în decret-lege de scoatere în afara legii a partidului comunist a devenit o greşeală politică inadmisibilă. Primul-ministru s-a asociat apelului exprimat de preşedinte, considerînd, totodată, declaraţia lui Dumitru Mazilu ca fiind încărcată de sinceritate umană şi politică.

La dezbateri au luat cuvîntul Silviu Brucan, Dan Iosif (Bucureşti), Alexandru Bârlădeanu (Bucureşti), Ion Vasile (Buzău), Oliviu Tocaciu (Bucureşti), Co-lumban Gabor (Odorhei). Raicu Romeo (Bucureşti), Ciureanu Gabriel (Vaslui), Cheţan Mihai (Hunedoara), Iacobescu Mihai (Suceava), Mircea Dinescu (Bucureşti), Popescu Alexandru (Prahova), Dumitrescu Ernil, Doru Ţigău (Iaşi), Victor Popescu (Vîlcea), Dumitrescu Mihai (Vîlcea), Budura Romulus (Bucureşti), Nicu Preda (Brăila), Ana Blandiana (Bucureşti), Cazimir Ionescu (Bucureşti), Nicu Stăncescu (Bucureşti).

Ion Iliescu a pus la vot anularea celor două decrete-legi în discuţie.

Cu 117 voturi pentru, nici un vot contra şi 4 abţineri, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a decis anularea celor două decrete-legi cu privire la pedeapsa cu moartea şi scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Român.

Secretarul Consiliului a dat apoi citire Decretului-lege privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului Partid Comunist Român.

In expunerea de motive se arată că la dispoziţia dictatorului Ceauşescu şi a familiei sale se găseau în Bucureşti şi în împrejurimi 21 de palate (în special la Snagov, Neptun, Sinaia cu întregul complex Peleş şi Pelişor, Predeal, Scroviştea), iar în judeţele ţării 41 de palate şi vile rezidenţiale, precum şi 22 cabane de vînătoare.
Oficiul Economic Carpaţi are 60 de întreprinderi industriale care realizează anual circa 16 miliarde lei producţie-marfă, din care circa 2 miliarde lei profituri anuale, iar din exporturi 220 milioane dolari.
Din circuitul agricol al ţării, partidul comunist a scos circa 55 000 ha de teren agricol pe care a organizat 45 unităţi agroindustriale cu 18 000 lucrători.

Consiliul Frontului Salvării Naţionale a aprobat in unanimitate Decretul-lege cu privire la trecerea in proprietatea statului a patrimoniului fostului Partid Comunist Român (a fost publicat în întregime in presa de dimineaţă).

După aceea, preşedintele Consiliului a pus la vot chestiunea anulării referendumului.
Consiliul Frontului Salvării Naţionale a decis anularea referendumului de la 28 ianuarie 1990 cu unanimitate de voturi.

In continuare, Consiliul a ratificat Decretul-lege cu privire la constituirea Comisiei naţionale pentru rezolvarea sesizărilor şi doleanţelor tuturor cetăţenilor ţării care au fost victimele dictaturii.

Ca o concluzie generală a dezbaterii, s-a hotărit ca, de acum înainte, toate decretele-lege privind probleme politice de principiu să fie definitivate numai după consultarea Consiliului Frontului.

La punctul 2 al ordinii de zi, urmare a solicitărilor unui mare număr de cetăţeni şi ale unor consilii teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale, s-a analizat problema anulării măsurilor adoptate de fostul regim dictatorial prin care, în mod nejustificat şi abuziv, s-au desfiinţat peste 300 comune şi un mare număr de sate, ignorîndu-se voinţa locuitorilor, măsuri care au adus grave prejudicii desfăşurării vieţii şi muncii cetăţenilor, constituind, astfel, un act de injustiţie socială.

La propunerea unor membri ai Consiliului, s-a stabilit anularea acestor măsuri şi s-a aprobat ca pînă la elaborarea unor noi reglementări să se emită un decret-lege prin care să fie repusă în vigoare organizarea administrativă a teritoriului României existentă pînă în anul 1989.
Totodată, s-a propus şi s-â aprobat să fie menţinut statutul de oraş, dobîndit în anul 1989, de 23 localităţi.

La punctul 3 al ordinii de zi. Consiliul Frontului Salvării Naţionale a luat în discuţie informarea prezentată de colectivul de specialişti cu privire la principiile proiectului noii Legi electorale, pe baza Platformei-Program din 22 decembrie 1989.

