Publicat: 23 Martie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

DOSARELE REVOLUŢIEI

Ce se întîmplă cu torţionarii de pe "platoul" fostei Miliţii a Capitalei?

Unul dintre episoadele Revoluţiei rămase încă în obscuritate este acela al brutalei represiuni a manifestanţilor din 21 decembrie desfăşurată pe platoul şi în sediul fostei Miliţii a Capitalei. Ziarul nostru a încercat să facă lumină în această chestiune încă din data de 25 decembrie 1989 lansînd un riscant apel în a cest sens, într-un moment in care fostul şef al acestei instituţii, colonelul Marin Bărbulescu, unul dintre "animatorii de frunte" ai cruzimilor la care s-au dedat unii dintre purtătorii uniformelor de miliţie (alături de purtătorii altor tipuri de "uniforme" militare sau civile, pe străzile Edgar Quinet şi 30 Decembrie) se afla încă, într-un mod cu totul inexplicabil, la comanda instituţiei. Îndrăzneala aceasta, cu totul de neconceput pentru ultraabuzivul slujbaş al clanului, s-a soldat cu ameninţări cărora, din fericire, nu le-a mai putut da curs, fiind - deşi cu întîrziere - arestat. Am publicat, în zilele următoare, mai multe relatări ale unor participanţi direcţi la actul revoluţionar, care au cunoscut pe propria lor piele şi viaţă infernul tratamentului aplicat pentru îndrăzneala de a fi cerut preţul elementar al unei existenţe demne - libertatea. Între timp, denumirile s-au schimbat, s-au schimbat chiar şi părţi componente ale uniformelor, misterul din jurul celor care ordonaseră şi executaseră inumanele acte de "pedepsire" continuînd să persiste. Pînâ zilele trecute cînd am primit din partea domnului procuror Ionel Olteanu, reprezentant al Procuraturii Generale, informaţia pe care o aşteptam:

- Semnalele ziarului au fost, totuşi, receptate, chiar dacă impresia a fost alta. Vă asigurăm, şi îi asigurăm pe cititorii "Libertăţii" că nu am stat cu mîinile în sîn şi am încercat să facem cît mai multă lumină în această afacere în care ne-am izbit nu de puţine obstacole. In sensul că deşi numărul celor arestaţi şi maltrataţi a fost considerabil; foarte puţini au răspuns apelului de a veni la noi şi de a depune mărturie. As vrea să-i mai asigur pe aceasta cale de faptul că pentru ca experienţa prin care au trecut, să nu mai fie posibil să se repete, cei vinovaţi trebuie să fie pedepsiţi, iar pentru a fi pedepsiţi avem nevoie sa cunoaştem toate detaliile evenimentelor derulate pe platoul şi în arestul Miliţiei Capitalei (unde manifestanţii au fost trecuţi printre două rinduri de miliţieni înarmaţi cu bastoane, loviţi fără milă, ţinuţi ore întregii într-un picior, înghesuiţi brutal în camioanele care i-au dus la Jilava - N. Red.). Aşteptăm, de asemenea, relaţii de la toţi oamenii de bună credinţă ce cunosc amănunte legate de această operaţiune, care i-au fost martori nemijlociţi sau care cunosc victimele.

- Ce măsuri au fost, totuşi, luate pînă în prezent?

- O parte dintre cei constataţi a se fi făcut vinovaţi de brutalităţi au fost arestaţi. Alţii se află în cercetare. Printre ultimii reţinuţi se numără şi citeva "piese" grele ale aparatului represiv: generalul Gianu Bucurescu, adjunct al şefului securităţii, colonelul Mircea Vârban, şeful serviciului de cercetări penale al Miliţiei Capitalei şi colonelul Gheorghe Goran, şeful securităţii municipiului. În orice caz, vă vom ţine la curent cu continuarea cercetărilor care implică, vă repet, un mare volum de muncă si nu puţine obstacole.

