Publicat: 20 Decembrie, 2015 - 01:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1990

DE PE O ZI PE ALTA

• Primire la Cotroceni. Preşedintele Iliescu a primit ieri o delegaţie a Alianţei Civice. Dialogul s-a purtat la o oră obişnuită şi nu s-a transmis direct. Tema sa a constituit-o necesitatea unei mai bune informări reciproce • DESTITUIRI LA DEPARTAMENTUL COMERŢULUI. "Tradiţionala" practică a dosirii mărfurilor se manifestă cu vigoare înaintea sărbătorilor. Pentru astfel de fapte, cîţiva diriguitori ai comerţului au fost destituiţi de către Guvern • ÎMPOTRIVIRE. De la domnul inspector Traian Vrăjmaş de la învăţămînt, am aflat că ministerul are o atitudine potrivnică trecerii unor unităţi şcolare speciale la Secretariatul de Stat pentru handicapaţi • FMI SPRIJINĂ REFORMA. O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional, revenită in ţară pentru o nouă rundă de discuţii a făcut cunoscut că forul monetar mondial sprijină reforma românească • PROCES PUBLIC. Domnul Ticu Dumitrescu a declarat solemn la TV că va intenta proces public "numitului" Ivanovici. "N-am fost nici o clipă legionar!" - a declarat dînsul ritos. De unde i-or fi ieşit vorbele astea? • ALIANŢA STUDENŢESC-MUNCITOREASCA. Nu ştim ce hotărîri au luat studenţii lui Marian Munteanu, după ce muncitorii n-au răspuns la ultimatumul al cărui termen a expirat ieri, deşi aseară urma să aibă loc ample consultări între acei membri ai Ligii care încă n-au pllecat in vacanţă • "NU, DOMNILOR. AŞA CEVA NU SE POATE!“ a declarat domnul Petre Roman ca răspuns la subtilă propunere a UDMR-ului ca Legea Pămîntului să ia în calcul cadastru de la 30 decembrie 1947.

Ziarul Libertatea din 20 decembrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire

Au şi politicienii sentimente!

Interviu cu dl. RADU CÂMPEANU, preşedintele Partidului Naţional Liberal

- Ati avansat zilele trecute, preşedintelui Iliescu, soluţiile formaţiunii politice pe care o conduceţi, pentru depăşirea acestui moment de tensiune socială. Ne puteţi oferi şi alte amănunte?
- În ziua de 13 am fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Iliescu însoţit de patru consilieri, delegaţia noastră fiind formată din 10 parlamentari. S-a vorbit sincer, deschis, s-a spus realităţilor pe nume, evident în mod civilizat. Am expus motivarea demersului nostru: considerăm că în România există o foarte gravă criză economică peste care se suprapune o criză socială care începe să fie gravă, o nemulţumire generală - ce trebuie evitate. Noi considerăm că România nu mai poate, suporta convulsiile sociale şi, mai grav, pierderi de vieţi omeneşti. Pentru a evita această stare de lucruri credem că soluţia primă este cea politică, apoi cea economică. Politică pentru că există o contestare generală a puterii, un fel de critică permanentă care face să se creeze o lipsă de speranţă şi o neîncredere permanente. Sîntem convinşi că un popor nu-şi poate depăşi greutăţile majore decît printr-un efort comun, prin încredere în cel care-l conduc. Am propus deci crearea unui guvern de uniune naţională cu participarea paradelor de opoziţie ce au grupuri parlamentare...

- In fruntea căruia să fie numită o personalitate neutră. Aveţi o propunere concretă?
- Avem chiar două, dar nu vă pot da alte amănunte. Deocamdată sintem în faza propunerilor. Nu am trecut la negocieri.

