Publicat: 27 Martie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990?

IERI

Reporterul RTVL nu a putut intervieva pe cîţiva ziarişti de Ia "Europa Liberă", la ei acasă. Ne amintim că în urmă cu cîteva săptămîni, cei de la Free Europe se plimbau nestingheriţi prin instituţiile româneşti de presă. Repede se schimbă vremurile!


Libertatea din 27 martie, pag. 1-a


Istoria
Caricatura de ANDO

Bastonul de fildeş

În suavele legende ale vechilor greci, Thalia, muza Comediei, purta totdeauna un baston de fildeş şi o mască surîzătoare. Cum era fiica Memoriei, ea ne atinge delicat acest zăcămînt, în fiecare an, la 27 martie, pentru ca să ne amintim de sărbătoarea scenei, Ziua Mondială a Teatrului, prăznuită pretutindeni în lume unde sînt actori şi spectatori.

Am celebrat-o şi noi, mereu, dar in modestie lucie, mai mult cu vorbe decît cu fapte. Cei care au propus, după război, această zi festivă şi toţi cei ce au adoptat-o ca atare au dorit, ca ea să simbolizeze strădaniile conjugate ale oamenilor de teatru din lumea întreagă pentru înălţarea cugetelor prin generoasa artă fi pentru relaţii prieteneşti. În acest an, sub semnul libertăţii cucerite prin Revoluţie, ne găsim intr-un contact fertil, amplu, cu alte mişcări teatrale. Începe, chiar azi, o vastă acţiune a unor teatre şi personalităţi franceze în ţara noastră, sub titlul "Primăvara Libertăţii". Vom vedea spectacole de interes, în mai multe oraşe. Ne-am şi întilnit cu unii dintre oaspeţi, in dialoguri amicale, şi am fost emoţionaţi de valoarea ofertei artistice, ca şi de faptul că o bună parte din instrumentarul tehnic, ca şi beneficiile rezultate din vînzarea biletelor rămîn trupelor româneşti. Am avut convorbiri creatoare cu un coleg ceh, foarte apropiat preşedintelui ţării sale, care e dramaturg, apoi cu directorul Teatrului Naţional britanic, cu o delegaţie culturală sovietică, şi cu alţii. Citim astă-seară, cu glas tare publicului românesc, mesajul Institutului Internaţional de Teatru, semnat de artistul sovietic Kiril Lavrov.

În acelaşi timp, oameni de teatru români au fost, de curînd, la Chişinău, ca să semneze un acord de colaborare, Teatrul "Ţăndărică" e acolo într-un turneu de două săptămîni. Teatrul Maghiar de Stat din Cluj e în Iugoslavia, s-a perfectat un viitor turneu al Teatrului "Bulandra" in Anglia, alte bune proiecte sînt pe cale de a deveni programa.

Sigur, am fi bucuroşi să observăm din partea Europei un interes mai activ pentru valorile noastre artistice, care nu sînt mai prejos decît cele ce vin din felurite ţări spre noi. Probabil că viitorul va face să existe o mai alertă şi avizată absorbţie in străinătate a productului românesc, care acum poate vorbi deschis şi oriunde despre ceea ce sînt capabili a zămisli artiştii ţării noastre. Pînă atunci, încercăm să observăm noi înşine mai atent calitatea creaţiilor teatrale naţionale. Astăzi, noi, cei din Secţia de critică şi teatrologie a Uniunii Teatrale Române am acordat premiile criticii teatrale unor reputate spectacole fi unor realizatori proeminenţi, unor dramaturgi şi critici ce s-au relevat cu deosebire în anul trecut.

Transmitem salutul nostru foarte colegial tuturor prietenilor de peste hotare, îi chemăm spre noi, îi asigurăm că sîntem pregătiţi să ne întîlnim cu ei in casele noastre sau ale lor. Fie ca bastonul de fildeş al Thaliei să ne călăuzească fi pe mai departe spre bună înţelegere şi spre înfăptuiri desfătătoare pentru toţi.

VALENTIN SILVESTRU
 

"Vatra Românească" comunică din Tg. Mureş

Ieri seară, din partea Comitetului director al Uniunii "Vatra Românească" din Tg. Mureş, la Agenţia de presă "Rompres" s-a primit următorul comunicat:

În numele Comisiei mixte de conciliere, care funcţionează la Tg. Mureş, începînd cu data de 22 martie 1990, care a adoptat la punctul 2 al comunicatului "necesitatea informării corecte conform realităţii şi imparţiale a opiniei publice...", partea română a acestei comisii face următoarea declaraţie:

În cadrul emisiunii de luni, 26 martie, în limba maghiară a Televiziunii Române Libere, s-a comis o esenţială omisiune. Cu ocazia prezentării incidentelor de la Farmacia nr. 28 din Tg. Mureş nu s-a relatat faptul că cetăţeanul Nagy Samuel (în prezent arestat) a intrat intenţionat cu un autoturism "Trabant" în românii care demonstrau paşnic, rănind, mai mult sau mai puţin grav, 14 persoane, dintre care un tînăr de 15 ani. Aceştia au fost înregistraţi în documentele medicale ale Spitalului clinic judeţean. Pe lîngă alte inadvertenţe din această emisiune, considerăm ca aceasta este cea mai gravă, deoarece ea a constituit scînteia de la care au pornit evenimentele nedorite din 20 martie 1990.


