Publicat: 25 Iulie, 2019 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1994?
Libertatea din 24 iulie 1994

 

În ciuda spitalizării şi a intervenţiei chirurgicale,

ION ILIESCU PĂSTREAZĂ, INTEGRAL, ATRIBUŢIILE DE PREŞEDINTE AL ŢĂRII

Miercuri seara, cu o zi înainte de intrarea în concediu - anunţat oficial -, preşedintele Ion Iliescu a fost internat de urgenţă la Spitalul "Elias" din Bucureşti, ca urmare a unei crize de colecistită acută.

Toate informaţiile provenite din partea Preşedinţiei, inclusiv din aceeaşi zi de 20 iulie, nu lăsau să se întrevadă nici cel mai mic semn despre problemele de sănătate ale şefului statului. Atât Biroul de presă de la Palatul Cotroceni, contactat de noi miercuri seara, cât şi purtătorul de cuvânt al instituţiei, dădeau ca sigur concediul prezidenţial, respectiv zece zile liniştite ce urmau a fi petrecute de dl Iliescu la Predeal sau Scroviştea. Nici chiar seara zilei de joi nu a adus informaţia reală, un comunicat oficial al Preşedinţiei, difuzat de TVR la "Actualităţi", făcând publică internarea preşedintelui pentru "investigaţii medicale de rutină". În cele din urmă, vineri dimineaţa, dl Ion Iliescu a fost supus unei intervenţii chirurgicale pentru colecistită acută.

Prezentăm, în pagina a III-a, informaţii de ultimă oră referitoare la starea sănătăţii preşedintelui Iliescu, după operaţia suferită vineri, precum şi declaraţii - făcute în exclusivitate pentru "LIBERTATEA" - ale unor personalităţi politice şi medicale.    

WEEK-END-UL OMULUI CU BANI

PISCINA LUI CEAUŞESCU - LA DISPOZIŢIA REPREZENTANŢILOR MASELOR - LA TARIFUL DE 330 LEI MINUTUL!

Cine are bani şi... nu puţini (veţi vedea de ce) poate să aleagă ca destinaţie la sfârşit de săptămână celebra reşedinţă de agrement a lui Ceauşescu, de pe malul lacului Floreasca, cunoscută după Revoluţie ca "Club Dacia", iar după trecerea FSN-ului în Opoziţie, ca "Club llie Năstase".

A fost, până nu demult, unicul restaurant (căci aici este şi restaurant) cu soldaţi înarmaţi la poartă (!?), acum redevenind civil. Complexul cuprinde un bazin cu apă încălzită, saună, masaj, sală de gimnastică, sală acoperită de tenis (unde-şi ţine partidul dlui Roman întâlnirile cu activul), un restaurant, cum spuneam, înzestrat la un moment dat cu bucătar francez (când funcţiona... internaţionala socialistă) şi un splendid parc. Până în urmă cu vreo lună, clientela clubului ar fi umplut de invidie pe un judiciarist de meserie şi curve de lux (de prin Ucraina), peşti deghizaţi în oameni de afaceri, bişniţari de ieri şi de azi şi, pe lângă ei, amicii politici şi economici ai PD-FSN-ului, printre care se numără şi câteva dintre starurile financiare ale zilei. Cu "protecţie" şi 150 000 lei, doritorul de baie şi soare îşi putea face un abonament al cărui preţ ar fi putut fi considerat de amintita societate drept re-
zonabil, dacă pe parcurs n-ar fi fost scoase din circuit zilele de luni alături de alte 5-6 zile cu "acţiuni speciale" (nunţi, botezuri, şedinţe cu activul). De curând, însă, lucrurile s-au cam schimbat şi, pe fondul neînţelegerii dintre partid şi deţinătorii (în locaţie de gestiune modică) ai clubului, accesul a fost limitat pe bază de legitimaţii speciale şi noi tarife. Astfel, o şedinţă de îmbăiere a ajuns să coste neruşinata sumă (chiar pentru cei care nu câştigă banii cu sudoarea frunţii sau a spinării) de 20 000 lei, valoarea abonamentului - văduvit de vreo 10 zile "speciale" - cifrându-se acum la un sfert de milion! Evident că în condiţiile astea, clientela nu se prea mai înghesuie, ea fiind triată strict şi de obrăznicia şi tupeul unei domnişoare blonde însărcinate cu relaţiile cu publicul. Duminică până la prânz doar două persoane îndrăzniseră să facă baie, alte două să joace tenis, consumându-se şi o sticlă de pepsi. Exact ca pe vremea răposatului, accesul maselor la valorile create pe spinarea lor se produce prin reprezentanţi a căror selecţie este de data asta mai obscură ca oricând. Şi nu mai puţin dubioasă...