- Putem deci considera că s-a făcut un prim pas in preluarea, împreună cu alte partide, a responsabilităţilor ce-i revin unui guvern de uniune naţională?
- Un pas, dar nu foarte mare. După ce am informat celelalte partide din Convenţia, pentru instituirea democraţiei despre discuţiile purtate, am avut luni o nouă întrevedere cu dl. Iliescu, la care au participat domnii Petre Roman, Alexandru Bîrlădeanu, Dan Marţian şi Claudiu Iordache. A avut loc un schimb de opinii in legătură cu unele incidente apărute pe parcurs. Am ajuns la o concluzie: noi vom informa celelalte partide, precum şi Alianţa Civică despre unele puncte de vedere exprimate de reprezentanţii puterii. Am aflat ulterior că s-a stabilit o întilnire a preşedintelui cu reprezentanţii Alianţei Civice. După consumarea acesteia după informarea pe care urmează să ne-o prezinte Alianţa Civică asupra aspectelor dezbătute, vom hotărî începerea negocierilor. Subliniez, hotărîrea luată va aparţine tuturor.

- Cum apreciaţi activitatea guvernului? 
- Moderat. Nu pot contesta bunele intenţii, oarecare competenţă tehnică, dar nu există un suflu politic care să dea încredere, dinamism, voinţă fermă de a lua hotărîri şl a le aplica, ceea oe ar permite angajarea într-un efort care să ne ajute la depăşirea impasului în care ne aflăm fără convulsii. Am propus formarea unui guvern de uniune naţională, care ar da credibilitate, consider eu, nu numai internă, ci şi externă, de care actualul guvern - în ciuda eforturilor foarte mari depuse - este lipsit.

- Care consideraţi că sint greşelile făcute de guvern in aplicarea programului propus care este, după afirmaţia dv., de inspiraţie liberală?
- Este inspirat în mare măsură, dar nu complet. Dar noi ne-am întrebat de la început: cum va fi aplicat? Considerăm azi că aplicarea principiilor din program a fost greşită în primul rînd in ceea ce priveşte priorităţile, in al doilea rînd chiar al conţinutului neliberal al unora dintre proiectele supuse cu întîrziere discuţiei parlamentului. Sigur, problemele de azi le-ar fi avut oricine era la putere. Dar guvernul a acţionat de multe ori cu mare intirziere, a trimis spre dezbatere parlamentului legi neimportante, în dauna celor esenţiale.

- Cîteva cuvinte despre preşedintele lliescu?
- Controversat, extrem de contestat. Cîteodată contestarea merge către lliescu, cînd lumea s-ar aştepta să meargă către primul ministru. Fixaţia către preşedinte vine dintr-o mentalitate românească care face să fie contestat cel din vîrful piramidei; Nu înţeleg prin aceasta că preşedintele n-a fost responsabil de multe lucruri. Ştim că aţi participat la o serie de consfătuiri cu liderii sindicali. 

- Ce impresie v-au lăsat aceste contacte?
- Am fost foarte plăcut impresionat şi constat maturitatea de gîndire şi acuitatea, realismul de care au dat dovadă interlocutorii mei.

- Cum aţi caracteriza activitatea desfăşurată de opoziţie in cadrul parlamentului?
- Foarte dificilă. Nu toţi cei care se declară in opoziţie, acţionează ca opoziţie. Lucrăm, in condiţii foarte grele. Exislă o atitudine intolerantă împotriva opoziţiei ori de cîte ori ea îşi exprimă un punct de vedere. Şedinţa de ieri (luni - n.n.) în legătură cu manifestaţia de la Timişoara: prima parte, cea consacrată comemorării, a fost binevenită, a doua a prilejuit o deversare de resentimente şi de ură, calomnii şi acuzaţii diverse care n erau deloc compatibile cu poziţia unor parlamentari. Că FSN-ul şi acoliţii din parlament au fost nemulţumiţi de manifestaţia de la Timişoara e un lucru pe care-l înţeleg, dar a blama şi a lansa aprecieri de genul celor auzite în legătură cu populaţia din Timişoara şi Banat mi se pare inacceptabil.

- Dar opoziţia din afara parlamentului?
- Poate că opoziţia extraparlamentară se pierde în excese care dacă răspund unor stări sufleteşti, nu răspund unor viziuni politice coerente şi raţionale.

-Ar fi o posibilă explicaţie pentru actul de "indisciplină" al vicepreşedintelui Cerveni, ale cărui declaraţii de la Timişoara le-aţi dezavuat recent?
- Nu e vorba de "act de indisciplină". Două fraze au şocat, permiţînd o interpretare mai exagerată. S-a lăsat furat puţin de frază. Sigur nu reflectă întocmai viziunea noastră. Dar politica e făcută de oameni si ei se pot lăsa antrenat de sentimente. În acest caz, constatăm o tendinţă de maximalizare a gestului.

