25 octombrie 2021

Remember 24 aprilie 1991 – Presa acum 30 de ani

Libertatea
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1991

Un analist lucid al sindromului românesc

Noţiunea de raportor este, la noi, legată în mod jenant aproape, de activitatea ştiinţifico-fantastică a doctorului Mazilu în drepturile omului şi de variantele sale die raport redactate ba pe, cearşafuri, cu pixul ba pe piele, cu lama de ras. Aşa, încît atunci cînd ne aflăm în fața unui RAPORT autentic, redactat de un om care beneficiază, pe lîngă bagajul de informaţii necesar, de o vastă cultură şi de un acut simț al echilibrului politic, avem pur şi simplu o revelaţie. Este cazul celor „Două-trei lucruri pe care le ştim despre România după şase luni de şedere la Bucureşti: de la stereotipe la realităţi”, document de excepţie, elaborat de către domnul Renaud Vignal ambasadorul Franţei la Bucureşti. Remarcabil este faptul că domnul ambasador receptează şi diagnostichează sindromul românesc pe baza unor observaţii efectuate timp doar de 6 luni cu o precizie şi intuiţie net superioare multor instituţii, specializate, cu activitate desfăşurată pe intervale aproape triple, între acestea numărîndu-se, fără îndoială, însuşi cotidianul care găzduieşte cam fără chef (dacă n-ar fi fost exclusivitatea!) amintitul raport. Independent faţă de stereotipe şi dependent de realităţi, domnul ambasador este desigur, artizanul acestei regăsiri istorice dintre Franţa şi România, chiar dacă ea s-a produs pe fondul unor distorsionări, context în care aserţiunea domniei sale din amintitul raport capătă necesara greutate: „Ori de cîte ori compatrioţii noştri descoperă România şi pe români se produc efuziuni sentimentale, prietenii, legături profunde şi durabile, un sentiment al responsabilităţii ce trebuie asumată în legătură cu interlocutori români ce vor să scape de ea. La nivel guvernamental, acelaşi sentiment că această tară merită vizitată, că elitele ei, mai încercate decît aiurea şi venind mai de departe, au un drum mai lung de făcut pentru a regăsi democraţia, dar că ele o doresc sincer“. (OCTAVIAN ANDRONIC)

PENULTIMA ORA. Dintr-o scrisoare — deschisă — a domnului ambasador aflăm cu stupoare că documentul în cauză a fost… „procurat“ pur și simplu prin „violarea corespondenţei particulare“, el nefiină destinat publicării. Iar din replica celor vizaţi, că reproşul — firesc — al domnului Vignal este tratat ca o „nedelicateţe”…

Ziarul Libertatea din 24 aprilie 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Preturi

Caricatură de ANDO

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BAGAM MINA IN FOC)

• O VICTORIE SUBVERSIVA ?

Ample comentarii a stîrnit în cercurile mai mult sau mai puţin apoiitice din ţară şi din diaspora, recenta întîlnire amicală de fotbal disputată în Peninsula Iberică intre reprezentativele naţionale ale României şi Spaniei. Astfel, comentatorul sportiv al jurnalului viu colorat „Românul liber” se întreba : „Oare poporul român a fost consultat în legătură cu caracterul AMICAL al acestui meci? Dar cel spaniol? Pe ce s-a bazat hotărîrea luată de cele două federaţii? Nu cumva pe intenţia de a legitima, de a defini în mod pripit şi profund nereal tipul de relaţii, dintre Spania ţi România? De a acorda sprijin moral unui guvern pe care — aşa cum pe bună dreptate s-a arătat Ia uriaşul miting din 12 aprilie — 75 la sută din populaţie îl vrea jos?”. Fostul ambasador român la Paris, domnul Alexandru Paleologu, a declarat corespondentului agenţiei A. H. Press că jucătorii români, (cucerind victoria în această întîlnire, şi-au încălcat flagrant statutul de buni cetăţeni ai unei patrii care geme sub călcîiul greu al fostei nomenclaturi aliate cu fosta securitate şi cu serviciile secrete din Cuba, Coreea de Nord şi Insulele Fidji. „Este ca o decoraţie pusă pe pieptul unul călău!” — a afirmat cunoscutul ex-diplomat. La Geneva, domnul Dumitru Mazilu a convocat presa internaţională pentru a da în vileag o crasă încălcare a drepturilor omului: „Astrologul Echipei — care mi-a fost elev la Băneasa — este de fapt, cel care trage toate sforile şi care le-a băgat în cap jucătorilor că trebuie să ciştige acest meci. Am inaintat, de altfel, un raport către forurile internaţionale in care arăt metodele folosite de acest sinistru personaj pentru a teroriza bieţii jucători”. În ţară, un cartel de partide fără membri în parlament, a redactat o declaraţie în care condamnă ferm victoria nejustificată a echipei noastre, arătînd că aceasta este, de fapt, o nouă şi periculoasă manevră crin care Puterea încearcă să se impună in ochii comunităţii internaţionale. Zilele viitoare, pe traseul Ghencea — Ştefan cel Mare, va avea Ioc un marş de protest.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 24 aprilie 1991, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 24 aprilie 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Conferința de presă de la guvern