O. BĂIEŞU

Reporterii "Libertăţii" au fost prezenţi sâmbătă şi duminică şi în alte locuri preferate de cei care nu se uită lung după fiecare mie de lei scoasă din buzunar. Relatările lor în pag. a 5-a.

Astăzi, la Primăria Capitalei, se reia bătălia pentru finanţele locale

PRIMARII DE SECTOARE, FAŢĂ-N FAŢĂ CU UN BUGET DE MIZERIE
În această după-amiază, se reia, Ia Primăria Capitalei, în şedinţă extraordinară, discutarea Proiectului de buget pe anul 1994.

Vă reamintim că, în urmă cu o săptămână fix, acest important proiect de hotărâre - de care depinde, în ultimă instanţă, folosirea de către municipalitate a banilor bugetari, mulţi, puţini cât sunt! - nu a ajuns nici măcar la momentul exprimării votului, consilierii solicitând, pe un fond de nemulţumire cvasigenerală, includerea în Proiect a unui set consistent de amendamente.

Din pricina furtunoaselor discuţii ce au înghiţit peste patru ore din timpul, nu ne îndoim extrem de preţios al domnilor consilieri, primarii celor 6 sectoare - beneficiari cu toţii a sumei de numai 20 miliarde lei - nu au mai apucat să spună ceva, pentru ei nemaigăsindu-se un loc vacant la microfonul sălii. Iată de ce ziarul "Libertatea" le-a oferit această posibilitate, având în vedere că bugetele ce le-au fost alocate de către Consiliul Local al Municipiului Bucureşti, precum şi modul, considerat inechitabil de repartizare a banilor, pe fiecare sector, au creat o vie nemulţumire printre primari.

Confesiunile primarilor şi viceprimarilor sectoarelor bucureştene le puteţi citi în pagina a IV-a

După ce jocurile păruseră făcute...

GICA HAGI A RUPT-O CU BARCELONA!

• Internaţionalul român a motivat că cei din conducerea catalană "nu şi-au menţinut oferta iniţială"! Aşa cum scriam - în premieră absolută - în ziarul nostru de luni, Gică Hagi ne confirmase opţiunea sa pentru echipa spaniolă Barcelona, unde urma să devină coleg cu Stoicikov.

Părăsind birourile clubului, vineri la miezul nopţii, Gică Hagi a afirmat că cei din conducerea catalană "nu şi-au menţinut oferta iniţială", fapt dezminţit de Gaspart.

Clubul catalan a oferit pentru transferul lui Hagi 350 milioane pesetas (2,7 milioane dolari) clubului din Brescia - care tocmai a promovat în divizia 1 italiană - şi jucătorului român - 130 milioane pesetas (1 milion dolari) pentru fiecare dintre cele două sezoane din contract.
Iată, însă că vineri seara, FC Barcelona a rupt, după mai bine de cinci ore de discuţii, negocierile pentru angajarea românului Gheorghe Hagi - una dintre vedetele recentei Cupe Mondiale de fotbal, din Statele Unite, informează Agenţia France Presse.

Vicepreşedintele clubului catalan, Joan Gaspart, a declarat că diferendul dintre FC Barcelona şi Hagi este numai financiar şi că vizita medicală efectuată de internaţionalul român la club a fost satisfăcătoare. Clubul spaniol consideră prea mare suma cerută de Brescia.

SĂPTĂMÂNA POLITICĂ

LIBERALIZAREA CONVENŢIEI

Atunci când s-a produs, Ia 1 noiembrie 1990, liberalizarea preturilor - măsură, absolut necesară pdntru tranziţia la economia de piaţă - a fost percepută de către români ca o cufundare în haos, ca teren de manifestare a celor mai absurde şi mai imprevizibile evoluţii, rămânând în memoria lor ca un purgatoriu al lungii perioade de stabilitate - forţată - a pieţei monetare.     