Octavian ANDRONIC


Libertatea din 23 martie 1990, pag. 1-a

TRAGERE LA SORŢI LA... CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

Azi are loc o veritabilă premieră juridică, ce depăşeşte prin semnificaţii valoarea unul simplu act procedural. Conform articolului 29 din Decretul-Lege nr. 92 din 16 martie a.c. la Curtea Supremă de justiţie, urmează să se desemneze, prin tragere la sorţi, cei şapte judecători care vor alcâtui, alături de reprezentanţi al partidelor şi formaţiunilor politice, Biroul electoral central.
De precizat că, în conformitate cu prevederile Decretului-Lege privind alegerea Parlamentului şi Preşedintelui României, ziua de astăzi este data limită pentru înscrierea in termenul legal.
Alte două precizări: desemnarea are loc la ora 15.30, ea desfăşurîndu-se la Palatul de Justiţie, etaj II, camera 339.

(V. V.)

SPRE CALM?

Am revenit la Tg. Mureş la distanţă de două zile. Este acum 22 martie. Zilele seamănă. La fel de senin, însorit, poate ceva mai cald. În drumul de la gară spre centru văd copii jucîndu-se, oameni urmărindu-şi drumul spre casă sau cu alte treburi, intrînd în magazine după cumpărături. Sînt şi multe magazine închise, din cele care nu intră în sfera alimentară: de electrice şi lustre, librării. De la un punct, din apropierea pieţei centrale, drumul devine comun cu cel urmat în ziua de 26 martie. Revăd, parcul, unde băncile nu-şi mai au decît ramele de beton, exterioare. Cioburile încep să umple asfaltul trotuarelor - n-a fost timp, se vede treaba, să fie sterse toate urmele. Intrînd în spaţiul dinspre piaţă şi carosabilul este o amestecare de urme - cioburi, hîrtii, resturi de lemn. Se aude un vuiet asemănător, al mulţimii. Înaintînd, disting: "Vom munci şi vom lupta, pacea o vom apăra", "Iliescu, nu uita - asta e opera ta". O masă compactă de oameni. De astă dată delimitarea ei spre spaţiul din partea consiliului este realizată de un cordon de armată, oameni tineri şi tancuri cenuşii. La fel şi spre partea cealaltă, a Teatrului. Şi aici băncile de pe axul central al străzii nu mai au rezemători.

Ieri, ora 15. Reintru pe intrarea laterală a clădirii C.P.U.N. La poartă, reţin: De astăzi se poate. Adică, este permis accesul ziariştilor. În convorbirea ulterioară avută cu un confrate aveam să aflu că dezlegarea accesului presei pentru informare, întrerupt după evenimentele din după amiaza şi noaptea zilei de 20, s-a dat în cursul dimineţii de astăzi, în jurul orei 11. George Pătraşcu, secretar al C.P.U.N. din Tg. Mureş: "Este, încă, grevă generală în oraş. Mulţi ar vrea să lucreze, ca dovadă se şi prezintă la lucru. Dar ajunşi aici se rezumă a se constitui în grupuri. În ziua de 21 s-au adăugat încă şapte răniţi, după confirmarea dr. Cornel Sipos. Armata ar trebui să-şi sporească efectivele prin patrule şi in restul oraşului. Ar spori sentimentul de siguranţă". Kincses Elod, avocat membru al consiliului: "Din data de 21, de la ora 15, populaţia maghiară s-a retras de la demonstraţii. Este un început al dărîmării zidului construit între noi". Dl. Mihai Şora, ministrul învăţămîntutui: "Am venit aici de ieri, nu vă pot comunica deocamdată care sînt rezultatele. La începutul grevelor studenţeşti, din primele zile ale lunii, se ajunsese la un acord. Nu s-a discutat atunci cu mine, ci cu un adjunct. Şi cu toate acestea a izbucnit greva de la I.M.F. Tg. Mureş, a doua zi". Un cetăţean, locatar în una din clădirile vecine hotelului Grand: "Nu înţeleg, Vatra românească apără drepturile românilor în România?"

