Publicat: 21 Martie, 2015 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1990?

CUI l-E FRICĂ DE INIŢIATIVĂ?

Exagerînd - lucru pe care l-am pus pe seama condiţiei sale de patron - un om de afaceri din Padova îmi spunea, recent, că tot ceea ce merge prost în Italia tine de sectorul de stat, dîndu-mi de exemplu calea ferată, unde nici măcar Mussolini nu reuşise să facă ordine şi ale cărei disfuncţii le constatasem personal. Acest lucru se întîmpla pe traiectul Verona-Roma, unde, de-a lungul a aproape 600 de kilometri, nu mi-a fost dat să văd nici măcar o palmă de pămînt nelucraţă cu grijă şi necultivată. Şi asta fără ca vreun partid din coaliţia guvernamentală să fi lansat fermierilor particulari vreo indicaţie în acest sens.

Disputa sector de stat - privatizare este veche şi nici măcar statele capitaliste cele mai dezvoltate nu au descoperit soluţia economică ideală, dacă există una cu adevărat. Este cu atît mai puţin de sperat ca tînărul şi provizoriu nostru guvern să-i găsească rezolvarea în scurtul răgaz pe care-l are la dispoziţie întru mult trîmbiţata trecere la economia de piaţă. Nu sint specialist în problematica economică şi nici nu pretind că, în virtutea democraţiei, trebuie să ne tot dăm cu părerea. Cel mai bun lucru este să-i lăsăm pe specialişti să o facă. Cu condiţia ca aceştia să aibă tăria de a se elibera, mai întîi ei înşişi, de dogmele care ne-au încorsetat gîndirea şi ne-au viciat acţiunile vreme de peste patru decenii... Cu condiţia să fim realişti şi să nu ne închipuim că peste noapte, şi apelînd la revocarea cîtorva legi proaste şi la promulgarea altor cîtorva imperfecte, o economie structurată fundamental pe principii socialiste, va începe să lucreze după cele ale pieţei libere. Este o utopie care n-ar face decît sa mărească şi mai mult haosul în care ne-a aruncat incompetenţa,
exercitată, prin iluştrii săi, reprezentanţi. Dar, la fel de adevărat este că timiditatea şi politica paşilor prea mărunţi în această direcţie este de natură să taie elanul şi bunele intenţii atît ale iniţiativelor interne, cît şi ale investitorilor externi prin bănuiala - justificată oare ? - că din acest punct de vedere mare lucru nu s-a schimbat, totuşi, în România. Două exemple în acest sens mi se par suficiente: un fost bun director de întreprindere de transport (funcţie la care a renunţat din proprie iniţiativă) a propus ministrului său experimentarea unui sistem de transformare a întreprinderii în societate pe acţiuni, acestea urmînd să revină salariaţilor săi, eficienţa economică a unei astfel de forme fiind demonstrată cu argumente de necombătut. Proiectul, avizat de către ministru, a fost înaintat la guvern, de unda s-a întors cu apostila "Nu e momentul!" Dar cînd     va fi momentul? După ce întreprinderea - nerentabilă - va mai înghiţi nişte milioane din banii care şi aşa sînt puţini (ca valoare, nu ca număr)?

Al doilea: tot în Italia, la un recent simpozion dedicat căilor de dezvoltare a relaţiilor     comerciale cu ţările din est, România nici n-a fost, practic, pomenită, ca un partener demn de interes. "De ce?" - i-am întrebat pe cîtiva dintre cei care ne cunoşteau şi făcuseră afaceri cu noi. "Pentru că la Bucureşti nu s-a schimbat nimic. Tratăm cu aceiaşi oameni, în aceiaşi termeni, şi cu aceleaşi rezultate. Adică nimic!". S-ar putea ca viziunea interlocutorilor mei să fie pripită. Cîte ceva tot s-a maischimbat. Nu însă suficient de mult pentru a se putea face din iniţiativă unul dintre autenticii factori de progres economic si social.

