Publicat: 22 Februarie, 2016 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1991

DE LA O ZI LA ALTA

• După întîlnirea cu preşedintele României, purtătorul de cuvînt al Convenţiei sindicatelor libere din Regionala CF Timişoara, domnul Ion Chipăilă, a declarat: "Dialogul a fost fructuos, fiindcă într-adevăr, ne-au fost explicate o serie de probleme despre care nu aveam cunoştinţă, în special aceea a bonurilor de valoare" • La rîndul său, purtătorul de cuvînt al Regionalei CF Iaşi a spus: Plecăm acasă cu un gînd plin de curaj, de speranţe. La noi, la Iaşi, greva a încetat la ora 16.00, iar trenurile au început să circule pe toată regionala Iaşi. De fapt şi pe timpul grevei trenurile au circulat, este vorba de trenurile cu combustibil, medicamente • În România se înregistrează un proces inflaţionist iar producţia industrială a scăzut drastic, a arătat dl. Alexandru Radocea, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale pentru Statistică la o conferinţă de presă, desfăşurată ieri, cu prilejul prezentării "Anuarului Statistic al României, ediţia 1990" • Astăzi, la ora 12.00, la sediul ADIRI (Casa Titulescu) din şoseaua Kiseleff 47 a avut loc semnarea unor documente de colaborare culturală româno-britanică: Acordul privind înfiinţarea şi funcţionarea centrelor de cultură şi Programul de schimburi în domeniul educaţiei, ştiinţei şi culturii pe anii 1991—1993 • Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Alan Green jr., a oferit o donaţie de microfilme în valoare de 50 000 de dolari. Ele au fost înmînate directorului Bibliotecii Academiei, dr. Victor Sahini şi directorului Bibliotecii Centrale Universitare, dl. Ion Stoica.

Ziarul Libertatea din 22 februarie 1991 pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire 

EVRIKA 

Aflăm cu indignare despre fapta mirşavă a unui infractor care şi-a permis să inşele buna credinţă a cunoscutului ziarist Roşca-Stănescu de la "R. L.". Ca urmare, candidul reporter, recunoscut pentru spiritul său justiţiar, l-a prezentat opiniei publice pe respectivul borfaş drept o mare victimă post-revoluţionară a poliţiei. Cerem Puterii să nu rămină indiferentă faţă de actele antidemocratice ale celor ce exploatează candoarea reportericească!

K.O.

La mitingul de solidaritate organizat la Timişoara în sprijinul greviştilor CFR nu a participat nici un membru dicatului ceferiştilor (!!). Ca atare, s-au strigat binecunoscute. Ecoul se duce în pustiu...

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGAM MINA IN FOC)

SZEKELY HIMNUSZ

Încurajaţi, probabil, de tonul "academic" al raportului prezentat în Parlament de dl. N. S. Dumitru, însufleţiţi, oricum, de îndemnurile paşnice ale democraticei lor mîini—     care, din cite am auzit, dă de pomană şi "greviştilor" timişoreni —, cetăţenii asupra cărora nu pronunţăm nici un calificativ răspîndesc prin Tirgu-Mureş fiţuici cu imnul secuiesc. Există un imn al secuilor? Există. Cum sună? Bine, cred... Fiţuica pe care-o am sub ochi nu reproduce decit versurile, nu şi muzica. Iar versurile nu pot fi decit foarte bune — sau foarte proaste, după o vorbă latinească. Deci: Kitudja merre — merre visz a vegzet Gorongyos uton, sotet ejjelen! etc. Sună bine, sună rău? Depinde de context... Indivizii care răspindesc prin Tirgu-Mureş imnul secuiesc au avut grijă ca — pe fiţuica respectivă — să scrie, apăsat ,,Lăsaţi pe unguri in pace! Dacă nu — Să plece toţi românii din Tirgu-Mureş urgent. Dacă nu o să fie necaz cu combinat. Murim toţi. Nu sint nebun. Ştiu ce fac. Eu pot să fac". Acesta e contextul în care sună imnul secuiesc la Tirgu-Mureş. Nu-i de mirare, deci, că versurile citate vădesc o sumbră viziune: Cine ştie unde ne duce destinu. Pe drum accidentat, în noaptea întunecată! etc. într-adevăr.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 22 februarie 1991 pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

ÎN CURSA PENTRU COTROCENI

"Am pierdut o luptă, dar nu războiul..."

