Publicat: 26 Ianuarie, 2020 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

POLIŢIA E CU NOI? "DA!"- ne răspunde domnul general colonel JEAN MOLDOVEANU, inspectorul general al Poliţiei 

Puţinii, foarte puţinii dintre cei care s-au aflat ieri, la primă conferinţă de presă organizată de către Inspectoratul General al Poliţiei, au mai călcat în solida clădire din şos. Ştefan cel Mare, în ultimii vreo 12 ani, de cînd domnul general-colonel Jean Moldoveanu a părăsit această instituţie, "solicitat" fiind să se dedice construcţiei unui combinat: siderurgic şi apoi creşterii nepoţilor. Deşi puterea de muncă nu i-a lipsit, lucru pe care l-a dovedit cu prisosinţă în deloc facila sarcină de reconstrucţie a unei instituţii pe care "urmaşul" său a sortit-o abuzului şi descalificării. Sînt mîndru - a spus domnia sa în deschiderea dialogului cu gazetarii - că poliţia, eliberată de nenumăratele "sarcini" suplimentare pe care i le atribuise fostul regim, s-a alăturat din primele ore revoluţiei şi cauzei sale. Printre eroii acestui act istoric se numără şi cîţiva poliţişti şi acest lucru poate constitui un răspuns implicit la o întrebare nerostită: poliţia e cu noi?

"DA! Răspundem cu toată inima la această întrebare. Eliberată de cele circa 60 (şaizeci!) de noi misiuni care i se atribuiseră în ultimii vreo zece ani (majoritatea ţinînd de scoaterea din foc a anumitor "castane" cu mîinile... miliţiei) poliţia poate acum să se dedice în întregime sarcinilor sale: respectarea legii şi păstrarea ordinii. Deşi s-au constatat în rîndurile poliţiştilor unele atitudini de expectativă, acestea sînt de acum, înlăturate, schimbările necesare (inclusiv ale unor cadre compromise) făcîndu-se din mers. Mai sînt unele probleme prin Ardeal, unde s-au comis abuzuri şi violenţe împotriva poliţiştilor şi a familiilor lor. Cooperăm acolo cu armata şi cu populaţia, reinstaurînd progresiv ordinea. Se impune, clar, o intervenţie mai hotărîtă şi o prezenţă mai activă a poliţiştilor. Astfel, am ordonat - spunea domnul general - ca să se facă uz de armamentul din dotare în situaţii de atentate grave la ordinea publică şi securitatea persoanelor. Un exemplu: recent, la Borsec, o patrulă compusă din doi poliţişti s-a întîlnit cu un grup de 8 indivizi, beţi, care i-au atacat cu cuţitele. Poliţiştii au deschis focul şi i-au rănit - la picioare - pe trei dintre agresori, reuşind să-i reţină pe ceilalţi! În Bucureşti, un individ a fost surprins cînd încerca să spargă un autoturism. Nesupunându-se somaţiei, a fost împuşcat şi el în picior. O deosebită problemă ridică, în continuare, manifestaţiile dezordonate şi neautorizate. Şi - din nefericire - pe acelaşi fond bahic. Miercuri seara, în piaţa Victoriei şi-a făcut apariţia un autocamion din care au fost împărţite sticle cu vin de Coteşti! (în 12 ianuarie vinul fusese de Panciu!). Maşina a fost depistată, dar şoferul nu a putut fi găsit pînă la ora la care s-a desfăsurat conferinţa. In aceeaşi ordine de idei se cer intensificate eforturile de restrîngere a ariei de folo-

Octavian ANDRONIC
Val. VOICULESCU

(Continuare în pag. a lll-a)

(Urmare din pag. 1)

sire a armelor de foc, exclusiv la organele de poliţie şi armată.

Săracii milionari

Una dintre întrebările adresate domnului inspector şef s-a referit la situaţia unora dintre foştii şefi ai miliţiei!

Abuzivul şi violentul general NUŢA, sluga prea-zeloasă a clanului, a murit în condiţiile cunoscute - prăbuşirea şi incendierea elicopterului cu care era transportat spre Bucureşti de la Deva. Pînă acum în familie au fost inventariate bunuri şi bani în valoare de peste şase milioane lei. Dispunea de o vilă la Izvorani, o casă "părintească" la Brăneşti, o locuinţă în Bucureşti, la al cărei etaj se instalase şoferul său. Printre bunurile inventariate se numără 1.188 sticle de vin, 183 sticle de whisky, 179 kg de carne (în trei congelatoare!), 56 kg brînză, 1 070 pachete de ţigări străine, 186 săpunuri, 132 spray-uri, 4 televizoare color, un aparat video şi o cameră de luat vederi, 2 aragazuri, 5 aspiratoare, 159 cămăşi, 453 maieuri, 208 pahare de cristal şi 596.000 lei - în afară de bani şi valută (120.000 dolari şi 50.000 lei) găsite la doamna general pe cînd voia să-şi piardă urma într-un spital.

Dar, se pare că averea lui Nută era... mică pe lingă cea agonisită de către subordonatul său, (din toate punctele de vedere) Marin Bărbulescu, şeful miliţiei Capitalei. Acesta şi-a însuşit, numai din "banii negri" ai "răposatului" club "Victoria" circa un milion de lei, mare parte dintre aceştia provenind din "contribuţiile" stoarse de la susţinătorii (de nevoie) ai clubului. Printre "bunurile" sale s-au numărat 457 sticle de whisky, 5 televizoare color, 351 casete video, 21 mulinete de import, 9 aparate foto, 5 combine, muzicale, 5 ceasuri de mînă... Apropo domnul general Moldoveanu îşî aminteşte că, în momentul în care a fost trecut în rezervă şi sfătuit să stea acasă penţru a nu se expune unor "revendicări" din partea foştilor săi subordonaţi. Bărbulescu i-a luat mîna şi i-a sărutat-o!!! Apoi, ca cel mai ordinar bişniţar i-a băgat în buzunar un... ceas de mînă "pentru ăla micu!" Şi a promis că după Anul Nou va aduce şi-un video!

Comentariile sînt de prisos şi nu putem să nu ne reamintim de atîţia oameni "trataţi" prin "laboratoarele" economicului din ordinul celor doi, pentru a li se smulge cîte un mizilic faţă de ceea ce adunaseră hrăpăreţii de Nută şi Bărbulescu...

Aceste lucruri erau - pînă mai ieri strict secrete

Greaua moştenire în materie economică, socială şi morală lăsată de vechiul regim se regăseşte fidel şi în actuala stare infracţională. La mai vechile cauze ce au determinat, ori favorizat, în ultimele decenii delincvenţa se adaugă şi un element nou, de natură umanitară: în urma măsurilor de amnistie şi graţiere adoptate de Revoluţie, circa 18 000 de infractori au fost eliberaţi, în ultimele săptămîni, din penitenciare. Sigur, nu toţi dintre ei sînt refractari la reinserţia socială, dar, o bună parte reprezintă un pericol deloc de neglijat pentru climatul de siguranţa civică. De altfel, 136 dintre asemenea persoane au şi fost reîncarcerate în urma comiterii unor infracţiuni, unele dintre ele grave sau foarte grave.

În domeniul economic, poliţia se confruntă, în primul rînd, cu o seamă de fapte anti-sociale din sfera speculei. Dacă traficul de valută a fost dezincriminat (ţiganii care au monopolizat "operaţiunile valutare" sfidează pur şi simplu organele poliţiei), se acţionează împotriva dosirilor de mărfuri (cîteva sute de constatări de acest fel) suprapreţului, vînzărilor preferenţiale, sustragerilor din avutul statului. Este clar pentru oricine că asemenea fenomene nu pot fi eradicate decît prin mijloace economice, legea penală puţind doar jugula extinderea lor.

În problemele judiciare (furturi, tîlhării, violuri, omoruri etc.) poliţia este confruntată cu o anume "înrăire" a unor categorii de persoane, care încearcă să exploateze climatul de stress, de nesiguranţă al populaţiei. Se înregistrează furturi din buzunare, din locuinţe, acte de huliganism îngrijorător, există convingerea că nu toate armele distribuite populaţiei în primele zile ale Revoluţiei au fost predate (s-au reîntors în arsenalele militare 490 de arme şi 48 000 de cartuşe).

S-a discutat îndelung asupra diverselor zvonuri în legătură cu răpirile de copii. Poliţia le combate afirmînd cu argumente că dispariţiile de persoane se înscriu în limitele obişnuite ale acestui fenomen (în ultimul deceniu, de pildă, la nivelul ţării, au fost înregistrate aproape 300 de astfel de cazuri), neavînd nici o legătură dovedită cu activităţile de tip terorist. Populaţia trebuie să dovedească reţinere, maturitate faţă de diversele zvonuri puse in circulaţie, zvonuri ce pot constitui, de multe ori, "unelte" ale unui război psihologic purtat de forţe ostile noului regim democratic. 

Tot despre terorişti. Datele pe care le deţin organele po-liţiei converg spre concluzia că aceştia au fost lichidaţi sau reţinuţi în marea lor majoritate. In legătură cu focurile de armă ce se mai înregistrează în unele zone ale oraşului s-a arătat că este vorba fie de tiruri accidentale, fie de exces de zel al unor militari sau membri ai gărzilor patriotice (un şofer de pe o maşină PECO a fost grav rănit într-o asemenea situaţie). Poliţia susţine, aşa cum am mai arătat, că o cit mai grabnică reintrare în normal a vieţii impune o restrîngere a numărului persoanelor civile purtătoare de armament.