Octavian ANDRONIC


Libertatea din 21 martie 1990, pag. 1-a

În exclusivitate pentru ziarul "Libertatea"

ROMÂNIA ARE NEVOIE DE O REVOLUŢIE ECONOMICĂ!

declară dl. ROBERT FAURAUX, ministrul francez al industriei şi amenajării teritoriului

Săptămîna trecută, ne-a vizitat ţara, în fruntea unei importante delegaţii de mari industriaşi, ministrul francez al industriei şi amenajării teritoriului, domnul Robert Fauraux. Domnia sa a avut amabilitatea să ne acorde, la aeroport, înaintea plecării, în exclusivitate, acest interviu.

- La încheierea vizitei noastre în România, aş vrea să subliniez importanţa pe care o are aceasta, din punctul meu de vedere, in cadrul relaţiilor cu ţările Europei de Est, care iată, acum, şi-au regăsit libertatea.

Cred că, în acest ansamblu geografic, România ocupă un loc privilegiat, pentru că în orice moment relaţiile istorice dintre Franţa şi România au fost şi sînt puternice, în plus există o incontestabilă legătură de sînge în cultură, în limbă, şi nu în ultimul rînd, pentru că opinia publică franceză a fost in mod special frapată, emoţionată de această revoluţie, de eroismul acestui popor care a reuşit să înlăture o dictatură apăsătoare şi să aibă acum, pentru totdeauna, în mînă, propriul destin.

Desigur, prietenia e importantă, dar trebuie să vorbim despre lucruri concrete.

Sînt fericit că am avut posibilitatea să mă aflu aici, in fruntea acestei numeroase şi valoroase delegaţii sosite cu scopul de a stabili contacte puternice cu partenerii români. Este vorba, în primul rînd, despre acordurile precise stabilite în domeniul energetic, in ceea ce priveşte atît exploatarea cît şi producerea şi rafinarea petrolului. Specialiştii francezi şi-au propus ca, alături de specialiştii români, să elaboreze studii şi proiecte efective pentru ameliorarea puterii centralelor electrice şi, de asemenea, să-şi dea concursul la punerea în funcţiune, la nivelul performanţelor mondiale, a celei de a doua centrale nucleare în România.

Pe aceeaşi agendă de lucru, o altă prioritate o constituie siderurgia, în cadrul căreia se vor realiza schimburi de tehnicieni şi, bineînţeles, de tehnici de producţie, între Combinatul siderurgic de la Galaţi şi firma "USlNOR", acţiune ce va debuta la începutul lunii aprilie şi de care se va ocupa dl. Yves de Silgni, responsabilul afacerilor internaţionale ale "USINOR"-ului.

In domeniul construcţiilor de maşini, firma "Renault" s-a angajat să furnizeze un motor pentru un nou tip de maşină de teren "Dacia" şi, de asemenea, în colaborare cu Minis-terul Construcţiilor de Maşini să realizeze un nou tip de camionetă uşoară.

Aeronautica prezintă, la rîndul ei, un real interes, firma "Aerospaciale" propunînd uzinei din Braşov un proiect-program al viitoarei colaborări, incluzînd transferuri, în dublu sens, de "creiere specialiste", deci de tehnicieni si, evident, de producţie efectivă.

Pe scurt deci, am reuşit să ne implicăm în diverse sectoare de activitate industrială, aceasta materializîndu-se prin existenţa unui program ce cuprinde, pe de o parte, acţiuni imediate, ce vizează următoarele luni, iar pe de altă parte, perfect realizabile proiecte de viitor, program care promite să fie deosebit de fructuos şi în contextul căruia investim toată energia şi capacitatea noastră de muncă.

- Cum apreciaţi rezultatele acestei vizite în contextul relaţiilor generale stabilite între România şi Franţa în ultimele luni, mai ales după întîlnirile avute la Paris de domnul prim-ministru Petre Roman?

- Trebuie să mărturisesc că am fost puternic impresionaţi mai intîi de competenţa, de dăruirea, de dorinţa partenerilor noştri de a munci pentru ţară şi, de ce nu, pentru Europa, apoi de capacitatea lor de a înţelege, ca o realitate evidentă, ideea că nu se poate depăşi uşor sau in scurt timp, bariera dintre o economie comunistă, cu totul centralizată şi o economie liberă, care presupune responsabilitate, concurenţă, rentabilitate. Se poate vorbi despre o a doua revoluţie, "revoluţia economică" care, neîndoielnic, are nevoie de mult timp pentru a deveni o "paca economică".