Cum treburi redacţionale m-au silit să răsfoiesc Colecţia ultimului an a ziarului, am rememorat, cu acest prilej şi zilele premergătoare alegerilor din 20 mai. Şi, fără să vreau, m-am oprit asupra unei apariţii meteorice in viaţa noastră politică, de femeia aceea care ne-a surprins pe toţi încercînd să-şi depună candidatura la preşedinţie. Considerînd că un dialog cu cea care s-a încumetat (e drept, fără succes) să-şi asume astfel de responsabilităţi, n-ar fi lipsit de interes, am abarodat-o recent pe fosta... viitoare preşedintă. Doamna Olga Cristescu, — despre domnia sa este vorba — s-a arătat dispusă să răspundă întrebărilor noastre.

— Ocupaţii, în acea vreme, scaunul directorial al unei întreprinderi bucureştene...
— Da, întreprinderea de casete radio şi TV, pe care am preluat-o în stare de faliment în urmă cu şapte ani, existau raportări fictive de 30 milioane lei — şi nu numai că am recuperat pagubele dar între 1987—89 cîştigul mediu nu a scăzut sub
120% faţă de salariul de încadrare.

— Intrarea dvs. in cursa prezidenţială a fost, pentru mulţi neaşteptată şi, mai ales, temerară...
— O, la început nu m-am gîndit la aşa ceva. N-am făcut niciodată politică, nimeni nu mi-a spus vreodată tovarăşe. Intrarea in defunctul partid a fost şi nu numai pentru mine, condiţia ca să mă pot realiza profesional, de a-mi pune experienţa in practică. Doar atit. Cu "candidatura" a fost altceva. Cind partidele îşi organizau sediile au apelat şi la întreprinderea mea. Evident exprimind şi dorinţa de a opta pentru unul din ele. M-a atras Liga pentru drepturile copilului, mai ales că eu cunoşteam situaţia tinerilor din întreprinderea mea. Cînd mi s-a propus să candidez, la început am ezitat, eram conştientă că există mulţi oameni competenţi, capabili să-şi asume astfel de răspunderi.

— Ecoul imediat...
— La început toţi au fost entuziasmaţi, m-am simţit sprijinită, dar totul s-a stins ca un foc de paie... Apoi, se ştie n-am întrunit decît 85.000 semnături şi gata...

— Regrete.
— Nu neapărat pentru eşec. Mai mult pentru greva aceea cînd oamenii cu care lucrasem, mi-au adus diverse acuzaţii. Chiar pe aceea de "ţărănistă".

— Şi nu sînteţi membră PNŢ-cd?
— Nu cunosc pe nimeni personal din acest partid, deşi îl consider ca avind coloana vertebrală cea mai dreaptă. Mai mult, nici după grevă, nimeni din PNŢ-cd n-a încercat să ia legătura cu mine. Eu îi iubesc şi respect pe cei care au rezistat cu preturi imense, invaziei comuniste, dar cred că acum avem nevoie de oameni care să ştie cum a trăit poporul în ultimii 40 de ani. Şi Ceauşescu avea dreptate, avem un popor minunat.

— Vă propun un joc. Ce aţi fi făcut şi ce nu, dacă aţi fi cîştigat... cursa pentru Cotroceni?
— Aş fi "îngheţat" conducerile unităţilor. Să nu uităm că înlăturarea unor oameni devotaţi şi pricepuţi a dus în prag de faliment unităţi rentabile. Apoi, aş fi pornit la o analiză temeinică, aplicînd măsurile ce decurgeau din aceasta. Aş fi ales în jurul meu numai oameni competenţi. Aş fi dezomarsat prin dialog Plata Universităţii, înlăturind astfel posibilitatea apariţiei "mineriadei". Pe plan extern cred că aveam credibilitate şi aş fi fost mai atentă la relaţiile cu cei din jurul nostru, relaţii cu tradiţie...

— Nu e prea mult pentru o femeie...
— Deloc. Femeile au mara putere de convingere.

— Mai ceva ca zimbetul celebru al premierului...
— Cred că zîmbetul domnului Roman este rece, poate uneori chiar cinic.

