Publicat: 21 Iunie, 2016 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1991

De la o zi la alta

Comemorare * Licenţe şi şomeri * Premierul Roman la Deva * Persuasiune * Cu telefonul 

Rapidă trecere în revistă a presei

* COMEMORARE. Asociaţia Jilava, după ce si-a manifestat intenţia de a comemora azi un an şi jumătate de la evenimentele din 21 decembrie 1989 prin depunerea unor coroane de flori în curtea Poliţiei bucureştene, a concedat că un loc mai nimerit si mai aproape de adevăr pentru o astfel de ceremonie este Piaţa Universităţii
* LICENŢE ŞI ŞOMERI. Se desfăşoară din plin în facultăţi examenele de licenţă. Gaudeamus igitur, dar... multe mii dintre absolvenţi, riscă, nemaifuncţionând vechiul şi odiosul sistem de repartizare, să rămână şomeri. 
Guvernul încearcă să cârpească şi această gaură, oferind (cu toate că şi bugetul e zdrenţuit) subvenţii şi alte avantaje agenţilor economici care sunt dispuşi să-i angajeze pe tinerii ingineri, economişti etc, promoţia '91, ca şi pe bacalaureaţii acestui an.
* PREMIERUL ROMAN LA DEVA. În turneul său prin ţară (captatio benevolentiae?), primul ministru a discutat din nou — căutând soluţii, care se lasă aşteptate — despre hrana Industriei (huilă, neferoase, energie), dar şi despre gravele probleme sociale care-i pândesc pe mineri, mai cu seamă pe cei din minele secătuite şi nerentabile, pasibile de a fi închise. 
Le-a promis tot ajutorul din partea guvernului, iar manifestarea publică de simpatie, de la plecarea sa, ar conduce la ideea că a fost crezut
* PERSUASIUNE. Dacă e seară, la TV e senatorul Radu Câmpeanu care a reapărut ieri pe micul ecran şi după ce ne-a spus gluma cu "romanierea" şi a criticat Puterea, ne-a vorbit încă o dată, ca să ne convingă, despre succesul PNL (român) la recentul Congres din Grecia
* CU TELEFONUL. Un important acord guvernamental a fost semnat ieri între România şi Israel, având ca obiect modernizarea telecomunicaţiilor noastre. Vom ieşi astfel mai repede în lume, barem cu telefonul  -  via  Tel Aviv.
 
Impresii favorabile ale specialiştilor germani

Vizita "Comisiei de est a economiei germane" 

Vizita "Comisiei de est a economiei germane" la Bucureşti s-a încheiat ieri, cu o conferinţă de presă la Intercontinental. Dl. Klaus von Menges — conducătorul delegaţiei — s-a arătat impresionat de energia depusă de guvernul român pentru reorganizarea economiei, a industriei in special. Contactele avute cu domnii Eugen Dijmărescu, Constantin Fota şi alţi reprezentanţi ai diriguitorilor economiei, au produs o impresie favorabilă oaspeţilor germani despre etapa de tranziţie spre economia de piaţă. Dl. Menges a arătat că scopul vizitei (efectuată ca urmare a unei invitaţii)nu a fost acela de a perfecta proiecte concrete de colaborare, ci de a defini mai bine pentru ambele părţi cadrul in care se vor realiza acestea, în acest context, legea investitorilbr străini a făcut o impresie satisfăcătoare. Coroborată cu modernizare in astructurilor din transport,  telecomunicaţii şi sectorul energetic legea poate materializa un program ambiţios de colaborare cu străinii. Astfel, România se poate gîndi la integrarea în Europa" — a precizat vorbitorul. La cele citeva întrebări privind o comparaţie între România şi celelalte ţări foste socialiste, dl. Menges a răspuns că fiecare tară are particularităţile ei de care depinde trecerea la economia de piaţă. De exemplu, în România anilor '70—’80 s-a realizat o dezvoltare artificială a industriei mari. În aceste condiţii acum ţara noastră trebuie ajutată cu piese de sc imb, sau linii mici modernizate şi nu cu instalaţii complete pentru industrie. În acest sens se va orienta partea germană, primele realizări fiind înregistrate cu Centrala lignitului, firma "Takraft" ocupîndu-se de modernizarea minei Lupoaia. In final, deleatia germană a concluzionat că în Romania există bune premise pentru o dezvoltare ascendentă, dar este nevoie de o muncă asiduă".

Răzvan MITROI

Ziarul Libertatea din 21 iunie 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

O.K. 

Urgenţele legislative şi criza de timp (se apropie vacanţa parlamentară) l-au determinat pe dl. Vasile Văcaru să ceară vehement respectarea regulamentului în privinţa duratei intervenţiilor deputaţilor. Există şi propunerea ca Ia tribuna vorbitorilor să se reinstaleze o clepsidră.