Ceea ce se întâmplă, azi, în Convenţia Democratică şi în jurul ei tinde să dea observatorilor un acelaşi sentiment. Că s-a pierdut şirul, cârma şi că formaţiunile componente tind să o ia care-încotro, fără a mai ţine scamă de cadrul care Ie-a oferit un cert succes electoral. Pentru că, repet, cred că ideea Convenţiei Democratice, de coagulare a unei Opoziţii mult prea fărâmiţate, mult prea veleitare şi mult prea confuze în doctrine, a făcut ca, o dată cu alegerile din '92, să se instaleze un relativ echilibru în câmpul parlamentar, faţă de disproporţia flagrantă rezultată din primul scrutin. A fost - repet şi acest lucru - meritul dlui Corneliu Coposu, de a fi prelucrat cu măiestrie acest proiect, în primul rând în beneficiul partidului propriu, dar şi în acela al unor alte formaţiuni firave, care singure n-ar fi avut niciodată acces în aula parlamentară.

Inechitatea programatică a Convenţiei - rezultată din talcului procentual - a fost evidentă din capul locului şi ea a fost acceptată ca atare de formaţiunile componente, unele câştigând, iar altele pierzând - după propria lor părere - puncte şi mandate, în funcţie de cum s-a materializat Ia urne calculul ante-electoral al dlui Coposu. Entuziasmul succesului a făcut ca o formulă care avea exclusiv valoare electorală (pentru că diferenţele marcate de platformă şi opţiuni au fost, în cursul exerciţiului parlamentar, evidente, raţiunile de bloc obligându-i pe unii să se manifeste contrar mandatului alegătorilor) să fie considerată valabilă în continuare, ea oferind, totodată, candidatului prezidenţial al Opoziţiei şansa de a păstra o funcţie politică, fără a avea o bază organizatorică proprie. Preşedinţia Convenţiei, abandonată (formal) cu greu de către dl Coposu, a revenit dlui Emil Constantinescu. La fel de formal. Şi nu fără resentimente, mai ales din partea celor care s-au considerat mai îndreptăţiţi dccât dânsul de a participa la cursa electorală - domnii Batiu şi Manolescu, de exemplu.
Că simpla formulă organizatorică nu este In măsură să confere şi forţa necesară, s-a văzut şl din repetate eşuatele tentative de răsturnare - prin moţiuni - a guvernului, exerciţiu democratic desigur necesar, dar considerat aproape unanim de masa electorală ca o pierdere de timp şi forţe nejustificate în condiţiile în care pachete de legi urgente zac nediscutate. Aceste insuccese au mărit şi gradul de nervozitate din sânul Convenţiei, diferitele tendinţe manifestându-se deschis. Cea mai importantă "breşă" au făcut-o "extremiştii" din PL '93, refuzând deschis opţiunea monarhistă a dini Coposu, asumată în numele Convenţiei. Absenţa îndelungată a liderului real al Convenţiei - aflat la tratament prin Germania - a generat şi alte disidenţe deschise. Fuziunea dintre PAC şi PNL pare a fi cea mai ostentativă, chiar dacă, într-o convorbire telefonică cu reporterul BBC, dl Coposu a refuzat să o considere nestatutară. Liberalii - pe care acelaşi lider creştin-democrat i-a făcut cu abilitate să părăsească Convenţia în care deţineau fotoliul de orchestră, pentru a-l lăsa liber ţărăniştilor - sunt "pionul otrăvit" prin care apele fragilei coaliţii pot fi tulburate definitiv. Deşi nu foarte semnificativ ca pondere, PNL-CD are un cuvânt de spus prin verva avocatului Cerveni şi alăturarea sa va adânci ruptura. Formaţiunea dlui Patriciu, incapabilă să se lipească de cineva, dă tot mai des semne că e dispusă să ia lucrurile pe cont propriu. Până şi simpaticul (dar insignifiantul) domn Cunescu s-a ridicat zilele trecute împotriva tendinţelor hegemoniste ale PNŢCD (care, de fapt, l-a adus în Parlament) şi a politicii inflexibile a înlocuitorului de lider, dl Gabrielescu. Culmea este că în toată această hărmălaie, nimeni nu mai pare dornic să ţină cont de dl Constantinescu şi de poziţia sa oficială de preşedinte (ales) al coaliţiei!

Adevărata problemă, în agitaţia pe care au stârnit-o liderii coaliţiei, ţine de succesiunea la "tron". Un tron care l-a ocupat cu autoritate dl Coposu, dar pe care, probabil, va trebui să-I disponibilizeze în următoarea perioadă. Un tron Ia fel de iluzoriu ca şi al autenticului ex-monarh de Ia Versoix, în condiţiile în care realitatea politică este în continuă mişcare şi schimbare. O mişcare care reclamă formele noi şi oameni noi. Şl o altă eficienţă. Pentru că, Ia jumătatea mandatului parlamentar, Opoziţia română dă puţine, semne că, cu actualele "trupe" şi cu "armamentul" din primele "războaie", va putea emite pretenţii Ia o victorie care se dovedeşte vitală pentru ea.

Repet, de asemenea, doar că intervalul care urmează nu ne va oferi surpriza constituirii unei cu totul alte Opoziţii, de care actuala Putere să nu fie deloc străină.

Octavian ANDRONIC


LECTURI DE VACANŢĂ

RAPORTUL SRI DESPRE... DECEMBRIE '89 LA BUCUREŞTI

Ciocnirile din Piaţa Universităţii, în noaptea de 21-22 decembrie s-au soldat cu morţi şi răniţi din rândurile demonstranţilor. Rememorând evenimentele din acele ore pe baza declaraţiilor participanţilor din ambele tabere, raportul SRI Iasă să se înţeleagă că nu toţi revoluţionarii au fost revoluţionari şi nici toţi militarii - militari.

MILITIA PLĂTEŞTE POLIŢE

Un ultim eveniment notabil, care încheie dimineaţa zilei de 22 decembrie s-a petrecut în jurul amiezii când, un grup masiv de manifestanţi s-a adunat în faţa sediului fostului Inspectorat de Miliţie al Municipiului Bucureşti solicitând eliberarea celor arestaţi în noaptea precedentă. (În acele momente încă nu se cunoştea faptul că aceştia fuseseră transportaţi la Jilava şi se credea că sunt deţinuţi în arestul miliţiei). Liderii au fost întâmpinaţi de fostul şef al miliţiei, col. (r) BARBULESCU MARIN, care le-a spus că "arestaţii se află la Securitate", arătând spre clădirea fostei Securităţi a Municipiului Bucureşti. O parte dintre manifestanţi, proferând insulte şi ameninţări, au încercat să pătrundă în clădire, dar nu au reuşit, întrucât uşa fusese blocată, iar încercările unor cadre de conducere ale instituţiei de a iniţia un dialog cu manifestanţii au eşuat. În aceste condiţii, efectivul, aflat la acea oră în unitate, a primit ordin să părăsească sediul, înunitate     rămânând doar personalul de serviciu. În urma insistenţelor şi după apariţia unui grup de revoluţionari înarmaţi, care au afirmat că    sunt trimişi pentru a prelua controlul şi paza, uşa a fost deschisă, permiţându-se accesul. În clădire au pătruns persoane din cele mai diverse categorii sociale. Au fost forţate uşile încuiate ale birourilor şi au fost sustrase obiecte (în special aparatură electronică) şi documente rămase neasigurate în graba plecării. Ulterior au sosit la faţa locului şi reprezentanţi ai Armatei, iar după ce s-a controlat cu minuţiozitate întregul imobil şi s-a stabilit că în interior nu se aflau nici un fel de arestaţi şi nu existau nici măcar spaţii de detenţie clădirea a fost evacuată, în interior rămânând doar personalul de serviciu şi grupul de revoluţionari amintit sus.

Despre acesta din urmă s-a stabilit că era format din angajaţi ai    Teatrului "C. Tănase".

După ce au părăsit sediul, cadrele fostei S.M B. s-au deplasat în diferite locuri, marea majoritate la domicilii. (Detalii despre această perioadă şi activităţile desfăşurate au fost consemnate în rapoartele întocmite de fiecare ofiţer, subofiţer şi angajat civil şi verificate apoi, în amănunt, de Procuratura Militară a Municipiului Bucureşti).

22 - 31 decembrie 1989

NIMIC NU SE MAI POTRIVEŞTE
Această perioadă constituie ceea ce s-ar putea numi "nodul gordian" al Revoluţiei române. Elucidarea misterelor care încă planează asupra acestui interval ar fi de natură să creeze condiţiile necesare revenirii la o stare de echilibru social intern şi de reconciliere naţională.

Realizarea acestui deziderat ţine, însă, de colaborarea efectivă şi eficientă a tuturor instituţiilor care pot produce şi proba adevăruri, fie şi parţiale, despre perioada în discuţie.

În această privinţă, Serviciul Român de Informaţii - dat fiind colapsul activităţii informative din perioada imediat următoare zilei de 22 decembrie 1989 - poate evidenţia, cu date obţinute ulterior, prin mijloace specifice, o serie de aspecte de interes pentru reconstituirea adevărului, fără a-şi putea asuma, cel puţin deocamdată, sarcina restituirii integrale a acestuia.

După cum se ştie în 22 decembrie armata fraternizase cu populaţia Bucureştiului, ieşită în stradă, ceea ce, în logica firească a bunului simţ, ar fi trebuit să însemne - în condiţiile absenţei unei riposte venite din partea altor forţe militare (în special cele ale fostei Securităţi) - încetarea definitivă a violenţelor de care fusese marcată, până la acea dată, Revoluţia română.

Şi totuşi, după 22 se întâmplă lucruri care par a nu se mai potrivi cu nimic.

Cine şi de ce a împins evenimentele pe făgaşul nefiresc şi extrem de costisitor pe care acestea l-au urmat până spre sfârşitul anului?

COLONELUL EFTIMESCU SE MIŞCĂ REPEDE
În încercarea de a afla un răspuns plauzibil la aceste întrebări, dacă Armata, ca instituţie, a fost şi rămâne mai presus de orice bănuială in privinţa unora dintre cadrele sale - unele dintre ele cu funcţii de conducere - apar o serie de aspecte cel puţin chestionabile.

Pe data de 22 decembrie 1989, în jurul orei 09.00, col. EFTIMESCU NICOLAE l-a primit în sediul M.St.M. pe ataşatul militar în C.F.A.U., col. MIHAILOV, cu care a purtat o discuţie de aproximativ 30 de minute. La întrevedere a participat şi MIRCEA DUMITRU, şeful Biroului Special, ca translator de iimba rusă, iar mr. LUGU GHEORGHE, ofiţer în cadrul aceluiaşi birou, a asigurat protecţia.

Acelaşi col. EFTIMESCU NICOLAE, revenind de la sediul fostului C.C. al P.C.R. (cam cu o jumătate de oră înainte de decolarea elicopterului cu care a fugit cuplul Ceauşescu), a fost însoţit de un grup de patru civili, care au rămas în aşteptare la punctul de control.

După fuge cu elicopterul a familiei Ceauşescu, unităţile militare aflate în dispozitive stradale au primit ordin (notă telefonică semnată de Ilie Ceauşescu în calitatea de adjunct al ministrului) să se reîntoarcă în cazărmi. Primul tanc (coirfandant: ept. PARASCHIV din Regimentul 1 Mecanizate) a sosit la sediul M.St.M. în jurul orei 12.00 şi a pătruns în incintă transportând pe blindaj un grup de revoluţionari.

INTRĂ ÎN SCENĂ TERORIŞTII
În aceeaşi zi de 22 decembrie 1989 în jurul orelor 14.00, pe strada Ştirbei Vodă, venind din direcţia Calea Victoriei, a apărut un autoturism "Dacia 1300", cu număr de înmatriculare 12-B- în interiorul căruia se aflau doi bărbaţi. Ajuns în intersecţia Ştirbei Vodă - Luterană, autoturismul a încetinit, iar ocupantul locului din dreapta şoferului a tras, pe geam, o rafală de armă automată orientată la nivelul trotuarului (fără să fi provocat victime), după care maşina s-a înscris pe strada Luterană, la al cărei capăt (intersecţia cu strada Nuferilor) a fost blocată de un dispozitiv de baraj format de forţe ale Armatei. La somaţii, autoturismul a oprit şi cei doi ocupanţi au coborât cu mâinile ridicate, strigând : "Palestinieni, palestinieni". Au fost identificaţi de militari şi civili aflaţi în rană, iar la controlul efectuat, în interiorul maşinii au fost găsite două arme automate. Cei doi au fost preluaţi de forţele militare care formau barajul.

Absenţa oricărei motivaţii pentru deschiderea focului şi, mai ales a oricărei ţinte, precum şi declinarea publică a cetăţeniei de palestinieni nu pot fi argumente în favoarea supoziţiei că cei doi ar fi făcut parte din grupul celor 21 de ofiţeri din ţări arabo-africane care se aflau la un curs de specializare la U.M. 01041 Făgăraş, întâmplarea trimite mai degrabă la faptul că în momentele de maximă tensiune derulate ulterior s-au vehiculat cu multă insistenţă zvonuri despre existenţa unei armate secrete a lui Ceauşescu, formată din terorişti arabi. (Că cel puţin unul dintre cele mai puternice servicii secrete străine ar fi avut interese în lansarea unui asemenea scenariu este o afirmaţie la îndemâna oricui).

În episodul de mâine, o succintă prezentare a circumstanţelor în care s-au produs masacrele de la Otopeni şi Ministerul Apărării Naţionale.


Duetul Coşea-Văcăroiu a lansat şlagărul seyonului

BADE-AL MEU E ŢAPINAR ŞI-L IUBESC CĂ-I ACŢIONAR

 

Pag. a III-a