— Cum priveşte starea actuală contracandidatul care a pierdut...
— Democraţia şi fair-play-ul cer să fim alături de cîştigător, pentru a merge toţi în aceeaşi direcţie. Ceea ce, din păcate, nu se întîmplă acum. Opoziţţa critică guvernul fără să avanseze însă soluţii. Şi noi ştim din proprie experienţă ce înseamnă a demola fără să pui ceva în loc. Guvernul, la rindu-i, răspunde violent la critici fără a le analiza pe cele argumentate. Purtătorii lui de cuvint; neinspirat aleşi, nu găsesc tonul potrivit, expri-mindu-şi uneori părerile proprii. Etapele reformelor economice au fost aplicate fără înlănţuire logică, ajungîndu-se astfel ca liberalizarea să fie doar scumpire, iar privatizarea acelaşi comerţ, "fardat" insă...

— V-aţi depus după greva amintită, dosarul de pensie. Vă simţiţi, ca să folosesc termenul la modă, "marginalizată"...
— Deloc. Voi deschide o societate mixtă cu o firmă străini. Am legături permanente cu oamenii de la întreprinderea de casete radio TV alături de care am muncit 7 ani şi care, îmi place să cred mă respectă pentru tot ceea ce am făcut bun. Un regret am însă pentru faptul că specialiştii (printre care mă număr şi eu, fiind specialistă în mobilă de artă) nu sint chemaţi să se implice mai serios in redresarea economică a ţării. Sînt optimistă. Să nu vă mire dacă la viitoarele alegeri s-ar putea să candidez din nou...

Neli LUCHIAN

Presa acum 50 de ani

• DL. GENERAL ION ANTONESCU a prezidat eri un nou Consiliu Economic. Pregătirea recensământului. Intensificarea transporturilor de alimente. Legea sabotajului va fi aplicată cu toată severitatea. Semănăturile se prezintă bine • SITUAŢIA DIN EXTREMUL ORIENT SE AGRAVEAZĂ. Retragerea garnizoanelor americane din China de nord • CATASTROFA de cale ferată în Bulgaria • MERSUL CERCETĂRILOR REBELIUNEI. Până aseară au fost cercetate in toată tara 7.607 persoane. Printre arestaţi se află numeroşi şefi de rebeli. Armament şi muniţii confiscate: 96 mitraliere, 484 puşti mitralieră; 20.965 arme şi carabine militare; 8.185 arme de vînătoare; 268 arme albe; 11.280 pistoale şi revolvere; 89 pistoale mitralieră; 4 pistoale de alarmă; 375.640 cartuşe pentru armă, puşcă mitralieră si mitralieră; 46.914 cartuşe de revolver şl pistol; 92.190 cartuşe arme de vânătoare; 9.544 tuburi cartuşe diverse; 477 grenade; 5 proiectile aruncătoare de mine; 34,200 kg dinamita; 100 focoase; 4 proectile tun antitanc • AUTORIZAŢIILE de călătorie pe CFR vor fi eliberate de către circumscripţiile de politie • D. EDEN, ministrul afacerilor străine al Marii Britanii a sosit la Cairo • CORESPONDENTUL AGENŢIEI D.N.B, transmite că marţea viitoare va începe un mare proces împotriva mai multor ofiţeri francezi care au sprijinit acţiunea fostului general de Gaulle • "UN SEXAGENAR amenintat de prostatism constată că i se risipesc temerile", folosind "Drageurile de Manogene" • TRUPELE ENGLEZE sint gata să pătrundă în Thailanda • A AVUT LOC adunarea generală a Ligii Navale Române • AGENŢIA "HAVAS" relatează că au inceput manevrele armatei sovietice, la care participă 6000 de paraşutisti şi vor dura o lună • REABILITAREA LUI PETRE CARP, în săptăminalul "Chemarea vremii".

Rubrică realizata de Ion BUTNARU

 

Ziarul Libertatea din 22 februarie 1991 pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 22 februarie 1991 pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

— De la trimisul nostru la Stuttgart —

FRUMOS, ONEST, APROAPE PALPITANT

Printre primii şapte calificaţi în optimile turneului de la Stuttgart se numără un ceh — Novacek, doi suedezi, — Gusfafsson şi Svensson, un sovietic — Cerkasov, un francez — Guy Forget, un olandez — Siemerink şi un Iugoslav — Goran Ivanisevici. Nici unul dintre cei şase jucători germani nu a reuşit aşadar să depăşească pragul, destul de jos de altfel al turului I, ceea ce împinge reprezentarea tării gazdă la o distantă catastrofală de la ediţia precedentă, adjudecată de Becker în fata lui Lendl. Chiar nemărturisite repercusiunile apasă direct asupra organizatorilor prin scăderea reţetei şi audientei în mass-media. Penultima partidă de ieri Siemerink şi Bruguera s-a consumat intr-o notă de plictis general dînd în ciuda rapi

