26 octombrie 2021

Remember 23 mai 1991 – Presa acum 30 de ani

Libertatea
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1991

De la o zi la alta

• ZI GREA LA COTROCENI. S-au perindat ieri, cu scrisori de acreditare, noii ambasadori ai Ecuadorului, Nigeriei şi Irlandei — acesta din urmă cu sediul la Atena, în plus, domnul Virgil Tănase, împreună cu un editor francez. Domnul Iliescu n-a prea avut răgaz să-şi tragă sufletul după cele două zile de călătorie prin ţară • MARŞUL TĂCERII organizat de agricultorii de stat prin toată ţara s-a desfăşurat paşnic, în acompaniament de claxoane • TITULATURĂ. Conform opiniei mai-marilor de la P.N.L.,. în numele cărora ne-a vorbit domnul Radu Stroe, grupul format de proaspăt-exmatriculatul domn Policrat ar fi, cităm, „neoliberal, de orientare F.S.N. •  MANEVRĂ DESTABILIZATOARE. La Cameră, vigilenţi, deputaţii au dejucat manevra destabilizatoare a preşedintelui Iliescu care — caz unic — ceruse să i se micşoreze leafa. Nu, domnule, cînd e vorba de chestiuni de principiu, legiuitorii noştri nu se joacă cu cifrele, aşa că amendamentul introdus de domnul Marţian n-a întrunit decît vreo 90 de voturi. Nu cunoaştem cum a votat U.D.M.R.-ul… • STATUS QUO. Primul ministru, domnul Petre Roman, se află tot în Kuweit • SESIZARE. Eminenţa sa, rabinul şef Moses Rosen a sesizat procuratura în legătură cu articolul apărut în „Europa” — alta decît aceea în care vrem noi să intrăm. Întîmplător, Gelu Voican-Voiculescu i-o luase înainte. (And. O.)

Ziarul Libertatea din 23 mai 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Principii

Caricatură de ANDO

EVRIKA!

Edilii oraşului Iaşi au transmis prin TVR un comunicat-protest în legătură cu preşul transportului în comun: la Iaşi o călătoriecostă 5 lei, în timp ce în Bucureşti aceeaşi călătorie (şi încă pe distanţe mai mari), costă doar 3 lei. Ieşenii, în loc să salute o asemenea afirmare a spiritului lor autonomist, precum prietenii lor din Timişoara, par să rămînă devotaţi centralismului democratic al Capitalei, cel puţin în privinţa preţului la transportul în comun.

K.O.

GESTUL NECOLEGIAL AL COLEGILOR… Aseară, spre finele „Actualităţilor”, Cornelius Roşiianu a ţinut să ne informeze că apariţia pe ecran, cîteva minute mai devreme, a unui anunţ („vă cerem scuze pentru depăşirea timpului de emisie”) se datoreşte unui „gest necolegial al colegilor din Studioul 5”. Este, probabil, un simptom, şi nu ne-am mira să-l vedem, în această, seară, pe domnul Ţurcanu dînd buzna în Studioul 4 cu o casetă…

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BAGAM MINA IN FOC)

• GHICI, CINE-I SEMNATARUL?

