Publicat: 22 Noiembrie, 2018 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1993?

DE LA O SĂPTĂMÂNĂ LA ALTA

După 4 ierni postrevoluţionare "blânde"...

VISCOLUL Şl NINSOAREA AU FĂCUT PRIMELE VICTIME: 3 MORŢI ÎN DOLJ ŞI CĂLĂRAŞI

Blocaţi pe şosele înzăpezite aceştia au murit de frig! STAREA DE URGENTA ÎN CAPITALĂ: CRIZĂ DE APĂ, DE CĂLDURĂ ŞI DE ÎNCREDERE ÎN POSIBILITĂŢILE EDILILOR DE A CONTRACARA EFECTELE ACESTEI IERNI PREMATURE

Şosele blocate, trenuri anulate, CET-uri care lucrează Ia jumătate din temperatura necesară, robinete din care nu curge nimic (noroc că se poate topi zăpadă), cetăţeni cu picioarele rupte... ŞI ĂSTA NU E DECÂT ÎNCEPUTUL! >Meteorologii au descoperit şi ei că toate merg pe dos: viscolele nu începeau, de obicei, decât prin ianuarie, iar stratul de zăpadă e cel mai consistent în judeţele care au suferit de pe urma secetei în vară. ÎN ZIUA DE AZI NICI TIMPUL NU MAI ESTE... PROBABIL!

O performanţă a poliţiştilor judiciarişti:

AU FOST DESCOPERIŢI "EXPEDITORII" COLETELOR MACABRE (CONŢINÂND TRANŞE DIN TRUPUL UNUI BĂRBAT). SUNT O FAMILIE DE UCRAINENI
Amănunte în pagina a 5-a.

CARDI(FF)OGRAMĂ POLITICO-SPORTIVĂ

VREŢI SĂ ŞTIŢI CE S-AR FI ÎNTÂMPLAT DACĂ INCIDENTELE DE LA CARDIFF S-AR FI PRODUS LA BUCUREŞTI? PUTEŢI AFLA CITIND PAGINA NOASTRĂ DE SPORT-FICTION (pagina a 3-a) PROBABIL CĂ LA ORA ASTA ERAM DAŢI AFARĂ DIN EUROPA!

 

"LIBERTATEA" PROPUNE CA TOŢI CEI TRATAŢI GANGSTEREŞTE DE POLIŢIA DIN CARDIFF SĂ DEPUNĂ PLÂNGERI PENALE PENTRU REŢINERE ABUZIVĂ ŞI PROVOCARE DE DAUNE MORALE ŞI MATERIALE.

GALEZII TREBUIE SĂ PLĂTEASCĂ!

A SOSIT LA BUCUREŞTI PREŞEDINTELE CROAT FRANJO TUDJMAN

Răspunzând vizitei efectuate în mai, la Zagreb, de către preşedintele Iliescu, preşedintele croat (fost general de securitate în "echipa" lui Tito) va căuta să obţină sprijinul Bucureştiului pentru soluţionarea crizei iugoslave. Pe care chiar Croaţia a declanşat-o.

 

SĂPTĂMÎNA POLITICĂ

Sindicalismul - între politică şi protecţie 

De multă vreme nu s-a mai reuşit performanţa scoaterii în stradă a unui număr atât de mare de oameni ca participanţi la mitingul şi marşul sindical de joi. Aproape că începusem să cred că "epoca" entuziasmului stradal a apus deja, după nici patru ani de la descoperirea acestei formule de acţiune civică.
Succesul federaţiilor CNSLR - Frăţia vine, desigur, nu dinăuntrul sindicalismului, nu se datorează unei tactici coerente, bine puse la punct, ci evoluţiilor contradictorii ce guvernează societatea românească. Într-un moment în care părem a culege primele roade ale marşului spre democraţie, concretizate prin recunoaşteri externe sugestive - precum Consiliul Europei şi Clauza - tensiunea socială cunoaşte valori de alertă, care, în fond, nu sunt străine de acestea. Ba din contră.
Pentru că, iată, întoarcerea de la Washington a celor trei finantişti care au negociat cu Fondul Monetar International acordul STAND BY, nu înseamnă decât înăsprirea condiţiilor de viaţă ale românului, pe fondul exigenţelor cămătarilor mondiali, a căror reţetă de redresare economică implică tratamente radicale: creşterea considerabilă a şomajului, prin scoaterea din funcţiune a unităţilor economico nerentabile (şi acestea par să deţină majoritatea) şi liberalizarea completă a cursului valutar, ce va conduce la o nouă explozie a preţurilor. Ambele măsuri ating nemijlocit clasa muncitoare, reprezentată de federaţiile sindicale, scoasă acum în stradă pentru a da un ultimatum guvernului: ori ne daţi salarii îndestulătoare, ori vă dăm jos!

