Publicat: 26 Martie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

AZI

Asociaţia victimelor evenimentelor de la Tg. Mureş, constituită spontan la morga şi în spitalele oraşului, mulţumeşte pe această cale pentru ajutoarele umanitare de diferite tipuri şi calibre sosite de peste graniţă.

ZILELE TRECUTE

DOMNUL RADU CÎMPEANU ANTIDINASTIC! În interviul programat de televiziunea Română Liberă, domnul Radu Cîmpeanu, secretar general al Partidului Naţional Liberal, şi-a manifestat sentimentele an-tidinastice prin rezervele formulate la adresa unuia dintre Brătienii contemporani, care ignoră disciplina de partid, făcînd politică liberală, evident, prin intermediul gazetei disidente "Viitorul"


Libertatea din 26 martie 1990, pag. 1-a

Foto-Document

Vocile patrioţilor naţionale!

Duminica trecută, la Cluj, a avut loc o manifestaţie în cadrai căreia şi-au exprimat deschis opiniile trei personalităţi de prim rang ale vieţii agitatorice: blînda doamnă profesoară Doina Cornea-Juhasz, supranumită "prima învăţătoare a minerilor", domnul Doru Braia, venit cu mari sacrificii din R.F.C. pentru a-i educa pe crainicii televiziunii în spiritul democraţiei şi al punerii cenuşii in cap (aflaţi, după cum se poate constata din prima fotografie în tandem oratoric) şi domnul Doru Popescu, pe care îl puteţi admira în cea de-a doua fotografie, alături de venerabilul Horia Sima, în timpul unei ceremonii legionare desfăşurate in 1987 la Majadahonwa Spapix. Ultimul, pe care l-aţi putut vedea şi pe prima pagină a unui cotidian de vineri, într-o postură ceremonioasă, este cel care, conform propriei sale mărturisiri, ar fi vrut să-l lichideze pe ceauşescu, greşind ţinta - după opinia poliţiei canadiene. Un trio pe care, din păcate, nu-l vom mai putea urmări la lucru în formaţie completă pentru că între timp domnul Doru (Popescul) a fost declarat indezirabil. Aşteptăm alte evenimente.

IERI

ASOCIAŢIA DE PRIETENIE româno - sîrbo - şvabo - maghiară propune o originală soluţie pentru rezolvarea unor probleme interetnice: alipirea Ungariei la Transilvania - modalitate prin care maghiarilor de peste Tisa li se vor asigura condiţii egale de toleranţă şi bună înţelegere naţională şi socială.


Libertatea din 26 martie 1990, pag. a 2-a


Libertatea din 26 martie 1990, pag. a 3-a


Libertatea din 26 martie 1990, pag. a 4-a

Un "imperativ"

PENTRU ROMÂNI, DREPTURI EGALE CU CELE ALE MINORITĂŢILOR!

- Ardealul nu poate fi subiect de negocieri -

Alocuţiunea preşedintelui CPUN: "Democraţia nu poate fi decît una pentru toţi, motiv pentru care nu putem accepta ideea: pentru minorităţi totul acum, iar pentru români încetul cu încetul, pe măsura posibilităţilor. Vrem să afirmăm foarte categoric că Ardealul, apartenenţa sa la patria română nu pot fi subiect de negociere cu nimeni, poziţie comună, clar exprimată de toţi cetăţenii, inclusiv de reprezentanţii minorităţii maghiare".

In cursul unei emisiuni difuzate duminică după-amiază de Televiziunea Română Liberă, domnul Ion Iliescu, Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, a rostit următoarea alocuţiune:

Revoluţia română din decembrie 1989 declanşată în Timişoara acum 100 de zile se află astăzi într-un moment de răscruce. Intr-un interval de timp foarte scurt, au fost puse premisele unei democraţii pluraliste, care oferă cadrul desfăşurării primelor alegeri libere ale României din ultima jumătate de veac. Despărţirea de comunismul totalitarist s-a dovedit însă a fi un proces dramatic, marcat de convulsii şi confruntări politico-sociale, care in anumite momente au degenerat în conflicte regretabile.

Trebuie să recunoaştem că societatea românească se află într-un echilibru social-economic şi politic relativ fragil, a cărui păstrare si întărire presupun conlucrarea şi dialogul tuturor forţelor patriotice.