Nu în ultimul rind, a fost trecută în revistă activitatea din domeniul poliţiei rutiere. Faptul că de la declanşarea Revoluţiei nu s-a ridicat nici un permis de conducere, că agenţii de circulaţie, din motive fizice sau psihologice, au renunţat la sancţionarea unor nereguli, i-a făcut pe unii să "abroge" orice limită de conduită preventivă: se conduce sub influenţa alcoolului, se încalcă grav regulile de prioritate, pietonii circulă pe carosabil, ori traversează imprudent. O problemă deosebit de acută o ridică parcările abuzive, artere întregi fiind astfel practic blocate. Am fost asiguraţi că se va trece grabnic la măsuri ferme de dirijare şi urmărire a traficului de prevenire a accidentelor.

Domnul general colonel Jean Moldoveanu a răspuns şi altor întrebări puse de ziarişti. Pe scurt am fost informaţi în acest mod despre desfăşurarea unui proces amplu de eliminare din cadrele poliţiei a lucrătorilor corupţi ori vinovaţi de abuzuri • despre apropiata adoptare a unui nou act normativ ce va da un plus de protecţie persoanei poliţistului • despre preocupările legate de schimbarea uniformei • despre starea precară a dotării tehnice a poliţiei.

Un capitol aparte al întrebărilor s-a referit la situaţia morţilor şi dispăruţilor din Timişoara. Presa a fost informată că, în pofida zvonurilor, cifra acestora este în jur de 100, din care un anume număr de persoane a fost trecut din greşeală pe această listă, ele aflîndu-se în viaţă. Am fost asiguraţi că poliţia împreună cu Procuratura militară, depun eforturi susţinute pentru elucidarea tuturor aspectelor legate de această dureroasă problemă şi că opinia publică va fi informată cinstit şi operativ.


Caricatură de ANDO

DIN PARTEA TRIBUNALULUI MILITAR TERITORIAL BUCUREŞTI

Procesul inculpaţilor Postelnicu Tudor, Bobu Emil, Dincă Ion, Mănescu Manea va începe în ziua de 27 ianuarie1990, orele 14. Desfăşurarea procesului în această zi va fi transmisă direct de către Televiziune Română Liberă.

AZI

Mai mulţi cititori propun - în scopul lămuririi unui diferend care se prelungeşte mai mult decît ar fi fost nevoie - ca situaţia sportului românesc să fie rezolvată prin militarizarea tuturor cluburilor, iar preşedinţii acestora să primească, automat, gradul de general! Ce părere are Ministerul Sporturilor? (a)

IERI

PLURALISMUL ÎN ACŢIUNE: Ieri seară au manifestat în Piaţa Victoriei şi zlătarii, cerindu-şi înapoi galbenii luaţi de Ceauşescu. Partidul care le-ar putea oferi niscai garanţii în acest sens, ar putea dispune de un deloc de neglijat potenţial electorat în viitoarele alegeri.

Mărturii

Ieri a venit la redacţie domnul Ştefan Hogea din comuna Popeşti-Leordeni care ne-a făcut următoarea mărturie: "In ziua de 24 ianuarie, în jurul orelor 14 şi 20 de minute mă aflam în faţa cinematografului Favorit. În acel moment au oprit două autoturisme din care au coborît cîţiva indivizi oferind unor ţigani tineri cîte o sută de lei pentru a merge în Piaţa Victoriei, iar acolo să spună că vin din partea domnului Coposu sau a domnului Cîmpeanu şi că vor mai primi încă cîte o sută de lei". Dacă aceste fapte corespund realităţii ar fi foarte grav. Ne reţinem deocamdată de la orice comentariu. (E. EUGEN)


Pag.a 2-a


Chestiunea zilei
​Caricatură de ANDO
 

ATITUDINI 

Erate la un interviu televizat
Joi (18 ianuarie), Televiziunea ne-a oferit imagini din incinta UNIVERSALCOOP şi un scurt interviu cu directoarea coordonatoare a acestuia. Diverşi lucrători încărcau maşini mari; care să transporte mărfurile la unităţile judeţene ale CENTROCOOP. Se vorbea, între altele, şi de unele greutăţi - lipsă de şoferi, de maşini - precum şi de preocuparea de a le depăşi. Ca spectator, rămîneai cu impresia că la UNIVERSALCOOP, întreprindere subordonată CENTROCOOP, există o serioasă grijă pentru a realiza aprovizionarea rapidă a cumpărătorului din ţară. Ceea ce este inexact şi impune două erate.

