Publicat: 26 Noiembrie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990

EVRIKA

Cît de plină de bun simţ, de profunzime şi de omenie această (pe nedrept ignorată) emisiune în limba germană a televiziunii române. Reflecţia e prilejuită de faptul că azi are loc exact opusul ei — emisiunea în limba maghiară — şi de amintirea dintr-o recentă vineri, a reflecţiei unei anume Hannelore Majka, stabilită în Germania: Sînt fericită că-mi amintesc cuvîntul lui Eminescu "dor"...

DE SÎMBĂTĂ PÂNĂ LUNI

• CA SIMPLU CETĂŢEAN. Ca simplu cetăţean născut Ia Budapesta, domnul congresman Tom Lantos a venit în ţara noastră pentru a transmite aprecierea pozitivă a Statelor Unite pentru poziţia foarte constructivă a României in problema Golfului şi — ca preşedinte al Comisiei drepturilor omului — pentru a contribui la îmbunătăţirea relaţiilor româno-maghiare. Dar nu de aprecieri si de medieri ducem noi lipsă în această perioadă... • DECLARAŢIE. Într-o declaraţie recentă, senatorul Radu Câmpeanu a pus degetul pe rană spunînd: " La ora actuală oamenii cred că pot să nu muncească şi să primească totuşi salariul" • PROTEST. Liga Apărării Drepturilor Omului din România protestează pe lîngă guvernul Austriei împotriva măsurii de expulzare a aproximativ 8 000 de refugiaţi români. Drepturile românilor pălesc considerabil în fata drepturilor austriecilor • COOPERARE TURISTICĂ. O comisie mixză studiază, în prezent, dezvoltarea colaborării româno-venezuelene în domeniul turismului balnear. Am putea crede că nu va mai trece mult si ne vom putea petrece concediul in Venezuela • TESTARE S.I.D.A. O lămurire a scandalului S.I.D.A. aduce un recent comunicat al spitalului de boli infecţioase Colentina. Testarea clinică a unei substanţe chimice noi (FLV 23 A) Ia copii, întreruptă din motive independente de voinţa şi dorinţa echipei angajate în acest studiu, a relevat, la un grup de pacienţi, îmbunătăţirea situaţiei la 47,6 Ia sută din cei trataţi • COMANDAMENTUL TRUPELOR DE USCAT anunţă că nu s-au făcut transporturi cu camioanele armatei decit în situaţii de maximă urgenţă: transportul sfeclei de pe cîmp, ajutoare primite din străinătate şi produse alimentare către reţeaua comercială. Asta ca să n-aibă vorbe cu sindicaliştii • APLICAREA CONSTITUŢIEI. Înscrisă în limita unui termen de 18 luni, elaborarea proiectului de constituţie avansează tenace — ne asigură preşedintele comisiei parlamentare Antonie Iorgovan. Pînă acum s-au elaborat structurile şl tezele de prlnclniu. Ne-am liniştit! • GREVA TAXIMETRIŞTILOR. Taximetriştii au ameninţat că vor intra în grevă din cauza tarifelor excesiv majorate, care fac ca particularii să le ia clienţii de sub nas. Mecanismele pieţei sînt necruţătoare, monşer!

Rubrică realizată de OCTAVIAN ANDRONIC

Ziarul Libertatea din 26 noiembrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire 

Caricatură de ANDO

CE ALTERNATIVĂ PROPUNE OPOZIŢIA?

AZI - PARTIDUL NATIONAL ŢĂRĂNESC-CREŞTIN Şl DEMOCRAT

CORNELIU COPOSU: "Am hotărât să mutăm opoziţia în afara parlamentului"

— Aţi avut, în ultima vreme, o agendă de lucru încărcată. Aţi participat — ca preşedinte al P.N.Ţ.-c.d. — Ia Congresul conservatorilor englezi şi mai recent, la o reuniune in Ungaria. Agenţia de presă maghiară a transmis cu acest prilej o corespondenţă în care se spunea; — citez din memorie — că Partidul Naţional Ţărănesc-cresţin şi democrat a decis să renunţe la metodele extremiste. Ce voia să spună acest anunţ?