Dl. Baltazar precizează…

• Pînă la sfîrșitul lunii, va avea loc o remaniere de guvern ce va avea în vedere şi unele personalităţi independente.

În pofida zvonurilor, cum că la întîlnirea din această săptămînă a ziariştilor cu reprezentanţii executivului va fi prezent şi premierul Petre Roman, purtătorul de cuvînt al guvernului, dl. Bogdan Baltazar, a urcat singur la pupitrul sălii. L-a scuzat pe dl. prim ministru a exprimat regrete în numele acestuia şi a anunţat înlocuirea presupusului interlocutor cu o „rezervă” guvernamentală: dl. Bogdan Niculescu Duvăz, ministrul tineretului şi sporturilor. O schimbare care, ca toate schimbările, poate trezi nostalgii şi regrete. Chiar şi pentru ziarişti, amatori în genere de surprize şi remanieri.

În pofida unei „scăderi de formă fizică” (e vorba de o autoapreciere), dl. Baltazar a fost ieri extrem de incisiv. E drept, doar a contraatacat în legitimă apărare, încercînd să dea replica numeroaselor acuze formulate în ultimul timp pe adresa guvennuluii. A început prin a acuza reacţiile deplasate ale presei din Ungaria faţă de vizita premierului român în S.U.A., care s-a întrecut — ni s-a spus — prin a sublinia eşecul acestui demers diplomaţie. Purtătorul’ de cuvînt al guvernului a apreciat ca profund neadevărate asemenea aprecieri, reiterînd că a fost vorba de o vizită de construcţie, serioasă deosebit de productivă, desfăşurată într-un climat de cordialitate. Dincolo de faptele cunoscute (numeroasele întîlniri, interviuri etc.) s-au adus ca argumente şi prelungirea cu 30 de minute peste programul, iniţial, a duratei întîlnirii premierului român cu şeful Departamentului de Stat, precum si cele alte cîtceva minute bune ale discuţiei agreabile pe care cei doi demnitari au avut-o, la plecare, lîngă uşa deschisă a maşinii domnului Roman.

Adunarea Constituantă

Capitol „executiv”

Pe ordinea de zi a Adunării Constituante, întrunită ieri în Dealul Mitropoliei a figurat capitolul III al Tezelor Constituției, „Guvernul şi instituţiile centrale”. Comisia de redactare a proiectului de Constituţie a expus — prin vocea d-lui senator Antonie Iorgovan — motivele care au stat la baza propunerilor înaintate. Astfel, s-a pnevăzut ca Guvernul României să ailbă autonomie totală, dar sub control parlamentar. Modelul preluat este în concordanţă cu conceptele republicii semiprezidenţiale, de tip bicefal, deci. Dl. Iorgovan a făcut referiri la Constituţiile multor ţări europene, dar cu predilecţie la cea a Franţei.

Dezbaterile ce au urmat momentului amintit, s-au desfăşurat, în general, pe coordonate critice. Dl. deputat Diaconescu (P.N.Ţ.-c.d.) a remarcat „grija specială a comisiei constituţionale de a atribui executivului puteri sporite faţă de legislativ”. În aceeaşi idee, s-au exprimat şi U.D.M.R., P.N.L., P.U.N.R. ş.a., dintre amendamentele făcute reţinînd: stipularea unei proceduri speciale în cazul în care primul ministru desemnat de preşedinte nu reuşeşte să-şi formeze o echipă guvernamentală (eventual ca după două încercări nereuşite, premierul să fie ales de Parlament); limitarea vîrstei inferioare pentru un ministru la minimum 30 de ani; incompatibilitatea funcţiilor simultane de ministru și senator sau deputat; aplicarea votului sacret pentru acordarea „votului de încredere“ pentru un nou guvern. Încă  alte cîteva modificări de formă au fost susţinute de la tribuna Adunării, urmînd a fi supuse astăzi votului plenului.

Răzvan MITROI

EVRKA

Din, declaraţia angelicului părinte Tokes la „A Roman Televizio“ aflăm, în sfîrşit, ierarhia în cultura română: „Ambasadorul Franţei m-a căutat special să fiu în acea duzină, (?) de personalităţi din România (…) A fost o bucurie să-i vezi pe dl. Pleşu, unul din miniştrii cu credit …. Au fost Mircea Dinescu, Ion Caramitru, Doina Cornea, Smaranda Enache („.). Crema spiritualităţii româneşti”, (s.n.)

Ziarul Libertatea din 24 aprilie 1991, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Agenţii de presă despre vizita preşedintelui Franţei in România

AGENŢIA FRANCE PRESSE

Preşedintele Francois Mitterrand a evidenţiat „voinţa Franţei de a sprijini România”, exprimîndu-şi satisfacţia de a fi primul şef de stat occidental care efectuează o vizită în România după căderea dictaturii.

Într-o alocuţiune rostită la dineul oficial care a marcat sfîrşitul primei zile a vizitei sale, F. Mitterrand a reamintit totuşi necesitatea absolută a promovării „valorilor permanente” adică democraţia şi libertăţile, precum şi a „respectării celor care vă combat”; dublă aluzie implicită la criticile formulate de unii conducători ai opoziţiei extraparlamentare la adresa Europei, preşedintelui Ion Iliescu, conform căreia această vizită aduce un sprijin „prematur” puterii instaurate după alegerite din mai 1990, putere alei cărei virtuţi democratice sînt însă contestate de această opoziţie.

Mitterrand şi-a exprimat satisfacţia față de sprijinul acordat de preşedintele Iliescu proiectului său privind crearea Confederaţiei europene, care, a reamintit el, răspunde unei preocupări da „securitate colectivă pe întregul continent”, o securitate care trece. în opinia sa, printr-un climat de încredere, bună vecinătate, dialog şi „garanții pentru multiplele minorităţi” naţionale europene.

Anterior, preşedintele Ion Iliescu a reamintit„amploarea şi complexitatea procesului de tranziţie”. „Noi am pus bazele societăţii civile care gravitează în jurul valorilor democraţiei”, a subliniat el, exprimîndu-şi totuşi regretul faţă de „indiferenta de care au dat dovadă unele guverne şi organisme internaţionale”.

Reprezentanţii opoziţiei extraparlamentare române care au fost primiţi joi după-amiază de preşedintele francez, Francois Mitterrand, nu s-au „plîns de principiul acestei vizite”, a declarat joi seara Hubert Vedrine, purtător de cuvînt al şefului statului francez.
Vedrine a minimalizat rezervele exprimate în această privinţă de unul dintre reprezentanţi, doamna Doina Cornea, care, la sfîrşitul întilnirii cu Mitterrand, a reluat criticile formulate deja de membrii opoziției cu privire la caracterul prematur sau inoportun al acestei vizite, prima pe care un şef de stat occidental o efectuează în această ţară după răsturnarea dictaturii, în decembrie 1989.
„Conversaţia a fost animată, vie şi simpatică”, a adăugat purtătorul de cuvînt, care a pus accentul pe cererea exprimată de interlocutorii şefului de stat în favoarea unui sprijin tot mai puternic pentru dezvoltarea limbii şi culturii franceze în România.
Potrivit lui Vedrine, personalităţile primite de Mitterrand la sediul Ambasadei Franţei au subliniat că pentru ei franceza este ca „oxigenul”.

REUTER

Efectuînd o vizită de stat în România, preşedintele Franţei a demonstrat un sprijin deplin, faţă de guvernul postcomunist, rupînd astfel izolarea în care a fost ţinută România pînă în prezent.

Zeci de mii de suporteri ai Frontului Salvării Naţionale (FSN) l-au salutat cu entuziasm pe Mitterrand în timpul vizitei sale la Iaşi — circumscripţia electorală a lui Iliescu — situată la graniţa cu Uniunea Sovietică. „Trăiască Franţa, trăiască ‘ Mitterrand şi Iliescu” — scanda mulțimea.
La Bucureşti, demonstranţi antiguvernamentali, inclusiv 2000 de studenţi de la Politehnică, l-au fluierat pe Mitterrand pentru că şi-a acordat sprijinul unui comunist. Unii demonstranţi , au aruncat cu ouă în delegaţia franceză.
„Consider că este o revenire clară la democraţie in România şi nimic din cele văzute şi auzite nu vine in contradicţie cu acest sentiment”, a declarat Mitterrand reporterilor.
Cele două ţări au consimţit să încheie un tratat de prietenie şi cooperare în noul cadru de securitate pe plan european creat după colapsul comunismului şi încheierea războiului rece.
In timpul vizitei au fost semnate acorduri pentru înfiinţarea unui institut de management româno-francez avînd drept scop sprijinirea tranziţiei la o economie de piaţă şi înfiinţarea unui program de schimburi pentru tineret.

Presa acum 50 de ani

• TELEGRAMA TRIMISA DE M. S. REGELE CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII FONDĂRII ROMEI:„Maiestăţii Sale Regelui Italiei şi Albaniei, Împărat al Etiopiei, Sărbătoarea Romei eterne este un feficit prilej, Sire, să mă umplu de mândrie evocând trecutul şi gloria strămoşilor Noştri şi să vă felicit călduros pentru strălucirea imperială pe care opera fascistă a Domniei Voastre o adaugă bătrânei glorii latine, Mihai R.“ • MASURI pentru prevenirea distrugerilor sau vătămarea instalaţiilor industriale şi depozitelor în legătură cu apărarea naţională şi economia generală a ţării • CUM se înfăţişează impozitele directe • M. S.REGINA MAMA ELENA a participat la inaugurarea localului „Crucii Roşii” din Sinaia • UN RĂSPUNS POSTULUI DE RADIO BUDAPESTA. Posturile noastre de Radiodifuziune au transmis următorul comunicat: „Radio Budapesta a anunţat în mai multe emisiuni că Ia Bucureşti s-ar fi descoperit atentate şi cu acest prilej, îngrijat de ordinea noastră socială, a vorbit despre civilizaţie (…). Noi nu ne-am ocupat de nici un atentat, sinucidere sau alte frământări de pe teritoriul ungar. Rugăm însă postul de Radio Budapesta să-şi aplice imaginaţia asupra propriului său teritoriu şi şă nu ni se mai vorbească niciodată despre civilizaţie, fiindcă Românii au ştiut întotdeauna ce înseamnă acest cuvânt. Dacă, totuş, Radio Budapesta va continua îi vom aminti că apărarea ordinei sociale împotriva anarhiei lui Bela Kuhn nu au făcut-o cei care ne vorbesc astăzi de civilizaţie ci soldatul român şi conştiinţa lui“ • TRUPELE ENGLEZE au început pătrunderea în Irak • MASURI PENTRU REGLEMENTAREA (CONSUMULUI ŞI APROVIZIONAREA POPULAŢIEI: „În toate municipiile şi oraşele cu peste 10 000 locuitori, începând din ziua de 24 Aprilie pînă la 28 Aprilie seara, toţi capii de familie sunt obligaţi să se înscrie la magazinele dela cari doresc să se aprovizioneze pe viitor cu: zahăr, ulei, făină albă, carne. Înscrierea se face pe baza adeverinţei de înscriere Ia recensământul din 6 Aprilie a.c. care va face dovada numărului de membri din gospodăria fiecăruia şi pe care comerciantul va face menţiunea înscrierii” • „LA TEATRUL DIN  SĂRINDAR joacă în fiecare seară cu succes triumfal irezistibila comedie EVA ÎN VITRINA, 3 acte de Guglielmo Geanini, versiune românească de Maria Filotti si Sică Alexandrescu. Distribuţia este pur si simplu formidabilă: Maria Filotti, Tantzi Cocea, Ec. Niţulescu Sahighian, Cella Marutză, Mişu Fotino, Ionel Ţăranu, Mihai Popescu, D. Mărutză, Chr. Duţulescu şi Romald Bulfinsky“

Rubrică realizata de ION BUTNARU