- Este binecunoscut faptul că regimul ceauşist a lăsat moştenire un veritabil dezastru economic. Credeţi că Franţa va contribui la formarea unei noi generaţii de specialişti, la toate nivelurile, în cadrul acestei colaborări care va debuta în următoarele luni, anticipînd astfel împlinirile viitorului îndepărtat?

- Cred că, în primul rînd, este important ca specialiştii d-voastră să vină în occident, să poată vedea concret ceea ce numim economie liberă, pe care, personal o consider mult mai eficientă decît orice economie comunistă. După părerea mea, bazele unei tehnologii competitive vor putea fi consolidate, pornind de la modernizarea mentalităţilor specialiştilor români. În acest sens, ne-am angajat să primim în şcolile de tehnică şi gestiune, în marile noastre întreprinderi, un număr considerabil de tehnicieni, care să se familiarizeze cu modul de gîndire, de gestiune, în fine, cu tot ce înseamnă economie în occident.

- O ultimă întrebare, domnule Fauroux. Consideraţi că această delegaţie, alături de toate discuţiile purtate cu partenerii români, va constitui o pistă de lansare pentru o cooperare viitoare sau va mai aştepta încă apariţia primelor rezultate concrete ale problemelor discutate?

- Cert este că toţi cei care au făcut parte din această puternică delegaţie vor fi mesagerii a tot ceea ce au văzut ori au auzit, a voinţei autorităţilor române de a crea o economie de piaţă. Deci, daţi-mi voie să vă asigur că se va trece imediat la lucru, în ceea ce ne priveşte şi spun asta, pentru că, deşi am condus o delegaţie numeroasă, ale cărei demersuri au o valoare deosebită, nu sîntem primii care s-au interesat de problemele economiei româneşti. Aproape în toate cabinetele ministerelor în care am fost, am întîlnit reprezentanţi ai unor firme industriale, care colaborau deja cu partenerii români. Se pare că, in cel mai pur sens al cuvîntului, România este "la modă", cel puţin în FRANŢA, şi este bine să rămînă "la modă", de acum înainte împlinirile depinzînd de tenacitatea noastră, a dumneavoastră, cu care, dincdlo de relaţiile afective, să punem pe picioare o economie atîta timp bolnavă de sindromul ceauşist.

Mihaela RĂDULESCU

IERI 

După cum ne-a anunţat ROMPRES, la Timişoara a avut loc sfinţirea sediului poliţiei. Dumnezeu s-o aibă în pază!

"TRĂIASCĂ, TRĂIASCĂ, SĂ TRĂIASCĂ MOLDOVA, ARDEALUL ŞI ŢARA ROMÂNEASCĂ!"

Situaţie critică la Tîrgu Mureş

Practici fasciste?

Corespondenţă specială de la trimisul nostru

Înainte de intrarea în Tg. Mureş, venind cu maşina de la Cluj, un echipaj de poliţie ne indică obligatoriu la dreapta. Sintem cu un taxi cu număr de Cluj, ăsta să fie motivul? Şi alte autovehicule sînt îndrumate pe şoseaua de ocolire ce iese la o altă intrare in oraş din partea opusă. Deci, nu. Coborim, ne legitimăm ca ziarişti unuia dintre subofiţeri. Ne îndrumă să ne adresăm locotenentului. "Bine, dacă vreţi neapărat să mergeţi..."

Tg. Mureş. Oprim înainta de piaţa centrală a oraşului. Colegul meu, fotoreporterul Lucian Crişan, o ia înainte. Pînă la plecare, dată fiind precipitarea evenimentelor, nu ne vom mai întilni. Voi rămîne în tovărăşia lui Dorin Serghie de la ziarul "Adevărul în libertate" din Cluj şi a soţiei sale.