— Nu ştiu ce legătură se făcea între extremism, şi atitudinea partidului nostru. Eu am fost la Budapesta in urma invitaţiei primului ministru maghiar. Şi le-am comunicat că noi, din punctul de vedere al problemei minorităţilor stăm pe principiile stabilite la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. Că după doctrina noastră nu-i socotim pe minoritarii maghiari toleraţi, : ci-i socotim cetăţeni egali în drepturi cu noi şi care trebuie să se bucure de limba lor, de şcolile lor, de tradiţiile lor, de cultura lor, care nu pot fi stânjenite, şi că au dreptul să-şi utilizeze limba şi în administraţie şi în justiţie în zonele unc|e sînt majoritari. Punctele noastre de vedere au fost socotite ca exhaustive pentru reglementarea problemei minorităţilor din România. Şi pentru a îndepărta orice fel de blocare a unor relaţii amiabile şi fraterne cu ungurii, am spus, am accentuat, că extremismul de ambele părţi, de multe ori manipulat şi ducînd la confruntări tragice, trebuie să dispară. Şi, la rîndul lor, să-şi tempereze extremiştii. Că românii, la fel, au obligaţia să nu dea nici un fel de suport moral oamenilor care dovedesc tendinţe şovine.

In felul acesta, trăgîndu-se o linie peste toate confruntările din trecut, să se ajungă la un modus vivendi pentru viitoarea aşezare a Europei. Am spus mai departe că graniţele devin permeabile, că se putea realiza o Europă Unită numai cu efort comun şi cu îndepărtarea tuturor subiectelor de asperitate care determină confruntări. Atit primul ministru ungar cît şi U.D.M.R., partidul care reprezintă minoritatea maghiară, confruntate cu programul nostru, nu au avut de făcut nici retuşuri, nici adăugiri. Deci, eu mi-am declarat, in numele partidului, acordul privind respectarea tuturor drepturilor şi pretenţiilor minorităţilor, bineînţeles pînă la nivelul care ar putea afecta demnitatea poporului, român sau securitatea şi integritatea ţării.

— Care credeţi că este delimitarea care trebuie făcută între drepturi şi privilegii, pentru că se vorbeşte mult şi cu patimă despre aceste două noţiuni?

— Codul libertăţilor fundamentale ale omului vrea să extindă drepturile individului pînă la periferia drepturilor semenilor săi. Libertatea presupune posibilitatea de a-şi exercita fără nici o stînjenire drepturile, dar fără să afectezi drepturile altora. Paragraful 1 din Legea celor 12 Table spune să trăieşti cinstit, să nu lezezi drepturile altuia şi să atribui fiecăruia ceea ce-i este , pro-
priu. Din punctul ăsta de vedere, sigur că în momentul în care se tinde la afectarea dreptului unui terţ, intervine privilegiul, care nu este admis, intr-o autentică instituţie democratică. Democraţia adevărată înseamnă şi asigurarea dreptului celui care nu e de acord cu tine. Dar această libertate nu se poate extinde pînă la stînjenirea drepturilor altei persoane. Din punctul de vedere al minorităţilor din,ţara noastră, ele trebuie să se bucure de drepturi egale cu românii, nu de privilegii. Există momente în care, din motive de oportunitate, se creează un statut de privilegiat pentru linele categorii. Nu cred că oficialitatea de la conducerea U.D.M.R. ţinteşte privilegii, chiar dacă extremiştii care acţionează la periferia tuturor organizaţiilor urmăresc, prin exces obţinerea unor privilegii — acestea nu sînt justificate!

— Înţeleg că acceptaţi faptul că sint sesizabile astfel de tendinţe în peisajul politic actual.