Acestea privesc:    
- Guvernarea României se realizează pe baza sistemului democratic pluralist, a separării puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - şi a alegerii tuturor reprezentanţilor poporului, inclusiv, a preşedintelui ţării, pentru unul sau cel mult două mandate,
- Parlamentul României, alcătuit din Adunarea Deputaţilor şi Senat, precum şi preşedintele României se aleg prin vot universal egal, direct şi secret, liber exprimat.
- In ambele camere ale Parlamentului României, toate naţionalităţile vor fi reprezentate in mod proporţional cu ponderea lor în totalul populaţiei.
- Cetăţenii români, fără deosebire de naţionalitate, rasă, limbă, religie, sex, convingeri politice sau profesie, exercită in mod egal şi în deplinătatea lor drepturile electorale.
- Au dreptul de a alege sau a fi aleşi cetăţenii români cu domiciliul în ţară care au împlinit 18 ani sau care în anul alegerilor . împlinesc această vîrstă, iar ca senatori cetăţenii cu drept de vot care au împlinit vîrsta de 30 de ani.
- Candidaturile se propun de către partide sau alte formaţii politice şi de organizaţii obşteşti. Pot fi înregistrate şi candidaturi independente dacă sînt susţinute de cel puţin 251 de alegători.
În aceeaşi circumscripţie electorală, un partid sau organizaţie obştească poate prezenta numai o singură candidatură iar acelaşi candidat poate fi prezentat într-o singură circumscripţie electorală.
- In campania electorală, candidaţii, partidele şi formaţiile politice, toate organizaţiile sociale au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.
Accesul la radio şi televiziune este gratuit şi echitabil pentru toţi cei înscrişi în competiţia electorală.
- Birourile electorale de circumscripţie se constituie dintr-un magistrat, ca preşedinte, desemnat de preşedintele tribunalului judeţean, şi din 6 membri stabiliţi prin tragere la sorţi dintre reprezentanţii formaţiunilor care participă la alegeri.
- Biroul Electoral Central este alcătuit din preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi alţi membri dintre judecătorii Curţii.
După definitivare, proiectul de lega urmează să fie supus dezbaterii publice.
Cu ocazia supunerii proiectului spre dezbatere publică se vor pune în discuţie variante posibile cu privire la următoarele: parlament unicameral sau bicameral (Adunarea Deputaţilor şi Senatul); preşedintele României ales direct de popor sau de către parlament; sistem electoral bazat pe scrutin uninominal (în fiecare circumscripţie se alege un singur candidat, propus fie de partide sau formaţiuni politice, fie de către cetăţeni neincadraţl într-un partid) ori scrutin de listă (caz în care candidaturile se depun numai de către partide sau formaţiuni politice care propun liste de candidaţi, circumscripţia fiind judeţul).
În continuare a avut loc o discuţie în legătură cu probleme actuale ale activităţii consiliilor judeţene ale Frontului Salvării Naţionale.

PRIMIM LA REDACŢIE

Subsemnatul Şelaru Constantin Ştefan, domiciliat în Bucureşti, aleea Lunguleţu nr. 1, etajul 2, apart. 5, sectorul II, telefon 42.70.87, consilier juridic principal lui Trustul pentru producerea, industrializarea şi livrarea cărnii la export din cadrul Departamentului Agriculturii de Stat, cu tot respectul, vă informez următoarele:

Urmare amplului articol intitulat "Cei vinovaţi vor rămîne nepedepsiţi?" publicat în ziarul "Libertatea" din ziua de 10 ianuarie 1990, am avut şi continui să am o sumedenie de neplăceri.
Nefericita asemănare a numelui meu, ca şi a meseriei de jurisconsult cu datele de identificare ale acelui nemernic, a creat stupoare în rîndul tuturor cunoscuţilor şi colaboratorilor mei din Bucureşti şi din toată ţara, cu toate că semnalmentele individului nu corespundeau în mod evident cu ale mele.
Deoarece interviul victimei a fost transmis şi la radio, numărul celor care au luat cunoştinţă de întîmplare este extrem de mare, astfel că am fost şi continui să fiu sunat la telefon din toate părţile. Unii îmi cer detalii pur şi simplu, iar mulţi mă insultă ori mă ameninţă, folosindu-se de telefonul părinţilor mei înregistrat în carte tot pe numele de Şelaru Constantin.
In ziua următoare apariţiei articolului, pe data de 11 ian. a.c., a fost publicat un mic anunţ prin care, cititorii erau înştiinţaţi că infractorul a fost arestat, iar cei care pot da relaţii suplimentare să se adreseze unui anume procuror. Se ştie insă foarte bine că numărul ziarelor este incă foarte redus faţă de solicitare, iar cel ce l-a citit astăzi, nu mai are in mod cert posibilitatea să o mai facă şi mîine. O parte din cei care m-au interpelat, cu toate că au citit şi ziarul din ziua de 11 ian., au trecut cu vederea şi nu au sesizat minusculul anunţ al arestării infractorului.
Faptul că, datorită acestei oribile asemănări, o sumedenie de oameni mă mai suspectează ca autor al mizerabilei fapte comise de acel abject personaj, îmi răneşte grav sufletul şi onoarea.
Vă rog din inimă să mă ajutaţi să scap de negura care este pe cale să-mi estompeze nespusa bucurie a faptului că am apucat să trăiesc aceste zile minunate. Nu merit o asemenea pedeapsă.
Vă mulţumesc şi vă rămîn profund îndatorat.
Constantin Ştefan ŞELARU