,,
pe care le-am auzit de la Ion Ţiriac abia în setul al doilea în care s-a ajuns la tiebreck. Acum Oamporese îşi valorifică mai bine serviciul puternic, iar venirilor lui Edberg la fileu le opune cu mai mult curaj passing-sot-urile entuziasmînd chiar sala la cîteva crossuri. Ajunge să conducă cu 7—6, moment în care returnează defectuos puternicul servici al lui Edberg si acesta de la fileu punctează cu un volâ necruţător. La 8—8 italianul rezistă la un schimb de 10 mingi si cel care pierde este metodicul Edberg. Următorul schimb de mingi cel mai spectaculos din întreaga partidă este pierdut de Camporese care nu mai reuşeşte să-l paseze dintr-o poziţie dificilă din fundul terenului pe suedezul venit — pentru a cîta oară — la fileu. Acesta punctează tot de la fileu si ultima minge trimisă slab de un Camporese căzut psihic si publicul aplaudă sfîrsitul unui meci frumos, onest, aproape palpitant.
În cealaltă parte a tabloului Ivanisevici îl va întîlni pe francezul Forget. La centrul de presă unde acum în sala de conferinţe Edberg răspunde sec întrebărilor ziariştilor, se discută, mai mult, decît despre meciurile din optimi, despre faptul că atît Boris Becker cît si Ion Tiriac refuză să facă vreo destăinuire în legătură cu numele viitorului antrenor al campionului Germaniei.

Lorin VASILOVICI

 

"Este adevărat că..."

Interviu cu V. Gruşko, şeful celei de a doua Direcţii generale a KGB din URSS, publicat în revista sovietică "Argumentî i factî"    

Întrebare: ESTE ADEVĂRAT CA la sfîrşitul anilor ’60, începutul anilor ’70 în K.G.B. au fost elaborate şi lansate programele computerizate "Sneg" (Zăpadă) şi "Vesna" (Primăvară) care adună date despre marea parte a populaţiei adulte a ţarii?

Răspuns: Denumirea "Vesna" şi "Sneg" aparţin nu unor programe computerizate, ci unor maşini electronice de calcul. Calculatorul "Vesna" şi modificările sale au fost lansate la mijlocul anilor ’60 de către Uzina "S. Ordjonikidze" din Minsk şi erau folosite de diferite ministere şi departamente, printre care şi de K.G.B. Ele erau confecţionate în cantităţi reduse, iar conform caracteristicilor lor nu puteau fi utilizate pentru prelucrarea unor mari date, cu atît mai mult pentru organizarea unor dosare despre zeci de milioane de cetăţeni. Asemenea sisteme nu am avut niciodată.
Este firesc, K.G.B. acumulează informaţii, chiar şi în sisteme automatizate, însă este vorba numai despre cetăţenii străini şi sovietici, care se ocupă de activităţi infracţionale, lupta împotriva lor fiind de competenţa organelor securităţii statului. De aceea acolo se găsesc informaţii privind miile de colaboratori şi agenţi ai serviciilor de informaţii străine, teroriştii, contrabandiştii, traficanţii de valută etc, dar nicidecum milioane de persoane.

Î.: ESTE ADEVĂRAT CA armata informatorilor secreţi, care numără 1,5 milioane de oameni, a crescut considerabil în ultimul timp?
R.: Vreau să subliniez că, asemenea tuturor seviciilor de informaţii din lume, K.G.B. foloseşte ajutoare secrete din rîndul cetăţenilor sovietici şi străini. Fără sprijinul lor nu se poate lupta eficient împotriva unor infracţiuni atit de periculoase ca spionajul, terorismul, precum şi împotriva crimelor organizate. Instituţia agenturii nu este deloc o invenţie a C.E.K.A. şi N.K.V.D., aşa cum vrea cineva să prezinte lucrurile. Este o practică obişnuită în activitatea oricărui stat, cel puţin în ultimii 2 000 de ani.
De exemplu, acum în S.U.A., C.I.A. descoperă mai mult de 85% din cele mai serioase infracţiuni cu ajutorul agenţilor şi al unor asemenea mijloace operative, ca supravegherea secretă, ascultarea convorbirilor, printre care şi cele telefonice, ale persoanelor bănuite de săvârşirea infracţiunilor. Fără aceste metode pur fizice de cercetare ar fi imposibil de descoperit afaceri complicate chiar cu o armată numeroasă. Fără agenţi secreţi nu există nici un serviciu de informaţii.
Intr-un stat civilizat de drept, folosirea agenturilor de către serviciile de informaţii este reglementată prin lege. Interesele agenţilor secreţi, care adesea cu riscul vieţii participă activ la lupta împotriva celor mai periculoase infracţiuni şi împotriva activităţii serviciilor de informaţii străine, în multe ţări sînt apărate prin acte juridice corespunzătoare. De exemplu, in S.U.A. un colaborator al C.I.A. care divulgă date despre un agent poate fi condamnat la 10 ani şi poate să plătească o amendă mare în bani. Într-o serie de ţări legile absolvă de răspundere persoanele care au comis infracţiuni, dar colaborând cinstit cu organele de menţinere a ordinii, au ajutat la descoperirea unor crime serioase.
Cifra de 1,5 milioane este pur şi simplu absurdă; în realitate noi avem mult mai puţini agenţi şi ne străduim să lucrăm nu cantitativ, ci cu pricepere, aşa că numărul total al ajutoarelor noastre nu este mare, iar în ultimii ani a rămas la acelaşi nivel. 