Cîteva minute înainte de ora 17. În dreptul hotelului "Grand" este postat un grup masiv de demonstranţi orientat spre platoul, din faţa Consiliului municipal. Coloane compacte. Reţin scandarea unei lozinci: "Noi sintem acasă, voi sînteţi în casă". O panglică de circa 3 m desparte această mulţime de o alta. In porţiunea rămasă degajată, citeva zeci de poliţişti asigură ordinea. Discutăm şi cu unii şi cu alţii, dar şi cu cel din mijloc. Manifestanţii maghiari din primul rînd ne invită - ne-am declarat calitatea de ziarişti - să păşim în cealaltă parte fără teamă. Unul dintre ei se oferă chiar să ne conducă prin masa demonstranţilor spre sediul primăriei în faţa căreia se află masată o impresionantă mulţime de demonstranţi.    

Strada din stinga clădirii. O uşă păzită şi din interior şi din exterior.

"Ieri la ora 8 dimineaţa a început, tineri români postîndu-se in fata primăriei şi a sediului Uniunii Democratice Maghiare din România. La ora 15 au venit de la Hodac, Ibăneşti, Valea Gurghiului ţărani cu furci..." "Două autobuze şi camioane." "Conduse de o Dacie albă 2-MS-2640". Sînt cîteva frînturi de afirmaţii, cît pot reţine dintr-un dialog purtat în faţa intrării. Intrarea este asigurată din interior de un militar, un ofiţer de poliţie şi un civil. Ni se permite accesul, după ce uşa e deblocată de drugul de fier. Nu vom mai ieşi pe aici.

In una din încăperile etajului I, spre piaţă, discutăm cu profesorul Nistor Man, din cadrul CPUN local şi avocatul Kincses Elod (cel care l-a apărat împotriva sentinţei de evacuare pe pastorul Tokes), pînă ieri vicepreşedinte al aceluiaşi organism. "Au fost şi pînă acum manifestări împotriva românilor" - menţionează dl. Man exemplificînd pentru perioada de la 23 decembrie încoace cu incendierea unor case locuite de români în Sovata, tot acolo bătăi; în zona şecuiască a Harghitei au fost şcoli închise pentru elevii români; propunerea ca liceul Bolyai să devină, acum, la mijlocul anului de în-văţămînt, exclusiv maghiar; manifestările de la IMF Tg. Mureş, (ne referim la ele în corespondenţa noastră de azi), în urma refuzului oficiantei de a servi la o farmacie şi clienţi români - vineri, 16 martie - şi a incidentului provocat s-a desfăşurat o manifestaţie de protest a românilor încheiată cu un alt tragic accident. Despre acesta con-firmă - venind mai tîrziu in discuţie - şi dl. Elod: "Cel care a intrat cu maşina in mulţimea demonstranţilor, rănind între 14-16 participanţi se numeşte Nagy Samuel şi are domiciliul în Tg. Mureş". Sîmbătă şi duminică au trecut fără manifestări - de o parte sau alta- deosebite. La manifestata românilor s-a scandat: "Iliescu nu uita şi Ardealu-i ţara ta". Dl. Elod a numit pe rectorul Pascu, domnii Damian şi Roşca, toţi din cadrul IMF, ca şi pe dl. Ioan Sabău, drept cadre compromise - prin legăturile cu securitatea şi nomenclatura locală. "Ieri, cînd a început manifestaţia, la ora 5, era sesiunea CPUN local." Afară, atmosfera auzim de aici de unde purtăm dialogurile - se perturbă. Ne ducem spre ferestrele încăperilor şi apoi spre balconul frontonului central să vedem ce se întîmplă. Este ora 17,30.
Balconul. Prin intermediul megafonului se strigă : "împiedicaţi şi prindeţi provocatorii".
"Ordine, ordine". Mulţimea răspunde: "Ajutor, Ajutor, Armata", "Unde e armata?" Apelurile sînt făcute în maghiară şi mi se traduc. Declaraţii, aşa cum le notez, cu sau fără numele interlocutorului: "Majoritatea au ieşit azi paşnic la demonstraţie, in faţa primăriei, pentru a manifesta împotriva a ceea ce s-a întîmplat ieri". "Ceea ce vedeţi este o contrademonstraţie organizată de Vatra Românească". "De astăzi, de Ia ora 12, e grevă generala la noi, inclusiv in panificaţie", Dl. Ioan Sipoş, din partea Partidului Social Democrat şi Asociaţiei foştilor deţinuţi politici ne spune: "Ieri a fost vandalism, fascisto-comunist. Au fost distruse şi sediul nostru, şi al partidelor Liberal, Social Democrat, ai Asociaţiei Dreptatea, şi mobilier şi utilaje, maşini de scris, telexuri. Deşi toţi fiinţăm - in afară de FSN care îşi are sediul intr-o altă clădire - în imobilul din Str. Bolyai nr. 30 sediul Partidului Naţional Ţărănesc creştin şi democrat nu a suferit nici o daună. Noi vrem să trăim aici. Niciodată aici nu a fost pusă problema Ardealului." Mihaly Jozsei, preşedintele Partidului Gospodarilor Maghiari din România: "Comandantul garnizoanei. Cojocarii, ne-a spus azi dimineaţă că sînt asigurate cu pază intrările în oraş. Totuşi, dinspre Reghin, avem informaţii că vin camioane". In faţa consiliului se înaintează. Din balcon prin staţie: "Au venit autobuze în spate. Bărbaţii pe margini, femeile la mijloc." Încercăm, cu sprijinul unora din cei prezenţi să ieşim din clădire.