Recent, într-o publicaţie despre care se spune că fac o parte „dintr-o anume parte a presei”, un distins cadru medical publică note „La Universitatea de Medicină din Bucureşti se promovează secretari P.C.R.”. Cu o… anume pertinentă, urmaşul lui Hypocrate „atrage atenţia numai asupra competenţei morale” a unor colegi de breaslă — ce au deţinut funcţii de secretari de partid prin varii spitale pe care senatul amintitei şcoli de medicină i-a promovat profesori. „Coincidenţă sau sfidare a idealurilor pentru care s-au jertfit tinerii revoluţionari?” se întreabă cel care iscăleşte prof. dr. doc. L. Buligescu.
Desigur că trebuie să fie o stranie coincidenţă de nume între cunoscutul medic şi cel care semnează notiţa din ziar. Pentru că este greu de crezut că moralistul semnatar, indignat de „nedreptatea” săvîrşită de senat, să fie una şi aceeaşi persoană cu cel care a debutat în profesie în urma unui penibil scandal), printr-o mutare disciplinară hotărîtă de fostul rector al I.M.F. prof. de doc. I. Vurghele, din clinică în… policlinică. După cum ne îndoim că ar avea vreo legătură cu acel L. Buligescu care, pentru a dobîndi titlul de conferenţiar a avut nevoie de proptelele (a)politice ale tov. Marin Briache, precum şi de susţinerea (morală?) a unui vajnic reprezentant al clasei muncitoare de la „23 August”, Eroul Muncii Socialiste Marian Avram care, prin ton şi vot a impus obţinerea rivnitului titlu. Ar fi scandalos ca asupra medicului L. B atât de apreciat de colegi, să planeze suspiciunea de a se identifica cu autorul valoroasei lucrări „Bolile ficatului căilor biliare şi pancreasului” (Ed. Medicală 1981) in prefaţa căreia autorul (alt?) dr. L. Buligescu, de bună voie şi nesilit de nimeni îl omagia pe creatorul „climatului de pace, colaborare şi încredere internaţională, la instaurarea cărora preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, luptător neobosit pentru pace şi înţelegere intra popoare a adus contribuţii remaircabile”. Cu atât mai mult cu cit se spun autorului „valoroasei” lucrări într-o şedinţă (o fi fost adunare de partid deschisă?) cu salariaţii Spitalului Fundeni i s-a demonstrat că a plagiat pasagii întregi  din „Bokus” (U.S.A.). Şi unde mai pui că realizatorul cărţii, sub pavăza lui Ion Ursu, preşedintele C.N.S.T., a avut ciudata fantezie de a-şi propune opul pentru premiul Academiei! Ar fi foarte neplăcut ca cineva rău intenţionat, să creadă, că onestul semnatar al notei din România liberă ar fi una şi aceeaşi persoană cu acel L.B. care efectua atente investigaţii de specialitate familiei lui Postelnicu şi altora din anturajul acestuia. Strădanie generos răsplătită cu numeroase plecări în străinătate, deplasări care nu-i ridicau medicului L. B. insurmontabilele probleme de viză şi valută de care se poticneau toţi ceilalţi Colegi ai săi…
Şi dacă nu este nici o legătură între medicul L. Buligescu şi medicul L. Buligescu în numele moralei la care se referea unul dintre aceştia. Cine este, totuşi, semnatarul notitei?

AMBlDEXTRU

Ziarul Libertatea din 23 mai 1991, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 23 mai 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 23 mai 1991, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Surpriză! Demiterea lui Druc

• Şi la Chişinău se scandează lozinci antiparlamentare, antiprezidenţiale, anticomuniste, anti…
Prin scrutin secret, Sovietul Suprem al Republicii Moldova a exprimat un vot de neîncredere faţă de primul ministru. Mircea Druc. Propunerea în acest sens a fost făcută de Prezidiul Parlamentului. In favoarea ei au votat 221 de deputaţi, 15 s-au abţinut şi 3 au votat împotrivă.
Sovietul Suprem nu a fost de acord să se voteze deschis, în urma scrutinului secret 207 deputaţi au exprimat vot de neîncredere în premierul Mircea Druc, 11 pronunţîndu-se împotrivă. Deputaţii fracţiunii parlamentare a Frontului Popular nu au participat la vot reîntorcîndu-se în sală după anunţarea rezultatelor scrutinului.
Sesiunea Sovietului Suprem al Republicii Moldova şi-a întrerupt lucrările. S-a propus ca joi să înceapă discutarea candidaturilor pentru funcţia de prim-ministru al guvernului, în Piaţa Marii Adunări Nationale s-au adunat aproape o mie de persoane care şi-au exprimat dezacordul privind decizia Sovietului Suprem sprijinind linia promovată de Frontul Popular, a cărui fracţiune din parlament nu a participat la votare.
Manifestanţii au scandat lozinci antiparlamentare, anti-prezidenţiale şi anticomuniste.