N. R. Publicînd rîndurile dumneavoastră, considerăm că este complet eliminată nefericita confuzie.


Pag. a 4-a


Din Paris, în exclusivitate pentru "Libertatea"

De la comunitate spre confederaţie

Corespondentul nostru special la Paris, SERGIU ŞTEFĂNESCU, ne transmite prin telefon:

Jacques Delors, preşedintele Comisiei Comunităţii Europene, a definit, marţi 16 ianuarie a.c., în Parlamentul European din Strassbourg, noile orientări ale politicii Comunităţii. Pronunţîndu-se pentru o Confederaţie europeană, termen utilizat pentru prima oară de preşedintele Mitterrand în discursul său din 31 decembrie, anul trecut, el a subliniat că aceasta "nu se va putea naşte decît după ce unitatea politică a comunităţii va fi realizată". Pentru a crea această unitate politică, Jacques Delors nu preconizează doar colaborarea economică şi monetară, ci şi o reformă a instituţiilor comunitare. Conferinţa interguvernamentală - decisă de către Consiliul Europei să se întrunească la sfîrşitul anului acesta trebuie să angajeze două reflecţii paralele: una asupra uniunii economice şi monetare şi alta asupra celorlalte chestiuni, inclusiv asupra uniunii politice". O primă expresie a acestei orientări va putea fi, după afirmaţia lui Jacques Delors, adoptarea unei pozitii comune a "celor 15" la Conferinţa asupra Securităţii şi Cooperării în Europa (C.S.C.E.). Cît despre aspiraţiile poporului german spre unificare, aceasta este de dorit în cazul în care se va realiza "printr-o autodeterminare liberă, pacifică şi democratică", in acest caz, afirmă Jacques Delors, R.F.G. ar avea un loc în oomunitate. Preşedintele Delors a propus, de asemenea, un plan de ajutorare a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, care evoluează spre democraţie, plan care ar mobiliza 19 miliarde de ecu (133 miliarde franci francezi), pentru o perioadă de 5 ani. Aceasta ar însemna o majorare cu 40 la sută a contribuţiei "celor 12" la comunitate, ceea ce echivalează cu 1000 de franci francezi pe an în plus pe cap de locuitor din ţările C.E.E. El a evocat, de asemenea, rolul pe care îl va juca Banca Europeană centru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care dispune de un capital de 10 miliarde ecu: garantarea împrumuturilor, asigurarea asupra creditelor şi finanţării. Ea va intra în funcţiune înainte de sfîrşitul anului şi va completa acţiunile Băncii Europene de Investiţii (B.E.I.).

A consemnat Vasile GROZA


​Caricatură de ANDO
 

O comisie elveţiană despre fondurile dictatorului Ceauşescu din Elveţia

Dictatorul român Nicolae Ceauşescu trebuie să fi folosit companii "de faţadă" pentru a ascunde milioane de dolari în Elveţia înainte de a fi fost răsturnat de la putere şi executat luna trecută, a arătat o delegaţie elveţiană care s-a înapoiat din România, menţionează agenţia Reuter.

Corneliu Koch, care a condus delegaţia de oficialităţi de stat şi particulare, a cerut băncilor care deţin informaţii despre fonduri româneşti în Elveţia să furnizeze amănunte care ar putea contribui la repatrierea fondurilor de care este atîta nevoie pentru refacerea ţării împovărate de cei 25 de ani de dominaţie a lui Ceauşescu. "Există raţiuni mai înalte decît secretul bancar", a spus Koch.

Banca Naţională a României a cerut băncilor centrale internaţionale să blocheze bunurile lui Ceauşescu în Elveţia.

Koch, scrie agenţia citată, şi-a exprimat convingerea că banii se află undeva în Elveţia. "Ştim că ursul se află în această pădure. Nu ştim însă sub ce copac se ascunde."