Sensul este spre linişte. Pentru binele tuturor, fie aşa.

Mihai BARBULESCU


Libertatea din 23 martie 1990, pag.a 2-a

AZI

Deşi aflasem ieri din comunicatul ROMPRES despre calitatea de indezirabil a domnului Doru Popescu, membru activ al "legiunii", ce a fost expulzat din ţară; iată-l azi, pe prima pagină a unui ziar independent, de opinie, informaţie şi reportaj, într-o fotografie în care-i recunoaştem meşa rebelă caracteristică...

AZI

Doamna Doina Cornea-Juhasz nu şi-a exprimat încă opiniile despre cele petrecute la Tg. Mureş. O va face, probabil, conform obiceiului său de disidentă, pe undeva, prin străinătate.


Libertatea din 23 martie 1990, pag.a 3-a


Libertatea din 23 martie 1990, pag.a 4-a

REUNIUNEA COMISIEI MIXTE C.E. E.-ROMÂNIA

AGENŢIA SPANIOLĂ E.F.E.

În cadrul întrevederilor de la Bruxelles dintre Mihai Dră-gănescu, viceprim-ministru, şi Alexandru Mărgăritescu, ministrul comerţului exterior, cu Frank Andriessen, membru al Comisiei pentru relaţii externe a C.E.E. cu ocazia sesiunii Comisiei mixte C.E.E. - România, au fost subliniate principalele obiective     ale României: democratizarea vieţii politice, economice şi sociale. M. Drăgănescu si Al Mărgăritescu au precizat că guvernul român doreşte să garanteze organizarea de alegeri libere şi democratice la 20 mai cînd va fi aleasă noua Adunare constituantă şi preşedintele ţării.

La rîndul lor, reprezentanţii C.E.E. au informat că vor propune Consiliului pentru probleme generale acordarea de concesii speciale pe lîngă tratatul comercial existent şi extinderea sferei lui de aplicare. Forul C.E.E. a trimis săptămîna trecută la Bucureşti o misiune pentru a studia la faţa locului progresele politie înregistrate.

Cele două părţi au revizuit actualul stadiu al relaţiilor C.E.E. - România; miniştrii români au reafirmat doleanţa tării lor de a beneficia de măsurile "grupului celor 24" de ţări industrializate, adoptate în favoarea ţărilor răsăritene. În luna iunie, pe agenda de lucru a reuniunii C.E.E. se va afia extinderea ajutorului acordat de "grupul celor 24" ţărilor din Est care au îndeplinit obiectivele fixate - alegeri libere şi democratice, pluripartitism, asigurarea unui stat de drept, descinderea pieţelor. De asemenea vor fi examinate în acelaşi mod perspectivele viitoarelor relaţii dintre cele două părţi şi începerea de negocieri pentru parafarea unui nou acord comercial şi de cooperare economică.

C.E.E. şi România au restabilit relaţiile diplomatice întrerupte în ultimii ani ai regimului dictatorului Ceauşescu.

Ţările C.E.E. au trimis României ajutoare în alimente în valoare de 58,8 milioane ECU (unităţi europene de cont), respectiv 70 milioane dolari şi medicamente insumînd 11,8 milioane ECU, respectiv 14,2 milioane dolari. Prima parte a ajutorului umanitar, reprezentînd 20 000 tone carne de vacă, 5.000 tone unt, 5 000 tone ulei de măsline, 250 000 tone cereale va ajunge la destinaţie cînd va putea fi asigurat transportul de către autorităţile române. Ajutorul medical va fi distribuit da organizaţii internaţionale, iar circa două milioane de E.C.U vor fi destinaţi ajutorării copiilor bolnavi de SIDA.