— Da! Păi, în fiecare formaţiune, în special la cele care asigură mecanismul constituţional, există întotdeauna idei care se ierarhizează de la stingă la dreapta. In tradiţia partidului nostru au existat întotdeauna şi stîngişti şi dreptişti care, deşi se subordonau hotărîrilor partidului, aveau ideile lor proprii. La noi au existat totdeauna curente de stinga şi de dreapta care acţionau în virtutea dreptului de a-şi afirma liber un punct de vedere cu obligaţia de a-şi subordona punctul de vedere celui hotărit de majoritate. 

— Care credeţi că este, din acest punct de vedere, starea actuală a partidului? După frămintările care au avut Ioc în perioada de după alegeri, au avut loc unele sciziuni...

— Se vorbeşte mult de sciziuni. Nu socotesc termenul potrivit. La noi, de fapt, a fost un grup mărunt, nişte neastămpăraţi care s-au pretat la activităţi care frizau morala şi demnitatea partidului şi pe care a trebuit să-i eliminăm după ce s-a stabilit în dauna lor o serie întreagă de transgresiuni incompatibile cu ţinuta demnă a unui membru de partid. Acest grup de turbulenţi, care nu depăşea 40 de persoane, a fost scos din partid tocmai din cauză exceselor lor. Au călcat disciplina de partid. Li s-au -interzis anumite, manifestări huliganice. N-au respectat interdicţia. Ba, dimpotrivă, au procedat la unele înstrăinari de bunuri, s-au pretat la unele deprinderi inadmisibile din punctul de vedere al disciplinei morale. Şi atunci i-am eliminat. Unul dintre oamenii din conducerea noastră s-a solidarizat cu ei şi a trebuit să fie eliminat şi el. A fost o eliminare lipsită de semnificaţie din punctul de vedere al numărului. Am mai sesizat o aşa-zisă sciziune în organizaţia noastră din Dolj. Ciţiva iluştri necunoscuţi s-au considerat îndreptăţiţi să-şi facă şi ei un partid. Nimeni nu-i cunoaşte, nimeni nu ştie ce reprezintă, nu ştim in ce număr pot să fie. Organizaţia noastră din Dolj ne relatează că poate să fie vorba de vreo 30—40 de persoane. A mai existat aici un individ al cărui echilibru psihic este deranjat şi care a găsit şi el vocaţiunea de a face un partid. Nu acord nici un fel de importanţă acestor aşa-zise sciziuni care nu au deranjat cu nimic partidul şl nu reprezintă din punct de vedere valoric şi numeric nici un fel de însemnătate.

— Care credeţi că este evoluţia din ultima vreme a partidului? Mă refer la gradul de acceptare şi dc credibilitate din partea oamenilor?

— Noi am avut nişte faze distincte. Imediat după Revoluţie am avut o afluenţă nemaipomenită da adeziuni, care a continuat pînă la sfirşitul lui ianuarie, cînd am reuşit să înregistrăm adeziunea a 615 000 persoane, in toată ţara, cu fişe in regulă, cu cotizaţii. Ne-au fispărut fişele în urma atacului minerilor, care ne-au distrus complet sediul (...). In sfîrşit, după 29 ianuarie cînd a început să se organizeze violenţa împotriva noastră, făcută de nişte comandouri special constituite, lumea s-a înspăimintat. Ameninţările la adresa , oamenilor simpli au fost aşa de violente incit pătura rurală a intrat în panică. În perioada campaniei electorale lumea de la ţară era îngrozită (...). Teroarea se menţine şi acum, pentru că oamenii nu s-au eliberat de teamă.

— Să fie aceasta singura explicaţie a eşecului înregistrat în alegerile de la 20 mai?

Octavian ANDRONIC

(Continuare în numărul de maine)

Ziarul Libertatea din 26 noiembrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire 

Ziarul Libertatea din 26 noiembrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire 

Ziarul Libertatea din 26 noiembrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire