Publicat: 27 Aprilie, 2019 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1994?
Libertatea din 27 aprilie 1994

INIMA LUI GEORGE CONSTANTIN A ÎNCETAT SĂ BATĂ

• Ultima sa fotografie, din "Avarul", montat de Mircea Cornişteanu la Teatrul Nottara, şi ultimul său interviu au apărut în ziarul "Libertatea"

Un privilegiu, faptul de a-i fi contemporan

România a pierdut pe unul dintre cei mai mari actori ai săi din toate timpurile. Pentru mine a fost colegul meu, prietenul meu, cel alături de care şi cu care am lucrat ani în şir. Pentru mine a fost un privilegiu faptul de a-i fi contemporan.    

Sanda MANU
Un doliu naţional

Sunt cutremurat de această pierdere uriaşă. George Constantin nu a fost numai unul dintre cei mai mari actori din întreaga istorie a teatrului românesc, dar şi un om de o rară nobleţe sufletească. Cutremurul care a zguduit în ultima vreme comunitatea noastră teatrală este una dintre cele mai mari calamităţi ale acestui veac. Când un asemenea uriaş artist dispare de pe scenă, nu numai steagul teatrului este în bernă. Este un doliu naţional. Această putere de om a plătit un tribut prea scump. Ar trebui să reflectăm, mai mult asupra datoriei, pe care o are naţiunea, de a se îngriji mai atent de viaţa şi nevoile marilor ei valori.

Radu BELIGAN
O pierdere de care încă nu ne dăm seama

Am lucrat acum un an şi jumătate pe platourile televiziunii, "Ultima oră" de Mihail Sebastian, cu George Constantin în rolul industriaşului Bucşan. Nu mi-aş fi închipuit niciodată că "Ultima oră" este ultima oară când am lucrat cu acest enorm actor. Îndrăznesc să spun că nu numai teatrul românesc, ci şi teatrul mondial pierde o mare vedetă. Egal cu Orson Wells, având ghinionul de a se fi născut pe malurile Dâmboviţei şi nu pe malurile Senei, sau ale altui fluviu european, moartea lui George Constantin rămâne o pierdere, de care încă nu ne dăm seama.

Dinu CERNESCU
• Vineri, 29 aprilie, ora 12, corpul neînsufleţit al actorului George Constantin va fi depus la biserica de la Grădina Icoanei. Înhumarea va avea loc la ora 13.00 la Cimitirul Ghencea.

Ministrul Florin Georgescu ne anunţă:

S-A DEBLOCAT FINANŢAREA EXTERNĂ

Banca Mondială a aprobat ieri un împrumut de ajustare structurală pentru România în valoare de 190 milioane dolari. Am aşteptat un an, dar a meritat!

EXCLUSIV

Prinţul Dimitrie Sturdza nu este "vaccinat" împotriva delaţiunii şi a nerecunoştinţei şi dezminte hotărât zvonurile că ar vrea să intre în politică:
Deşi foarte supărat, prinţul a zâmbit nobiliar când a fost fotografiat pentru ecusonul Forumului.

"LA ALEGERI, PESTE DOI ANI, N-O SĂ MAI VIN ŞASE LUNI ÎN ŢARĂ!"

• "Nu cunosc prea mulţi oameni de afaceri care au fost buni prim-miniştri sau preşedinţi. Să-l vedem pe Berlusconi... Nu cred că aş fi un bun politician" • S-a spus că am luat un milion de dolari de la Şuchard ca să-i aduc în ţară. Deşi poate că ar fi trebuit să îl dau eu... • Sunt liberal, dar asta nu înseamnă să boicotez un guvern social-democrat • Forumul a fost foarte bine organizat • România e în centrul Europei • Când cota privatizării va ajunge la 69% o să avem complet altă ţară.

- Stimate dle Sturdza, v-am văzut la începerea Forumului Crans-Montana, destul de supărat. Aşa cum nu vă ştiam şi cum, în general, compatrioţii mei nu vă ştiu. Aveţi în general imaginea unui om destins, bucuros că îşi revede ţara atât de des, şi că poate face ceva pentru ea. Acum sunteţi deja într-o stare ceva mai bună. Ce s-a întâmplat?
- Da. Trebuie să spun că voi fi nevoit, probabil, să mă obişnuiesc cu zvonurile. Zvonurile care se iscă în România despre oricare...

- Despre oricine şi despre orice.
- Cred că am făcut o treabă bună şi dezinteresată cu afacerile pe care le-am adus. Absolut dezinteresată chiar dacă m-a costat mult şi probabil că trebuie să mă obişnuiesc cu ideea că sunt anumite persoane care nu pot să înţeleagă asta. Sau nu vor.
- Concret! Ce v-a deranjat atât de tare, sau care au fost elementele care v-au produs acest resentiment?