Libertatea din 27 martie, pag. a 2-a


Libertatea din 27 martie, pag. a 3-a


Libertatea din 27 martie, pag. a 4-a

La întîlnirea cu ziariştii români, domnul Ion lliescu a subliniat:

"Problema relaţiilor dintre minoritatea maghiară şi populaţia română majoritară este o chestiune pe care trebuie s-o rezolve numai statul român"

Evocind perioada de peste trei luni de la răsturnarea dictaturii şi împlinirea a 100 de zile de la evenimentele din Timişoara, domnul Ion lliescu, preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, a prezentat, în cadrul întîlnirii cu reprezentanţi, ai presei române, unele consideraţii, din care redăm în continuare:
"Nu putem, în primul rînd, să nu marcăm acest moment de cotitură radicală în istoria ţării noastre şi spiritul care a animat această explozie populară şi care a dus la răsturnarea unui regim totalitar. Trebuie remarcat, în primul rînd, consensul unanim creat în legătură cu necesitatea şi cu realitatea răsturnării vechiului regim. Şi, de asemenea, în legătură cu necesitatea unor schimbări radicale în viaţa poporului nostru, a unui     curs decisiv spre democratizarea ţării.

Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, care a reunit toate formaţiunile politice apărute în această perioadă, a deschis posibilitatea unui dialog, unei conlucrări, chiar dacă uneori s-au desfăşurat într-o atmosferă tensionată. S-a ajuns la un cadru, la o formă în care învăţăm cu toţii să convieţuim şi să discutăm asupra celor mai acute probleme. Şi am marcat un rezultat pozitiv - realizarea, împreună, a Legii electorale, documentul cel mai important elaborat împreună şi adoptat: de Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională.

Regretabil este că această perioadă a fost marcată de un moment negativ, de evenimentele sîngeroase de la Tîrgu Mureş, de escaladarea violenţei, intr-un moment şi aşa dificil pentru ţară, şi care a fost punctul culminant al unor acumulări. Sigur că sînt multe acumulări de-a lungul istoriei în relaţiile dintre români şi maghiari, în relaţiile dintre cele două ţări, România şi Ungaria, dar noi am sperat ca momentul răsturnării dictaturii (care, ea însăşi, a creat momente de tensiune înăbuşită la vremea respectivă), să deschidă o pagină nouă în convieţuirea populaţiei româneşti majoritare cu minoritatea maghiară, din Transilvania în condiţii democratice, civilizate. A fost, de fapt, în timpul răsturnării dictaturii, un moment de înţelegere deplina pentru că tot ceea ce dictatura a marcat negativ în viaţa ţării, în viaţa populaţiei în egală măsură, s-a reflectat atît în viaţa românilor, cît şi a populaţiilor minoritare. Şi consensul de care vorbeam în legătură cu răsturnarea dictaturii a fost un consens real pentru toţi românii, indiferent de naţionalitate. Ulterior însă, în contextul apariţiei unor tensiuni şi în relaţiile cu minoritatea maghiară, au apărut mai mulţi factori şi interni şi externi, care au accentuat aceste elemente de tensiune. Ele au fost sistematic alimentate, cum ştim cu toţii, de o anumită propagandă dirijată din timp. După unele semne foarte pozitive imediat după revoluţie şi după exprimarea dorinţei reciproce a celor două ţări, România şi Ungaria, de a promova şi în planul relaţiilor dintre ţările noastre unele relaţii amicale noi, bazate pe principii democratice, am considerat neamicale unele luări de poziţie care nu făceau decit să alimenteze anumite elemente de tensiune in relaţiile interetnice din Transilvania. La acestea s-au adăugat unele manifestări de nerăbdare, de pripeală, de forţare a notei in legătură cu revendicări pe care le considerăm legitime.

Noi considerăm că ceea ce s-a petrecut la Tîrgu Mureş a fost escaladarea unui moment de tensiune şi rezultatul acţiunii unor elemente extremiste interesate, in general, să destabilizeze situaţia din ţară. Evenimentele de acolo demonstrează la ce poate duce instigarea manifestărilor instinctuale şi mai ales instigarea naţionalismului care a dus la măsuri extreme şi care împinge spre asemenea acte nesăbuite, iraţionale.