Neli LUCHIAN

K.O. 

Senatorul Dan losif a dezminţit vehement acuzaţiile aduse de săptămînalul "Expres", anunţînd că va depune plîngere în justiţie împotriva autorului articolului şi a redactorului şef.

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

DIN GÎNDIREA FILOSOFICA ŞI SOCIAL POLITICĂ A PROFESORULUI EMERIT DE DEMOCRAŢIE CUVÎNTÂREA DOMNULUI BRAIA LA IAŞI (Simpozion Ia Teatrul Naţional, în 14 decembrie)

La început domnia sa a afirmat că nu este fascist si nici legionar, aşa cum l-a prezentat Iosif Constantin Drăgan care este un legionar notoriu, fapt dovedit şi din punct de vedere juridic.

Doru Braia a spus că "avem intre noi, în această tară o naţionalitat maghiară. Nu cred, lăsînd la o parte momentele de tensiune provocate de alţii, că in peste 1000 de ani această naţionalitate a deranjat prea mult încît acum să cerem îndepărtarea ei dintre voi. Am comite poate cea mai gravă încălcare a drepturilor omului. Pentru voi românii, sau pentru noi toţi cei care luptăm pentru drepturile omului, nu cinci mii de unguri trebuie să fie ungurii. La fel cum nici 20.000 sau 50.000 de români nu trebuie să fie românii.

Cine dintre dumneavoastră, dar chiar si dintre cei de afară, va mai susţine că este un pur român maghiar, italian, englez, norvegian, spaniol şi aşa mai departe???

Faceţi o retrospectivă in arborele genealogic al dumneavoastră si veţi găsi cu siguranta o influenţă genetică sau alta, proprie unei alte naţionalitătii. Înainte de a fi români, sintem europeni. Pentru că noi sintem copiii Eu-ropei si numai mama Europa ne va putea creşte. Aşa cum mai toţi cei de aici au strigat "vrem înapoi în Europa". Dar dacă mai marii zilei o fac în mod aleatoriu trebuie să-i atenţionez faptul că in 12 luni din România nu s-a pus o altă întrebare:

AMBIDEXTRU

ACORD BANCAR FRANCO- ROMÂN

Banca Naţională din Paris (naţionalizată) şi Banca Franceză de Comert Exterior au semnat cu Banca Română de Comerţ Exterior o convenţie de credit, destinat finanţării achiziţionării de către România a 800 000 tone de cereale din Franţa.

Contractul, a cărui executare urmează să fie rapidă prevede livrarea a 500 000 tone de grîu şi 300 000 orz - adaugă AFP, care citează surse informate. Valoarea convenţiei, care se stabileşte in funcţie de variaţiile preţurilor la cereale şi ale cursului polarului, poate fi estimată Ia aproximativ 400 milioane franci francezi (89 milioane dolari).

Ziarul Libertatea din 20 decembrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire

​Ziarul Libertatea din 20 decembrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire

KHADHAFI SE CONFESEAZA REVISTEI "DER SPIEGEL"

Întrebare: Va fi război în Golf?
Răspuns: Nimeni nu poate spune ce va fi, Problema decisivă se referă la felul cum punem problema, dacă dorim o soluţie războinică sau paşnică.

I.: Ce trebuie făcut pentru soluţionarea paşnică a crizei? Trebuie să pleca Saddam din Kuweit? Trebuie să plece americanii din Arabia Saudită?

K.: Amîndouă lucrurile trebuiau să aibă loc, numai în acest fel puteam evita războiul. ONU trebuie să-şi intensifice eforturile, Consiliul de Securitate trebuia să fie intr-o sesiune permanentă, iar Carta ONU trebuie respectată cu stricteţe. Criza a devenit atit de explozivă din cauză că nu se respectă Carta ONU, iar ambiţia Statelor Unite de a dori să joace pretutindeni în lume rolul de poliţist înrăutăţeşte şi mai mult situaţia din Golf.

I.: La început, Arabia Saudită i-a chemat în ajutor pe americani pentru a o apăra împotriva ameninţării irakiene.