Privit din punctul de vedere al acestor alternative, demersul sindical îşi iroseşte din capul locului şansa credibilităţii şi a reuşitei.
Este evident pentru oricine că în starea de colaps a economiei noastre, mai mulţi bani, pentru a acoperi salariile minime revendicate, nu se pot scoate decât cu preţul unei noi relansări a preţurilor, cu consecinţa clară a măririi decalajului faţă de venituri.
Cealaltă alternativă, a răsturnării Guvernului este şi mai nerealistă, pentru că în actualul moment nici un alt guvern nu va putea face mai mult!
Iar un alt guvern nu va fi altceva decât tot unul care să reprezinte obiectivele şi interesele, coaliţiei parlamentare rezultată din ultimele alegeri.
Cine-şi imaginează că este posibil acum un gu-vern format de opoziţie, dă dovadă de naivitate. Pentru că la prima confruntare cu legislativul, unde nu dispune de susţinerea numerică necesară, va eşua.
Idealismul unei posibile cooperări dintre un guvern de dreapta şi un parlament de stânga nu rezistă în faţa realismului mecanismelor politice. Un alt guvern, de-o cu totul altă factură, nu poate rezulta decât din noi alegeri generale şi din supoziţia că acestea ar determina o altă structură a legislativului. Ceea ce este puţin probabil, din mai multe motive.
Şi în primul rând pentru că actuala opoziţie nu este dispusă să accepte o asemenea mişcare, convinsă fiind că n-ar avea decât de pierdut, mai ales într-o conjunctură ca aceasta, când câmpul de manevră este extrem de redus.

Din acest punct de vedere cred că tactica aleasă de sindicate este greşită. Liderii săi - extrem de sensibili la tentaţia politică - au comis o eroare asumându-şi obiectivele unei opoziţii de care nu îi leagă, structural, nimic. În afară de dorinţa de a juca un rol... politic. Pentru că, hai să fim serioşi: la ce s-ar putea aştepta sindicatele - exponente prin definiţie ale unei ideologii de stânga - de la o opoziţie, de dreapta, ale cărei obiective de guvernare (în special liberalismul economic) vin în acută contradicţie cu protecţionişmul şi cu subvenţiile de ordin social? În mod normal, liderii sindicali ar fi trebuit să-şi direcţioneze acţiunile spre obiective palpabile: o anumită conlucrare şi coordonare cu guvernul pe planul protecţiei sociale, o presiune directă în sensul accelerării privatizării şi a selectării riguroase a unităţilor viabile şi asigurarea unui proces real de reconversie profesională. Un obiectiv elementar al sindicaliştilor ar fi să ajute prin toate mijloacele desfăşurarea şi relansarea procesului productiv, aducător de siguranţă a locurilor de muncă şi a redresării economice, şi nu stimularea, cu orice prilej, a grevelor şi a conflictelor de muncă cu un patron, prin ale cărui buzunare sufIă crivăţul. Dacă unul din obiectivele mitingului de joi ar fi fost, de pildă, înlăturarea tuturor piedicilor birocratice din calea privatizării şi organizarea rapidă a unor cursuri de reconversiune profesională, sunt sigur că Guvernul ar fi fost obligat să ia măsuri rapide în aceste direcţii, din aceasta având cu toţii de câştigat. Pe când, aşa, revendicarea majoră - majorarea salariului minim - nu va face altceva decât să transforme acest succes într-un bumerang. Cu consecinţe uşor de evaluat.

Octavian ANDRONIC

 

Împotriva revoluţiei meteo se poate lupta doar cu TAB-ul

TEROAREA ALBĂ CONTINUĂ

• Circulaţia rămâne întreruptă pe 19 drumuri naţionale şi pe aproape toate drumurile judeţene din sudul ţării.

• 14 trenuri de călători dinspre sau către Bucureşti au fost anulate. La acestea se adaugă câteva zeci de curse locale. Şi astăzi se vor înregistra întârzieri considerabile la trenurile rămase în circulaţie.

• Datorită furtunii, deosebit de puternice, un cargou sub pavilion cipriot a eşuat Ia 200 de metri de ţărmul românesc al Mării Negre, în sudul portului Constanţa. Nu s-au înregistrat victime în rândul echipajului.

• Depăşite de evenimente administraţiile locale şi Administraţia Naţională a Drumurilor Publice au solicitat sprijinul armatei. Utilajele militare continuă operaţiile de deszăpezire şi salvare a localităţilor calamitate.

(Alte relatări ale reporterilor noştri în pagina 8)

 

Val de frig asupra Europei

Un val de frig s-a instalat la cea mai mare parte a Europei, cu temperaturi sub zero grade şi ninsori abundente, fenomene neobişnuite pentru această lună.

În Bosnia-Herţegovina, intemperiile au afectat transportul ajutorului umanitar. Aeroportul din Sarajevo a fost redeschis duminică, după ce fusese închis 24 de ore din cauza ninsorii şi gheţii de pe pistă. Ninsori masive au împiedicat, de asemenea, traficul din Croaţia, mai ales de-a lungul coastei Adriaticii.

Grecia a fost, la rândul ei, cuprinsă de ninsori abundente în nord.

Zonele de câmpie ale Poloniei cunosc temperaturi de minus 20 de grade.

Germania şi Austria sunt acoperite de zăpadă, înregistrându-se numeroase accidente rutiere.

Zăpadă este şi în nordul şi centrul Italiei şi chiar la Veneţia. Noi ce să mai spunem?

J.F. K. - 30

În urmă cu exact 30 de ani, la 22 noiembrie 1963, orele 12,10 (ora Dallasului) cel mai tânăr şi mai dinamic preşedinte american era ucis cu focuri de carabină - aşa cum i se prezisese, de altfel, în presa zilei din capitala texană. Prezumtivul asasin - Lee Harvey Osvald - a fost şi el asasinat, sub ochii poliţiei şi al obiectivelor camerelor TV, de Jack Ruby. Ruby a murit de cancer, în închisoare, fără a se scoate nimic de la el.

După 3 viscole în 10 zile...
S-A DECRETAT STAREA DE IARNĂ!