- S-a spus că am luat 1 milion de dolari de la Krafft Jacobs Suchard pentru ca să poată el să facă afacerea de la Braşov. Oamenii nu-şi dau seama cât de greu este să-ţi aduci un investitor în România de astăzi deoarece cei mari şi cei foarte serioşi nici nu au venit.
- Investiţia de la Braşov este unul din cazurile rare, de acest fel...

- Şi atunci de ce să mi se ofere un milion de dolari? Am avut mai degrabă impresia că eu ar fi trebuit să le plătesc lor un milion de dolari ca să vină până aici. Şi cam chiar aşa a fost, ştiţi foarte bine ce eforturi au fost necesare.
Altă treabă care m-a supărat extraordinar de mult a fost un articol dintr-un ziar disident din Franţa, se cheamă "Lupta", unde a fost făcută o remarcă de un apropiat de familia noastră. Subiectul este cel bine cunoscut, al caprei vecinului. Tema aia transformată în politică spune că ce-mi pasă dacă poporul român o duce prost dacă partidul meu nu este la putere? Cred că am spus-o de multe ori că sunt liberal. Sigur că ştiu că aici este un partid social democrat la putere. Dar eu nu am văzut nemţi sau francezi care să încerce să oprească să se întâmple ceva bun în ţara lor, dacă alt partid este la putere. E adevărat, îl găsesc pe domnul Iliescu foarte simpatic, dar respectul meu se adresează preşedintelui României şi nu domnului Iliescu. Ce am făcut până acum pentru România nu a fost pentru domnul Văcăroiu, ci pentru Guvernul României, care într-un mod democratic a fost ales.

- Printre acuzele care v-au fost aduse în ultima vreme şi care vă deranjează atât de mult - pe bună dreptate - dv. având defectul, ca să spun aşa, de a nu fi "vaccinat" împotriva acestei maladii care bântuie România în aceşti ultimi patru ani, aceea de a terfeli pe oricine, oricând şi în orice situaţie - deci, s-a vehiculat şi ideea dorinţei dumneavoastră de a intra în politică. Are vreo bază reală această supoziţie de a intra activ în politica românească?
- Nu cunosc prea mulţi oameni de afaceri care au fost buni prim-miniştri sau buni preşedinţi. Să vedem cu Berlusconi în Italia, ce se întâmplă acolo. Dar pot să vă spun că atunci când o să fie alegerile în ţară, peste doi ani, eu exact ca data trecută, jumătate de an nici n-o să mai vin aici, n-o să mă vadă nimeni. O să mă duc la o vânătoare unde sunt ascuns printre brazi. Nu mă interesează deloc politica şi nu am nici o intenţie s-o fac. Când faci ceva trebuie să faci bine şi nu cred că aş fi putut să fiu bun politician.

- Eu sunt de altă părere dar v-o respect pe a dumneavoastră. Spuneţi-mi care este sentimentul cu care aţi plecat de la Forumul Crans-Montana?
- Forumul a fost ceva extraordinar. Are una, două, trei, patru litere din România. Ilie Năstase a fost cel mai bun jucător de tenis şi are două "as"-uri în numele lui. Cred că Forumul ăsta a fost cu adevărat primul prilej în care străinii au putut să spună: "ia uite că şi în România se poate face o treabă ca asta". România este o ţară frumoasă. Forumul a fost şi foarte bine organizat. Au fost probabil şi pe acolo nişte greşeli, dar cred că toată lumea a plecat mulţumită - mulţi străini cu care am vorbit mi-au zis: "eh, mă duc şi eu la Bucureşti" - dar când au plecat: "oh, asta a fost foarte bine".

- Credeţi că poate constitui sau poate fi interpretat ca un moment de cotitură în perceperea României de către Occident şi de către străinătate în general?
- Bineînţeles. Acum ştim că nu au fost prea mulţi politicieni din Europa Occidentală, că nu era ăsta scopul, dar au fost foarte mulţi ambasadori care au fost acolo şi şi-au dat seama că România poate să organizeze
o conferinţă ca asta şi, în sfârşit nu este numai Occidentul care contează, sunt şi celelalte ţări. Ce a fost foarte important după părerea mea este că a fost spus şi respus de toţi cei care au vorbit că noi nu suntem în marginea Europei, suntem la centru. Pentru că se uită că Europa se întinde cel puţin până la Urali.

- Sunteţi optimist în legătură cu evoluţia lucrurilor aici în următorii ani?
- Sunt foarte optimist pentru tot ce înseamnă privatizare - asta e părerea mea. Merge destul de bine. În ideea că nu este concurenţă prea mare şi atunci este totdeauna mai uşor, chiar dacă este lipsă mare de bani. Dar tot ce este privat, am impresia că merge foarte bine. Sper ca rata privatizării să ajungă rapid până la 60 la sută şi atunci o să avem complet altă ţară.

Octavian ANDRONIC


Acum opt ani, după catastrofa nucleară de la Cernobîl
ROMÂNII AU SUPORTAT CEA MAI PUTERNICĂ EMANAŢIE DINAINTE DE '89​

Pagina a 7-a