Această porţiune de relatare nu mai are mărturie scrisă. Rememorez, acum. Ieşirile - inclusiv aceea pe unde am avut acces - sînt blocate. Maghiarii, cu toate că îşi au propriile probleme, fac eforturi să ne ajute. Încercând să ne scoată chiar şi pe intrarea principală, forţînd un cordon de acces printre conaţionalii ce vor să intre. Imposibil. O mulţime de demonstranţi maghiari afluesc înăuntru, în holul de la intrare. Ni se indică să stăm in dreapta holului, sfat aici o nişă, un telefon deschis, pentru apel inţelegem că e chemat cineva, ceva, de ajutor, ne spune o femeie. Cine? Ce? Nu există ieşire. Un bărbat însîngerat se strecoară pe lîngă noi. Răniţi, pe propriile picioare, sprijiniţi din lături de alţii. Oameni aduşi pe braţe, depuşi pe paviment, să tot fie şase, şapte, zece, depuşi, unul lîngă altul, cine să ştie, nu mai ştiu să număr.

Un manifestant îmi arată pîntecul înţepat probabil de cuţit. Alături, un altul, cu capul spart. Strigă, ca să înţeleg. Ce să mai înţeleg? Oameni cu fiare ce le-au luat ca arme din grădina din faţa clădirii. Oameni cu bite noduroase, de copac. Un ofiţer de armată rănit, purtat şi el de subsuori. Un altul, de poliţie, care încearcă să identifice un manifestant. Ţine un buletin în mină şi este înconjurat de un grup ce gesticulează strigă. "Cine Ie-a dat băutură, domnule?" - zice o femeie, arătîndu-mi pe unii din cei întinşi pe pavimentul sălii. S-a găsit şi ea între manifestanţii maghiari. Nu zice că-s români sau unguri, cei răniţi, poate morţi, întinşi acolo. Zice că-s oameni. Şi cine... Manipulaţi -spune o alta. Cuvîntul, devenit ridicol prin uz, începe să mă sperie prin efecte.

"Ăştia numai rău" - se adresează tot o femeie. Uşa unei salvări s-a deschis printre uşile date de perete ale intrării. Sintem aproape singuri, numai intre maghiari. Noi sîn-tem români, şi ei ştiu. Ei sînt maghiari, şi noi ştim. Dar nu sîntem şi unii şi alţii, oameni?

Tot cu ajutorul unor oameni, şi tot cu oameni de aici, reuşim să ieşim cu cîţiva dintre ei împreună, după ce am urcat pe o copertină şi am coborî un zid al gardului spre stradă.

Ora 18,45. In dreptul hotelului Grand taberele continua să stea faţă in faţă. Au instrumente de bătaie, dintre cele mai diverse, şi unii şi alţii. Cînd am venit nu aveau şi parcă unii nu mai sînt aceiaşi. Sînt alţii. Distanţa dintre grupuri s-a mărit la e'cîteva zeci, poate peste 100 de paşi. Un ofiţer de armată îi străbate cînd într-un sens, cînd în sensul celălalt. Discută cu oamenii, pledează gesticulează. Două tanchete, încremenite intr-o încordare a fierului rece.

Ora 19. Îi căutăm - şi îi găsim - pe cei care au venit cu camioanele. Nu sînt camioane. Sînt autobuze articulate ale ITA. Notăm numerele a două Varvara Gliga, o femeia de circa 50 de ani, din Ibăneştî - Pădure: "Să nu ne răpească Ardealul. Am venit cu un convoi de 20 de autobuze." Dar cum ati ajuns toţi, deodată, aici? Nu ştie să răspundă. O ajută cineva: "Au oprit maşinile din cursă şi ne-au obligat pe noi, şoferii". Acesta se numeşte, ne zice Trofir Gliga. Un altul, Farcaş Dumitru, din Hodac. "Şi aseară am fost, d-apăi cum" -subliniază cineva. Mi s-a controlat legitimaţia. Unul a zis că sînt prea mulţi reporteri, n-au ce căuta. Toţi din grupul de 7-8 aveau cîte o ghioagă, o rangă. Chiar şi şoferii. Doar femeile nu aveau.

Am reprodus doar ceea ce am văzut şi am comunicat cu cei prezenţi. Nu este un reportaj, ci o mărturie destinată să folosească anchetei ordonate de CPUN.

Mihai BĂRBULESCU


​Libertatea din 21 martie 1990, pag. a 2-a

Declaraţia ministrului Apărării Naţionale

ÎNTR-O DECLARAŢIE televizată, marţi seara, generalul Victor Stănculescu, ministrul apărării naţionale, a spus că armata e mai unită ca oricînd şi e ferm hotărîtă să apere poporul şi integritatea României.

Ministrul apărării naţionale a lansat, in numele oştirii, un apel la abţinere de la orice acte necugetate şi a condamnat "elementele retrograde şi ostile" care încearcă să "învrăjbească pentru a crea confuzie şi nesigurantă".

Declaraţia Biroului C.P.U.N.
Biroul Executiv al CPUN a luat cunoştinţă cu îngrijorare de evenimentele grave petrecute începînd cu ziua de 15 martie 1990 într-o serie de localităţi din Transilvania. Acestea au culminat cd manifestările de violenţă din municipiul Tîrgu Mureş din 16 şi 19 martie a.c., în cursul cărora mai multe persoane au fost molestate, iar sedii ale unor partide politice au fost devastate.

Biroul Executiv al CPUN consideră că astfel de manifestări, ca de altfel orice acţiuni extremiste, naţionalist-şovine, indiferent din partea cui ar proveni ele sînt de natură să destabilizeze situaţia internă şi internaţională a României, contravenind valorilor şi ţelurilor Revoluţiei din Decembrie.

Pornind de la principiul respectării independenţei, integrităţii şi unităţii statului naţional român, pe care Biroul Executiv al CPUN îl consideră sacrosanct, apreciem că orice extremism slujeşte interese străine nouă tuturor, români şi maghiari deopotrivă.

Starea de confuzie creată în urma unor acţiuni care depăşeau cadrul unor revendicări fireşti, a exceselor comise în materie de reorganizare a învăţămîntului şi a tendinţelor de izolare economică, administrativă şi culturală a fost receptată cu îngrijorare la nivelul populaţiei româneşti majoritare.

Intr-un astfel de proces s-a ajuns la escaladarea stării de încordare, de neîncredere, de suspiciune reciprocă, îngreunîndu-se considerabil dialogul ce reprezintă singura modalitate de transpunere în practică a idealurilor Revoluţiei, inclusiv în ceea ce priveşte realizarea drepturilor şi libertăţilor membrilor minorităţilor naţionale.

Inţelegînd aspiraţiile, legititime ale minorităţilor naţionale din România, inclusiv ale celei maghiare, care şi-au declarat loialitatea faţă de statul român, Biroul Executiv al CPUN afirmă că realizarea acestora nu poate avea loc decît în cadrul general al democratizării societăţii noastre, într-un climat de înţelegere reciprocă, de conlucrare, de dialog responsabil, prin excluderea oricărui privilegiu, dar şi a oricărei discriminări.

S-a hotărît crearea unei comisii centrale de anchetă - la nivelul guvernului şi al Biroului Executiv al CPUN - pentru analiza cauzelor, stabilirea soluţiilor în vederea restabilirii ordinii şi liniştii publice, precum şi a idenificării persoanelor care s-au făcut vinovate de actualele incidente, spre a fi trase la răspundere. Această comisie îşi începe activitatea imediat.

A fost, de asemenea, exprimată hotărîrea fermă a guvernului de a determina aplicarea întocmai a prevederilor legale referitoare la asigurarea liniştii publice. A fost evidenţiată răspunderea ce revine organelor locale pentru împiedicarea oricăror manifestări naţionalist-şovine, precum şi a noi acte de vandalism.

Condamnînd orice acte de violenţă indiferent de motivaţie şi pe autorii lor, Biroul Executiv al CPUN face apel Ia calm şi responsabilitate, la o atitudine reţinută în exprimarea şi promovarea diverselor puncte de vedere. Aceasta este o cerinţă esenţială a momentului politic pe care îl traversăm, singura in măsură să garanteze aşezarea vieţii politice a ţării pe baze fundamental noi, construirea unui regim democratic autentic - garant al realizării aspiraţiilor şi drepturilor tuturor cetăţenilor României.

Biroul Executiv al CPUN afirmă că va acţiona cu fer-mitate pentru soluţionarea problemelor şi dezamorsarea tensiunilor, pentru asigurarea respectării drepturilor tuturor locuitorilor. Vă cerem insistent să vă întoarceţi in linişte şi ordine la casele dumneavoastră.

"TOŢI SUNTEM ARDEALUL!"

Peste 500 de studenţi bucureşteni au pornit, la orele 1,30 noaptea, de la căminele din "Regie", "Grozăveşti "6 Martie", "Arhitectură" şi "A.S.E." străbătînd principalele artere ale Capitalei, pentru a-şi manifesta indignarea - în chip paşnic! - faţă de pretenţiile iredentiste şi acţiunile iresponsabile ale unei părţi din populaţia maghiară din unele localităţi şi regiuni transilvane. Ei scandau: "Murim, luptăm - Ardealul nu-l cedăm!", "Mureşul e-n sînge, România plînge", "Trăiască, trăiască, să trăiască Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!" şi "Toţi sîntem Ardealul!". După ce s-au oprit, pe rînd, în Piaţa Kogălniceanu, în faţa statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul şi în Piaţa Romană, tinerii au aşteptat mai multe ore în Piaţa Victoriei, pentru a remite Guvernului o petiţie prin care se angajează să apere Revoluţia română, fiinţa naţională şi pămîntul strămoşesc.

V.H.L.

ULTIMA ORA. Prin faţa redacţiei pe Brezoianu trece o masivă coloană de studenţi, cu steaguri, care scandează: "Trăiască, trăiască Moldova, Ardealul şi Ţara Românească", "Ole, ole, ole, ole, Ardealul al nostru e. Şi va fi". Demonstraţia a continuat spre calea Victoriei.


​Libertatea din 21 martie 1990, pag. a 3-a


​Libertatea din 21 martie 1990, pag. a 4-a

HOTĂRÎRE

Biroul Executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională hotărăşte;    

Art. 1. Pe data de 20 martie 1900 se instituie comisia de anchetă pentru cercetarea faptelor petrecute în cursul evenimentelor ce au avut loc în municipiul Tirgu Mureş in zilele de 18, 19 şi 20 martie 1990.

Art. 2. Comisia de anchetă are următoarea componenţă:

1. Ion Mânzatu - vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională;

2. Mihai Drăgănescu - viceprim-ministru al guvernului;

3.  Nicolae S. Dumitru - membru al Biroului Executiv al C.P.U.N.;

4. Nicolae Radu - membru al Biroului Executiv al C.P.U.N.;

5. Mihai Şora - ministrul invaţămintuIui;

6. G-ral col. Nicolae Eftimescu -    adjunct al şefului Statului Major;

7. G-ral mr. Cornelius Diamandescu - adjunct al ministrului de interne; 

8. Attila Verestoy - membru în C.P.U.N.;

9. Nicolae Cochinescu - director în Procuratura generală

Art. 3. Comisia va prezenta, în termen de 14 zile, concluziile şl propunerile sale Biroului Executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională.    

Preşedintele
Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională
ION ILIESCU