K.O. 

MANIPULARE?
Eroare din greşeală sau subtilă manevră de prezentare de două ori a unei ştiri aseară la actualităţi. Oricum, domnul Coposu şi doamna Cornea au beneficiat de spaţiu dublu de popularizare a manifestării democrat-creştine de ieri din Capitală.
 
GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MINA IN FOC)

Dilema domnului Cunescu

Pe parcursul a numai două luni, Partidul Social-Democrat din România aflat sub preşedinţia, pînă acum destul de păguboasă, a domnului Sergiu Cunescu, a fost supus unor puternice presiuni, atit în plan organizatoric cit si politico-ideologic. S-a declanşat un adevărat proces de dezagregare. Mai întii, a avut loc desprinderea grupării disidente, formată din 38 de personalităţi marcante, în frunte, cu domnii Lucian Cornescu si Mircea Stănescu, care pe data de 8 mai a.c. — ce coincidenţă — se constituie legal in P.S.D.-Tradiţional. La început, noul partid avea doar 300 de membri, acum, ne spun organizatorii, mult mai mulţi, in plus, fără a fi participa la vreun scrutin electoral, are şi deputaţi în Parlament... Dar valul desprinderilor din P.S.D. nu s-a oprit aici.
Pe undeva, acest curs se pare că a fost încurajat de însisi membri ai Consiliului Central al P.S.D.R. Astfel, a apărut asa-numitul "grup de iniţiativă", de la Făgăraş, condus chiar de către prim-vicepresedintele P.S.D.R., domnul Traian reavu reunind majoritatea organizaţiilor judeţene din Transilvania. Moment de puternică alarmă pentru şeful partidului, care convoacă de urgentă o sedintă a Consiliului Central al P.S.D.R, supunind dezbaterii problema fundamentală: unitatea partidului. Dezbaterile au fost furtunoase si dacă o nouă ruptură n-a avut loc atunci acest lucru s-a datorat faptului că problema orientării politice a partidului, nu a fost pusă la vot. Focul ascuns avea să izbucnească zilele trecute, cînd domnul Traian Greavu, prim vicepreşedintele PSDR impreună cu alţi membri ai Consilului central, domnii Alexandru Meissner, Achim Pacaiu si Vasile Lascu si-au decarat public adeziunea la P.S.D.-Traditional.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 21 iunie 1991, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 21 iunie 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 21 iunie 1991, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

• Probleme, acţiuni, similitudini actuale

• CHEMAREA GENERALULUI ANTONESCU CĂTRE SĂTENI: "Din primul ceas al guvernării mele, mi-am îndreptat privirea spre voi (...). V'am cerut încrederea şi strădania. Mi le-ati dat, sătenii mei dubiţi, pe amîndouă (...). Munca noastră trebuie sprijinită, luminată, învăţată. De aceea, ca să înţelegeţi că tot ce v'am cerut pentru voi a fost că făgăduiala cinstei, economiei si asprimei Statului, la voi se întoarce, fiindcă mi-aţi înţeles, strădania; Am hotărât: Acolo unde vă veţi constitui in I obşti de muncă şi vă veţi îndatora să munciţi, după îndemnurile Statului, voi cumpăra unelte, agricole, sape, grape, tractoare şi toate cele trebuincioase muncii ogoarelor voastre şi se vor împărţi obştiilor, fără bani, fără nici o plată (...). Dacă veţi dori să vă îmbunătăţiţi starea, să folosiţi dania ce vă face Statul, adunaţi-vă şi întemeiaţi-vă de îndată obştiile cari s'o primească" • SE POATE APROVIZIONA Europa singură cu zahăr? • IMPORTANŢA VIZITEI D-LUI GENERAL ANTONESCU IN GERMANIA. Nu se cunosc amănunte asupra discuţiilor avute, la Muenchen, cu Fuehrerul • REZULTATELE PRELIMINARII ALE RECENSAMINTULUI ROMÂNIEI. Populaţia ţării numără 13.492.983 locuitori, iar a Capitalei, 999.658. Alte zece oraşe Iaşi (11.349), Timişoara (110.484), Ploeşti (101.024), Galaţi (94.354), Arad (86.560), Braşov (85.043), Constanţa (78.789), Brăila (76.304), Craiova (69.034), Sibiu (64 075) • "CINE A CONTRIBUIT LA CRIZA ECONOMICA IN CARE NE ZBATEM". Se va introduce pedeapsa cu moartea pentru acei cari dosesc, înstrăinează sau scumpesc nejustificat alimentele. Dintr-un Comunicat al Ministerului de Interne: "Este un ultim avertisment care se dă acelora cari încă nu înţeleg nu vor să înţeleagă sau au interesul să nu înţeleagă, nici greutăţile, nici riscurile ceasului de faţă. Colectivitatea românească trebue salvată. Şi nu poate fi salvată decât dacă fiecare şi toţi la un loc îşi dau seama că pe deasupra intereselor egoiste stau acelea ale tuturor. Aceasta reclamă ordine, muncă, cinste, solidaritate" • PROBLEMA ALIMENTARĂ. "Pâinea integrală. Un sistem de alimentaţie regenerator". Propunerile d-lui căpitan Konrad Krenn, consemnate de Radu Tudoran, în «Curentul" • FOSTUL REGE al Jugoslavilei, Petru, a fost, în capitala Transjordaniei, oaspete al emirului Abdullah.

Rubrică realizată de Ion BUTNARU

Primarul general a ridicat mănusa!

Nu ştiu, încă dacă cei şase primari de sectoare s-au simţit provocaţi de "avertismentul" lansat in ziarul nostru, precum că, lunar îi vom aborda cu întrebarea: "Ce ati făcut concret, dar foarte conoret, în luna..." Ştiu însă că domnul NICOLAE VIOREL OPROIU, primarul general al Capitalei, s-a simţit nedreptăţit că n-a fost solicitat centru top!

— Domnule Oproiu, am recepţionat "imputarea" deci, — mai bine mai tîrziu... dumneavoastră ce aţi făcut, concret, in luna mai? Ridicaţi mănuşa?
— Desigur! Prioritar, luna mai a fost marcată de deschiderea unui şantier de excepţie: refacerea integrală a bd. Iancu de Hunedoara (fost Ilie Pintilie) de la intersecţia calea Dorobanţilor pînă la piaţa Vic-
toriei. Aceasta presupune un front de lucru de anvergură, o perfectă coordonare tehnică, organizatorică şi materială, un efort uman deosebit. Lucrările presupun refacerea totală a reţelei subterane de canalizare (in multe imobile aceasta nici nu mai funcţiona fiind foarte veche), de telefonie, termoficare etc., lărgirea bulevardului, concomitent cu betonarea şi asfaltarea acestuia, modernizarea faţadelor imobilelor, amenajarea spaţiilor verzi. Linia de tramvai se va scoate de pe aliniamentul actual (străzile Clopotarii Vechi, Grigore Alexandrescu, Dr. Sergiu, Dr. Felix, care, de asemenea, vor fi modernizate) realizîndu-se noua legătură bd. 1 Mai — str. Buzeşti.
Finalizarea acestui obiectiv — o investiţie de peste 100 milioane lei, executată, în principal, de SOCET, împreună cu RENEL, cu telecomunicaţiile şi multe alte forţe — va re-zolva problema puternicei "strangulări" a circulaţiei, existentă pe umil dintre importantele inele interne ale Capitalei — şos. Mi ai Bravu — şos. Ştefan cel Mare — bd. N. Titulescu — calea Griviţei.
Noua apteră va fi gata în cea de a doua jumătate a lunii iulie. Va fi o lucrare de înalt profesionalism, lucrată de specialişti unul şi unul!
Ne vom duce s-o vedem, cu speranţă că pe timp de caniculă, nu va fi praf, iar pe ploaie — nu vor fi bălţi şi noroaie. In cazul că vom găsi bălţi vor renunţa specialiştii la "drepturile" materiale ce li se cuvin?

Darda BOSSUN

ENIGMELE UNEI INSTITUŢII TE LE-GHIDATE
Travestirea sacrului în profan

Mulţi oameni şi-au pus întrebarea: de ce lupta politică din perioada post-revolutiona-ră a avut si are între obiectivele ei centrale aşa numita independentă a Televiziunii? Nu sîntem în măsură să formulăm un răspuns complet, nuanţat nici după ampla noastră investigaţie gazetărească pe parcursul mai multor luni. Dar unele elemente lămuritoare mai putem furniza cititorilor. Între acestea cele legate de evenimentele din 13 iunie 1990. La o lună după "asaltul" împotriva Televiziunii, asalt anticipat — după cum am mai arătat — de revista "22" imediat după alegeri, tot în publicaţia Grupului pentru Dialog Social (nr. 26 din 13 iulie 1990) se emitea următoarea părere: "în mentalitatea populară post-revoluţionară. Televiziunea nu este o simplă instituţie publică, ci o veritabilă biserică... Pentru foarte multi români, 22 decembrie 1989 n-a fost numai ziua revoluţiei, ci mai cu seamă ziua noii Bune Vestiri, a noii Evanghelii eliberatoare şi salvatoare, iar această Bună Vestire a sosit prin Televiziune şi s-a identificat cu Televiziunea... E un fenomen care, odată ce l-am citit pe Eliade cu a sa "travestire a sacrului în profan" nu poate să ni se pară absurd".
Fireste, nu ni se pare absurdă asertiunea citata. Nu este nevoie de dovezi numeroase pentru a fi îndreptăţit sa afirmi ca în constiinta publica s-a sedimentat convingerea ca intre activitatea Televiziunii şi victoria Revolutiei exista o legătură cauzala imposibil de contestat, intre timp, insa, opiniile s-au diversificat inclusiv ca efect al încercărilor unora (multora, de fapt) de a minimaliza, de a denigra rolul Televiziunii, în Revoluţie. Partea nostimă a lucrurilor (dacă aşa ceva poate fi nostim) este că iniţiatorii campaniei de mistificare, a adevărului despre rolul Televiziunii. În decembrie 1989 sînt exact aceiaşi care de mai bine de un an şi jumătate nu ostenesc in a sublinia contribuţia "nefastă" a respectivei instituţii în "modelarea" opiniei publica atît in legătură cu alegerile din mai 1990, cit şi în determinarea unei anumite evoluţii în perioada care a urmat.
De fapt, lucrurile sînt ceva mai simple decît par la prima vedere. Aici găsim eroarea de fond a Grupului pentru Dialog Social, eroare de care nu vrea — în nici un chip — să se lepede nici în ziua de azi: bazîndu-se pe teza — reluată, recent, la colocviul internaţional de la Roma pe tema "Intelectualul şi Revoluţia" — că poporul român este format dintr-o minoritate responsabilă si o majoritate inconştientă (vezi intervenţia d-nei Ana Blandiana la respectivul simpozion), ideologii G.D.S. au supra-apreciat şi supra-apreciază posibilităţile Televiziunii de a influenţa o-pinia publică. Mai pe scurt, avem de-a face cu convingerea că poporul nostru este atît de ignorant încît — pe fondul viziunii lui mistice despre Televiziune — acapararea de către domniile lor a acestei instituţii le va asigura şi succesul in realizarea obiectivelor politice afirmate mai mult sau mai puţin deschis.
La polul opus, oricît ar părea de ciudat, de paradoxal, s-au situat şi se situează concepţia şi acţiunile unor segmente semnificative ale Puterii, concepţie şi acţiuni care vădesc tendinţe de sub-apreciere a Televiziunii. Poate că această afirmaţie şochează. Dar, cum ne putem explica altfel faptul că de-a lungul întregii (perioade post-revoluţionare, în pofida tuturor semnalelor care confirmau cucerirea în Televiziune, pas cu pas, a noi şi tot mai importante poziţii de către forţe politice identificabile prin exponenţii lor interni la TVR — vezi d-nii Vartan Arac elian, Gheorghe Mitrofan, Dumitru Titi Iuga şi d-na Marilena Rotaru, şi mulţi, foarte mulţi alţii, organele de stat legale şi legitime au lăsat lucrurile să "curgă" de la sine deşi se încălca "flagrant" LEGEA. E adevărat, oficialităţile s-au speriat pe 13 iunie 1990, dar le-a trecut repede.
Este greu de acceptat (deşi explicaţiile nu lipsesc) lentoarea cu care s-a acţionat şi se acţionează în vederea adoptării unei legi a audio-vizualului şi, în acest cadru, a unei legi de organizare si funcţionare a Radioteleviziunii.
Să ne reamintim că încă de la constituirea — din iniţiativa G.D.S. — a Comitetului pentru independenta Televiziunii s-a cerut o lege a audiovizualului. Să ne reamintim că mitingiştii din Piaţa Universităţii cereau abrogarea Decretului ceauşist de organizare a RTV, propunînd ca soluţie "trecerea radioteleviziunii sub controlul unei comisii din care să facă parte reprezentanţi ai C.P.U.N., ai sindicatelor, grupărilor independente şi preşedintele RTV, comisie care să fie responsabilă în faţa viitorului Parlament". Iată că dvs. domnilor parlamentari v-a fost încredinţată in Piaţa Universităţii, prin declaraţia adoptată la finalul lui aprilie 1990 misiunea de a adopta legea audio-vizualului în al cărei proiect este prevăzută constituirea unei comisii asemănătoare celei menţionate mai sus. Ce mai aşteptaţi? Îndepliniţi acest mandat, deşi cei care l-au "compus", respectiv, reprezentanţii G.D.S. şi-au cam schimbat între timp opiniile... în afară de perseverenţa (de ideea fixă) cu care au acţionat si acţionează pentru a pune mîna pe Televiziune în întregul ei, consecventa nu se dovedeşte a fi punctul lor forte.

Bogdan TABACARU