R.: Da, aşa este, dar faptul că în prezent în regiune se află o forţă armată atit de puternică apartinind Alianţei atlantice întrece orice măsură. Această stare de lucruri nu numai corespunde dorinţei Arabiei Saudite. Prin acest fapt ei şi-au semnat propria cădere. Din punct de vedere al Islamului ei nu mai există; şeicii petrolului sînt lichidaţi.

I.: De ce arabii nu au fost în stare să învingă criza?

R.: Intervenţia rapidă a americanilor a luat orice şansă arabilor. În timp ce noi ne mai aflăm încă la Cairo la conferinţa la nivel înalt, pentru a ne consulta în problema Kuweitului, mii de americani se şi aflau în Arabia Saudită.

I.: Dvs. l-aţi îndemnat pe Saddam să-şi retragă trupele din Kuweit, dar el nici măcar nu a reacţionat.

R.: El nu are încredere în vecinii săi. Se teme că saudiţii, cu ajutor american îi vor lua locul îndată ce se va retrage din Kuweit.

I.: Totul arată că războiul este iminent. În cazul în care va izbucni, dvs. aţi propus ca arabii să-şi distrugă sursele de petrol şi să trimită 50 de milioane de voluntari împotriva invadatorilor.

R.: În cazul în care va izbucni războiul, va fi într-adevăr catastrofal pentru toţi.

I. : Pînă unde se va întinde frontul? Irakienii vorbesc da pe acum de un război mondial.

R.: Pot să vă asigur că războiul nu sa va limita ■ la o arie restrîttsă. El va cuprinde regi/uni şi localităţi la care noi nici nu ne gîndeam în momentul de faţă.

I.: Toate regiunile în care trăiesc arabi şi musulmani?

R.: Nu numai lumea arabo-islamică va fi implicată, ci întreaga lume. Nimeni nu poate rămîne pasiv atunci cînd izbucneşte un război.

I.: În realitate, acest război se duce pentru petrol?

R.: Nu numai. Se află în joc foarte multe alte lucruri.

I.: V-a surprins faptul că sovieticii şi americanii acţionează în comun împotriva Irakului?

R.: După toate cite s-au întîmplat în Europa, şi mai ales in Europa răsăritean, nu mă mai miră nimic. Acest fapt nu înseamnă, că Rusia a devenit mai slabă din punct de vedere militar.

I.: De ce pentru dv. eliberarea Europei de est este o harababură?

R.: Cine a citit "Cartea verde" ştie că încă de acum zece ani am prevăzut dezastrul comunismului. Acum a sosit momentul, dar capitaliştii să nu se bucure prea mult, pentru că intr-o buna zi vor cădea la fel ca ruşii.

I.: Gorbaciov caută a acum ajutor la capitalişti.

R.: El nu poate guverna nici in stil socialist şi nici în stil capitalist, deoarece socialismul său nu a rezolvat problemele, şi nici capitalismul nu la va rezolva.

I.: Se pare că ţările est-europene se orientează mai mult spre modelele occidentale.

R: Aceasta este prima reacţie şi este de înţeles, dar ele îşi vor rezolva problemele doar dacă îşi iau soarta în propriile mîini. Chiar şi în America poporul se va revolta într-o bună zi.

I.: Încă de-acum nouă ani v-aţi pronunţat pentru unificarea Germaniei, spunind că naţiunea germană se află într-o situaţie nefirească. Cum aţi ajuns atît de devreme la această înţelegere?

R.: Mă bucur că abordaţi această temă. Pentru mine ea a fost la fel de importantă ca şi unitatea arabă. Germanii au avut aceeaşi soartă ca şi arabii. Ei au pierdut războiul, iar ţara le-a fost împărţită şi fărîmitată. Vă mai aduceţi aminte că acum nouă ani, cînd am cerut unificarea Germaniei şi dispariţia Zidului, a ris de mine o lume întreagă, inclusiv Germania? Mă bucur că odată cu unificarea Germaniei s-a ajuns la un echilibru în constelaţia puterilor.

I.: Cine l-a ajutat pe Saddam să se înarmeze pentru a putea invada Kuweitul?