Prima: să amintim că, in 17 ianuarie, ziarul România liberă se referea la mari cantităţi de mărfuri de import, citind numai cîteva (produse alimentare, cosmetice, ţigări) ce nu se găseau de ani în magazine, dar zăceau în depozitele UNIVERSALCOOP-ului sub diverse pretexte. A doua erată se bazează pe vizita noastră, făcută la acelaşi depozit, în 13 ianuarie, împreună cu doi ofiţeri de la Direcţia economică a Inspectoratului General de Poliţie, prilej cu care ni s-au relevat practici de neconceput în manevrarea acestor mărfuri, din care 50 la sută sînt de import.

Concret, din marile cantităţi de mărfuri rare (de la cacao olandeză la televizoare color, de la adidaşi veritabili sau pantofi din piele la superbe cojoace, de la deodorante şi parfumuri rare la conserve de carne sau pateuri, de la covoare la etc. etc.), CENTROCOOP îşi ţinea permanent - pe baza căror reglementări legale, oare? - la "dispoziţie" (inclusiv pînă in 13 ianuarie 1900) un stoc de 10 Ia sută. Pe de altă parte, ni s-a spus că nici pînă la 10 ianuarie a.c., UNIVERSALCOOP n-a primit de la forul tutelar aprobarea de a trimite măcar restul de mărfuri în cele 41 de judeţe ale ţării. În întreprindere domnesc birocraţia, obedienţa delăsătoare, inerţia. Din birourile cochete şi bine încălzite este greu de imaginat cîţi copii din sate nu s-ar fi bucurat să găsească, în magazinele lor, cremă de cacao, alune sau ciocolată de import, cu ocazia Crăciunului sau măcar a Anului Nou.    

Televizoare color? Se vindeau. Cu aprobare specială. Interesant ar fi cîţi pălmaşi ai pămîntului au obţinut aşa ceva? Cojoace, adidaşi, cosmetice străine? Teoretic, se vindeau prin coletărie. Practic, însă, prin aceasta nu se expediau şi produsele din "fondul aparte", care se "livrau" ultimele numai pe bază de bonuleţ, semnat de directorul comercial (poate şi de alţii?) pentru diverse persoane care considerau UNIVERSALCOOP-ul un fel de casă de comenzi aflată la dispoziţia lor. Iar, dacă directorul comercial avea şi el un stoc de mărfuri la dispoziţie, după modelele din ierarhie, de ce n-ar fi avut aşa ceva şi cîte un gestionar? Pe scurt, în biroul Vioricăi Nemut, izolat, într-un capăt de depozit, prin uriaşe uşi de fier, ofiţerii poliţiei economice au găsit, în 13 ianuarie, o seamă de bunuri primite cadou de la clienţi pentru a recompensa bunăvoinţa de a le vinde din stocurile... intangibile. "Sărmana" gestionară acumulase 11 pachete şi pungi de cafea, 18 săpunuri fine cu mărci de prestigiu, whisky, parfum franţuzesc, pantaloni din piele mov (preţ neachitat de 1959 lei) luaţi din gestiune, 3.430 lei bani personali netrecuţi în caietul (inexistent) de valori şi o bucată de ziar ce învelea 15 000 de Iei. Despre ultima sumă din biroul său a susţinut că nu ştie cui aparţine. I-ar fi fost adusă, încă din decembrie, de cineva care avea apro-bare centru un televizor color. Probabil, un cumpărător anonim, modest şi sărac...

Mărfurile sînt destinate populaţiei şi trebuie să ajungă la ea pe căile normale. Nimeni nu poate să-şi mai permită, sub nici un motiv, să le deturneze sau să le blocheze, în stocuri aparent justificate. Acesta este mesajul nostru, pentru toţi destinatarii eratelor, citaţi nominal sau nu.

Neli LUCHIAN
Liviu NISTOR


Pag. a 3-a


Pag.a 4-a

Ajutoare din Japonia pentru România

TOKIO - Ziarul japonez "Sankei Shimbun" şi Asociatia de prietenie Japonia - România au colectat suma de 5 milioane yeni pe care au depus-o în contul fondului de ajutor pentru România. Acţiunea a fost întreprinsă pentru a se sprijini poporul român în depăşirea condiţiilor grele moştenite de la regimul Ceauşescu. În acelaşi fond, "Japan Philatelie" şi "Philately Center" au depus suma de 3 milioane de yeni colectaţi prin vînzarea de timbre româneşti. Aşadar, o nouă dovadă a solidarităţii internaţionale care se adaugă celorlalte manifestări de simpatie faţă de Revoluţia din România.

Redactor şef Octavian ANDRONIC