Există momente în viaţa unei naţiuni cînd interesele sale supreme reclamă în mod imperativ convergenţa tuturor drepturilor şi libertăţii tuturor cetăţenilor săi. Împlinirea acestor drepturi nu se poate realiza, însă, instantaneu, aşa cum, de pildă, anumite grupări, unele nerăbdătoare, altele chiar extremiste lasă să se întrevadă că ar dori-o. Într-adevăr, democraţia nu poate fi decât una pentru toţi, motiv pentru care nu putem accepta ideea: pentru minorităţi totul acum, iar pentru români încetul cu încetul, pe măsura posibilităţilor.

Orice tentativă de a obţine anumite drepturi, chiar daca, ele sint pe deplin justificate, pe fondul dezechilibrării în vreun fel a ţării, asociată uneori si cu presiuni externe, nu poate să ducă decit la escaladarea adversităţilor, mergînd pînă la violenţă. O asemenea atitudine pune în pericol însăşi posibilitatea garantării acestor drepturi.

O democraţie autentică nu este de conceput cînd, voit sau nu, conştient sau nu se pune în discuţie suveranitatea statului şi caracterul său unitar şi cînd loialitatea faţă de statul român nu are aceeaşi măsură pentru toţi, lucru de altfel respins chiar de reprezentanţii responsabili ai minorităţii maghiare.

Conflictele politice şi interetnice grave la care s-a ajuns în prezent creează imaginea că Transilvania ar constitui un posibil subiect de dispută, aşa cum regimuri trecute, de nefastă amintire au făcut-o.

Vrem să afirmăm foarte categoric că Ardealul, apartenenţa sa Ia patria română, nu pot fi subiect de negociere cu nimeni, poziţie comună, clar exprimată de toţi cetăţenii, inclusiv de reprezentanţii minorităţii maghiare. În cuprinsul său, ca şi al întregii Românii este loc pentru garantarea drepturilor tuturor comunităţilor etnice, fără a se pune în discuţie in vreun fel caracterul unitar al statului român. Statul nostru rămîne ferm pe poziţia afirmării şi garantării unei democraţii autentice, dar in acelaşi timp va acţiona cu toată energia necesară împotriva oricăror încercări de destabilizare a ţării.

Reafirmăm Declaraţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989 cu privire la drepturile minorităţilor naţionale, promulgate în deplină concordanţă cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, precizind încă o dată că înfăptuirea, acestor prevederi se va putea realiza pe măsura democratizării generale a societăţii şi a asigurării, drepturilor şi libertăţilor fireşti, ale tuturor cetăţenilor ţării, fără a crea privilegii pentru vreo comunitate etnică sau alta.

Avind în vedere situaţia, creată deja in ţară şi pentru a preintîmpina posibila escaladare a tensiunilor, facem apel la toate formaţiunile politice, uniunile minorităţilor naţionale la ierarhii bisericilor ortodoxe, greco-catolice, romano-catolice şi reformate, de a îndemna cetăţenii la toleranţă şi înţelegere, la reconciliere şi la evitarea recurgerii, la forţă şi acte de violenţă, precum si la reluarea procesului de producţie şi de învăţămînt.
Facem, de asemenea, apel la oficialităţile Ungariei să dea dovadă de raţiune politică şi luciditate, să evite declaraţii şi luări de poziţii care ar putea incita unele categorii ale populaţiei maghiare din România la atitudini periculoase şi care ar putea, totodată, să determine reacţii ale populaţiei româneşti tot atît de nedorite. Noi nu avem altă alegere decit aceea a convieţuirii, a bunei vecinătăţi şi colaborării intr-o Europă democrată şi civilizată. Căile pentru aceasta trebuie să le căutăm prin dialog şi conlucrare permanentă, cu calm şi luciditate şi să le găsim mereu impreună.

Aşa cum se poate remarca şi din emisiunile radio şi televiziune, la Tîrgu Mureş există un început promiţător de dialog între reprezentanţii locali ai Uniunii Vatra Românească, care reuneşte cîteva milioane de reprezentanţi ai populaţiei româneşti din întreaga ţară, şi cei ai Uniunii Democratice a Maghiarilor din România. Apreciem activitatea acestei comisii mixte şi considerăm că aceasta poate constitui un impuls şi pentru alte judeţe, respectiv pentru conducerile centrale ale celor două organizaţii.