R.: El nu a cumpărat doar arme, ci are de mult fabrici de arme pe care le-a construit cu ajutorul americanilor, ruşilor, francezilor, şi al altora, iar în ceea ce priveşte ideea unei bombe islamice, ea a murit odată cu premierul pakistanez Bhutto.

I.: În cazul unei soluţionări paşnice în Orientul Mijlociu, ce ar trebui să se întîmple cu Palestina? Chiar aţi propus ca evreii să plece în Alsacia, ţările baltice sau chiar în Alaska? Aţi vorbit serios?

R.: În Europa au fost multe războaie pentru Alsacia şi Lotringia. După pierderea războiului, Germania a renunţat la aceste teritorii. Acum, după unificare, poate că vine cineva şi spune că Germania doreşte să recapete aceste regiuni, iar un stat-tampon ar fi de mare folos. In decursul istoriei au fost create zone-tampon între părţile aflate în conflict, ca de exemplu, Mongolia între Rusia şi China, Nepal între India şi China etc.

I.: S-ar putea ca evreii să nu fie prea încîntaţi de ideea de a juca rolul unei zone-tampon.

R.: Atunci să plece in Alaska, acolo nu deran-
jează pe nimeni. În fond, el pot fi francezi, americani etc. de ce au neapărată nevoie de un stat? De ce nu rămîn cetăţeni ai statului în care trăiesc?

I.: Noi, germanii, ştim prea bine de ce: pentru că pot fi exterminaţi.

R.: Noi nu vorbim de trecut. Germania a fost împărţită ca rezultat al celui de-al doilea război mondial. Zidul din Berlin a fost şi el un rezultat al războiului, iar statul Israel este şi el la rindul său, o urmare a războiului, la fel ca NATO şi Pactul de la Varşovia. Acum, Germania este unită Zidul a căzut, Pactul de la Varşovia se destramă, de ce nu or dispărea şi statul Israel?

I.: Conflictul din Golf a izgonit mai mulţi oameni decît au făcut-o palestinienii şi israelieni la un joc.

R.: Nimeni nu aprobă invazia Irakului în Kuweit, dar acest lucru nu dă Israelului dreptul să le fure palestinienilor patria.

I.: Acesta este poate punctul de vedere al arabilor şl el nu are nimic comun cu realitatea. Mulţi evrei pleacă din diferite ţări pentru a se refugia în Israel ştiind că acest stat este recunoscut în mod oficial. Ar fi absurd să se nege aceasta.

R.: Să vă întreb ceva: consideraţi că evreii sînt intr-adevăr în siguranţă în Palestina? Noi dorim să fie, dar, atîta. timp cit palestinienii luptă împotriva lor, ei nu au nici o siguranţă, nici o garanţie. Consider că există o singură soluţie şi anume: palestinienii trebuie să aibă dreptul de a se întoarce în patria lor. Ei doresc un stat palestinian pentru toţi cetăţenii arabi şi evrei. Israelul ca stat sionist exclusiv pentru evrei trebuie să dispară. El trebuie să devină un stat in care toţi cetăţenii să se bucure de aceleaşi drepturi. Dacă Israelul nu acceptă, va fi război, iar israelienil vor purta întreaga răspundere.

I.: Israelul încă se mai află sub aripa ocrotitoare a SUA. Credeţi că se va schimba acest fapt cîndva?

R.: Prin apropierea de URSS şi SUA, Israelul şi-a pierdut importanţa strategiei. Aceasta îi va obliga într-o bună zi pe evrei să caute împăcarea cu arabii pentru a putea convieţui în pace. Curînd, America va fi atît de falimentară incît nu va mai putea subvenţiona Israelul, la fel cum nici Moscova nu-i mai poate subvenţiona pe foştii săi sateliţi. În ceea ce priveşte conflictul din Golf, consider că este absolut necesar ca americanii şi englezii să se retragă din Kuweit şi acolo să vină trupe ONU. Iar în regiunea frontului, armatele americane şi engleze să fie înlocuite cu forţe armate islamo-arabe. Aceasta este propunerea mea prin care s-ar putea evita un război.

I.: În cazul în care războiul nu va mai putea fi evitat, ce sa va întîmpla dacă americanii vor deschide focul de pe pămînt saudit?

I.: In acel moment, Arabia Saudită va fi lichidată, ea va fi total distrusă, nu numai de irakieni, ci va cădea din interior. Ultima lovitură ar mai putea să o primească din partea Iordaniei şi a Yemenului. Milioane de oameni abia aşteaptă momentul să pună mîna pe bogăţiile strînse de saudiţi.

Ziarul Libertatea din 20 decembrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

• PRIMĂRIA CAPITALEI aduce la cunoştinţa cetăţenilor că "nu a luat nici o măsură pentru interzicerea tăierii porcilor de Crăciun, in gospodării. Fiecare cetăţean este, deci, liber să-şi tae porcul pentru nevoile casei sale, de Sf. Sărbători. Nimeni nu are insă voe a vinde din carne. De această măsură nu se bucură însă măcelarii, restauratorii, birtaşii, cîrciumarii, băcanii, spitalele, instituţiile şi toţi aceia cari fac vreun comerţ cu carne sau cu preparate din carne. Aceştia, chiar dacă ar tăia pentru uzul lor propriu, nu au voe să sacrifice nici un fel de animal în afara Abatorului" • "O DEMONSTRAŢIE «PATRIOTICA» LA BUDAPESTA. După trei luni dela atrocităţile din Transilvania ocupată". Sub acest titlu, "Universul" scrie: "In ziua de Duminică 16 Decembrie a.c. s'a ţinut in piaţa Sf. Gheorghe din Budapesta o mare adunare cu caracter naţional, demonstrativ, la care au luat cuvântul atât Regentul Ungariei, d. Horty cât şi primul său ministru, contele Teleki. Ce rost a avut această adunare? (...) După presa din Budapesta au luat parte numeroase delegaţiuni reprezentând Asociaţia ungurilor care se deşteaptă, Asociaţia bărbaţilor ardeleni, Garda zdrenţăroşilor, Divizia secuilor, Trăgătorii, asociaţia More, înfiinţată la Seghedin in 1918, Garda naţională şi alte formaţiuni contrarevoluţionare ce au avut un rol însemnat în mişcarea naţionalistă ungară. Or, toate aceste asociaţii aşa-zise naţionale şi formaţiuni contra-revoluţionare sunt în realitate organizaţii teroriste cari au operat in condiţii speciale, conform instrucţiunilor şi ordinelor autorităţilor militare, în anumite imprejurări, împotriva Românilor, Iugoslavilor şl Cehoslovacilor. Cu prilejul atrocităţilor săvârşite împotriva Românilor din partea Transilvaniei de nord şi de sud-est, imediat după aplicarea aranjamentului de la Viena, noi am scris că acele orori au fost executate conform unui plan stabilit, de către organizaţiile teroriste maghiare din Ungaria, al căror, sediu e la Budapesta. Şi am înşirattitulaturile lor, care sunt întocmai acelea    cari au luat parte la demonstraţiapatriotică din Budapesta ce s-a ţinut în ziua de 16 Decembrie a.c.“. • "RADOR" TRANSMITE că preşedintele finlandez Kallio a încetat din viaţă,in urma unui atac de cord. Fostul prim-ministru, Risto Ruty, a fost ales preşedinte pentru doi ani, în virştă de 41 de ani, el a fost avocat şi apoi consilier administrativ al unor mari firme economice şi financiare • IN UNIUNEA SOVIETELOR, "aniversarea a 170 ani de la naşterea lui Ludwig van Beethoven va fi sărbătorită cu un deosebit fast" • ÎNTORS DIN "CĂLĂTORIA DE INSPECŢIE" în Marea Caraibilor, preşedintele Roosevelt îsi pregăteşte mesajul pe care îl va adresa Congresului • ZIARELE "Gironale d'Italia", "Lavoro Fascista" ş.a, comentează ideea că "Poporul italian îşi păstrează intactă încrederea sa în victoria finală" • NOUL AMBASADOR AL JAPONIEI la Bucureşti, d. Kiyoshi Tsutsui, "este unul din tinerii diplomaţi japonezi de mare talent" • LA LUPENI au fost înmormîntate cele 54 de victime ale "catastrofalei explozii" de la mina "Ştefan", sectorul "Ileana" al societăţii "Petroşani" • FUNCŢIONARII CFR sint obligaţi să declare averea lor si a membrilor lor de familie • CTITORUL ZIARULUI "CUVÂNTUL". La Biserica Visarion s-a oficiat, de către părintele Iancu Petrescu, "parastasul de nouă luni pentru ctitorul ziarului nostru, profesorul Nae Ionescu".

Rubrică realizată de Ion BUTNARU

Legitmitatea Parlamentului

Cuvântul domnului Stefan Cazimir în sedinta din 13 decembrie1990 a Parlamentului României

Domnilor preşedinţi ai corpurilor legiuitoare, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Exprimîndu-mi asentimentul faţă de textul proiectului de Proclamaţie, vă rog să-mi permiteţi formularea citorva consideraţii legate de momentul în care o adoptăm şi de atitudinea pe care aceasta mi-o dictează.

In cadrul acţiunilor revendicative din cursul ultimelor zile, cu caracter mai mult sau mai puţin economic - dozajul e subtil şi variabil şi nu stărui asupra lui - s-au făcut auzite lozinci antiprezidenţiale şi antiguvernamentale, precum şi unele împotriva Parlamentului.

Nu-mi propun să-l apăr pe preşedintele Iliescu, care se poate apăra şi singur. Nu-mi propun să apăr nici guvernul român, căci şi el se poate apăra singur. Declar în schimb
în auzul tuturor, cine luptă cu Parlamentul luptă cu mine! (Animaţie, aplauze). Nu îngădui nimănui să conteste această instituţie, pe care o legitimăm prin întreaga noastră activitate din ultimele şase luni. Dacă am fi avut rezerve asupra votului de la 20 mai, am fi refuzat să ne onorăm mandatul. Dar nici unul din membrii Parlamentului, din nici o formaţiune politică, n-a întreprins un asemenea gest, iar acest fapt validează instituţia noastră în ochii ţării şi-ai lumii întregi. (Aplauze). Cei care solicită astăzi dizolvarea Parlamentului să reţină, deci, un adevăr simplu: pe lozul ce le-a revenit la 20 mai scria "necîştigător", şi nicidecum "mai trageţi o dată"! (Rîsete, aplauze). Vom mai trage o dată peste doi ani, cină ne va expira mandatul. Pină atunci ne vom strădui să-l îndeplinim. Pînă atunci, ne vom legitima zilnic prin onestitatea muncii noastre, prin diversitatea poziţiilor noastre, prin controversele care ne separă şi prin efortul depăşirii lor. Este un punct de vedere la care subscriu deopotrivă şi reprezentanţii formaţiunii de guvernămint, şi aceia ai partidelor de opoziţie şi reprezentantul Partidului Liber-Schimbist, cu poziţia sa declarat e chidistantă. Este o garanţie a răspunderii noastre solidare pentru ducerea la capăt a misiunii cu care am fost investiţi.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze)

Notă. Intervenţia domnului Ştefan Cazimir exprimă poziţia grupului parlamentar liber-schimbist şi pluripartid, constituit pe bază de afinităţi spontane şi a cărui competenţă se schimbă de la o zi la alta.

Ultima oră • Ultima oră

Brâncuşi acasă! 

Ieri, un grup de reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi specialişti, au în-tîmpinat la aeroportul Otopeni avionul special de la New York, care a adus in ţară cele 6 lucrări ale lui C. Brâncuşi, expuse în cadrul expoziţiei "Capodopere din muzeele româneşti". Expoziţia a fost organizată in perioada 3 noiembrie - 15 decembrie în centrul metropolei americane pe Madison 
Avenue 980, conform contractului dintre Galeria Larry Gagossian şi Ministerul Culturii. Faimoasele mostre ale patrimoniului naţional au fost luate în primire de custozii Zoe Pop şi Diana Herbey de la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti şi Paul Rezeanu de la Muzeul similar din Craiova. "Pină miine, 20 decembrie, fiecare obiect în parte va rămîne împachetat pentru a i se asigura conservarea în perioada de readimatizare" - a relatat d-na consilier Adriana Zek. Acestea sînt măsuri de securitate ce corespund legilor internaţionale de ocrotire a capodoperelor.