I.: ESTE ADEVĂRAT CA K.G.B. atrage fete cu aspect exterior deosebit, în special tinere actriţe — aşa-numitele "rîndunele" — pentru racolarea bărbaţilor străini?
R.: Termenul "rîndunele" nu se întîlneşte în lexicul profesional al cekiştilor, ci este traducerea în rusă a expresiei engleze care indică una din categoriile de agenturi existente în serviciile de informaţii occidentale. După cum s-a stabilit in cursul cercetărilor în procesele intentate unor trădători de patrie, demascaţi de K.G.B., tocmai cu ajutorul acestei agenturi ei au fost racolaţi de C.I.A. şi de "Intelligence Service", care s-au folosit de lipsa lor de scrupule în relatiile cu femeile.
În anii restructurării, în condiţiile unei politici de concepţie nouă, conducerea K.G.B. a făcut apel la colegii din Occident să respecte principiul suficienţei raţionale şi să asigure un cadru civilizat activităţii serviciilor de informaţii. Sintem împotriva folosirii unor asemenea metode inumane, ca răpirea copiilor, şantajul, ameninţările etc. De aceea K.G.B. nu-i şantajează pe străini folosindu-se de relaţiile lor amoroase. Avem totuşi agenţi secreţi în rîndul diferitelor categorii de cetăţeni sovietici — bărbaţi şi femei, unele chiar frumoase.

Î.: Este adevărat ca la centralele telefonice automate sînt înregistrate automat toate convorbirile telefonice, iar înregistrarea pe bandă se păstrează trei zile?
R: Este complet împotriva legii şi este lipsită de sens înregistrarea tuturor convorbirilor telefonice.

I.: ESTE ADEVĂRAT CA în organizaţiile religioase din U.R.S.S. sînt infiltraţi mai mult de 5 000 de colaboratori ai K.G.B., că de exemplu,  secretarul personal al răposatului Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Pinten a fost informator al K.G.B.?
R.: Secretarul regretatului cap al. Bisericii ortodoxe Ruse nu a fost niciodată "informator" al K.G.B.

Î.: ESTE ADEVĂRAT CA din 48 000 de comunişti luaţi in evidenţa organizaţiilor de partid ale K.G.B., au ieşit din partid mai mult de 1000 de persoane, iar acum conducerea încearcă să-i concedieze deoarece K.G.B. rămîne "un detaşament înarmat al F.C.U.S."?
R.: Numărul militarilor din K.G.B. care au ieşit din partid nu este mare şi este de ordinul a ceva mai mult de zece oameni. Nici un colaborator nu a fost concediat din K.G.B. pentru că a ieşit din partid, deoarece fiecare cetăţean al U.R.S.S. are dreptul de a fi membru al unui partid a cărui activitate nu contravine Constituţiei. Adevărul este că, in decursul unei lungi perioade din istoria noastră, conducerea tuturor organelor de stat şi a organizaţiilor obşteşti — conform Constituţiei şi practicii create — era înfăptuită de organele de partid. Nu a făcut excepţie nici K.G.B. din U.R.S.S. Acum situaţia este alta. Şi-a pierdut valabilitatea regula conform căreia era necesar ca din posturile de conducere din K.G.B. al U.R.S.S. să aibă aprobarea C.C. al P.CU.S. sau a altor comitate de partid. Actualii cekişti apără conform legii interesele întregului popor şi ale statului.