Ni s-au făcut reproşuri că aceste situaţii puteau fi pre-întîmpinate. Posibil. Dar in condiţiile în care ne aflăm noi şi în condiţiile de tensiune generate de societatea noastră de astăzi, e foarte greu să găseşti linia de echilibru necesară. Ni s-a reproşat că n-am luat măsuri de forţă. Adică ce să facem? Să apelăm la ocuparea militară a ţării? Pentru că nu poţi să ştii unde pot apărea surse de tensiune, de explozie. Aceasta să fie calea pe care să mergem? De regim poliţienesc cu ajutorul căruia să punem sub control colectivităţile sau să apelăm la calea firească, normală, politică, a dialogului, a întreţinerii unui spirit de înţelegere? De aceea fac apel şi la presă, indiferent de culoare politică, indiferent de poziţiile pe care îe adoptă, de poliţiile critice pe care le afirmă. Sigur, e plăcut avantajul să critici puterea, să critici guvernul, să critici pe preşedintele ţării. E un lucru avantajos pentru opoziţie şi pentru presă. Dar acest lucru poate fi făcut în feluri diferite. Să ne gindim totuşi la ceea ce ne uneşte: interesele naţionale ale acestei ţări. De aici trebuie să pornim. Critica e necesară, pentru ca oamenii să cumpănească mai bine. E un corectiv social necesar. Dar să fie făcută pornind de la nişte gînduri comune, constructive: cum să facem cu toţii, indiferent pe ce poziţii ne aflăm, ca să ajutăm ţara să iasă din momentele acestea dramatice, dificile.

Domnul Iliescu a prezentat, de asemenea, atit poziţia României in relaţiile cu Ungaria, cit şi a acesteia faţă de România. "Dar, a spus domnia sa, problema relaţiilor dintre minoritatea maghiară şi populaţia română majoritară este o chestiune pe care trebuie s-o rezolve numai statul român. În judecarea, atit a raporturilor interetnice, cit si a celor dintre cele două tari, a spus preşedintele, nu trebuie să luăm în considerare propaganda unei anumite părţi a emigraţiei ungare, extremiste, care nu este susţinută în fant de nimeni. Pentru că, este un lucru cunoscut, şi in cadrul e-migraţiei române întîlnim asemenea elemente, pe care le dezavuăm".

În continuare, domnul Ion Iliescu a răspuns întrebărilor adresate de cei prezenţi. În acest cadru, ziarul "Libertatea" şi-a exprimat unele opinii asupra relaţiilor actuale dintre România şi Ungaria asupra purtării reprobabile a cetăţenilor de naţionalitate maghiară sosiţi în România în zilele sîngeroaselor ciocniri, mai ales la Tîrgu Mureş (considerîndu-le, toate acestea, provocări şi diversiuni) şi a adresat unele întrebări. Printre acestea, s-a exprimat nedumerirea cum de s-a ajuns la o asemenea escaladare a violenţei, de ce o astfel de stare tensionată nu a fost prevenită de guvernul român? Cum s-a permis profanarea drapelului naţional; de cînd vizitatorii, străini îşi permit acţiuni destabilizatoare pe pă-mîntul ţării noastre? 

"În legătură cu prevenirea v-am şi spus ce anume ne împiedică, a afirmat Ion Iliescu. E greu să fii la guvernare în momente aşa de grele. E uşor să faci opoziţie, să stai şi să critici. Am ştiut că mi-am asumat un mare risc atunci cînd personal m-am angajat intr-o asemenea treabă. Nu sînt mulţi cei care să-şi asume răspunderi, să guverneze, in perioada de criză profundă în care se află ţara noastră. De aceea trebuie să suportăm şi treaba asta".

De asemenea, ne-am exprimat nedumerirea, cum de este posibil ca, în acest moment greu prin care trece economia naţională, nu se întreprind toate demersurile necesare recuperării sumelor depuse de clanul tiranului la bănci din străinătate.

"Despre bani nici noi nu avem încă elemente. A fost o comisie care tratează cu organele elveţiene, cu băncile elveţiene. Este un sistem al secretului băncilor, ni s-a explicat ce complicaţii sînt - juridice, avocăţeşti - în legătură cu treaba aceasta. Căutăm să dăm de firul unor informaţii, încă nu avem elemente concrete ca să vă pot spune ceva. Sîntem încă pe un teren necunoscut. Sigur că ar prinde bine".

Totodată, in numele ziarului "Libertatea" l-am asigurat, pe domnul Ion Iliescu că apelul domniei sale la calm, consens naţional si concesii reciproce îşi va găsi ecoul necesar in paginile ziarului nostru.

În încheiere, domnul Ion Iliescu a mulţumit pentru poziţia exprimată de ziar.

Emil JURCĂ

România solicită să devină membră a Consiliului Europei

Întruniţi la Lisabona, miniştrii de externe ai celor 23 de state membre ale Consiliului Europei au stabilit cadrul condiţiilor de bază ce trebuie solicitate statelor din Europa centrală şi de est pentru a putea deveni membre ale organizaţiei, informează Agenţia spaniolă EFE. Intre acestea un loc aparte îl ocupă aplicarea pluralismului democratic precum şi respecţarea drepturilor omului. Ministrul de externe al Spaniei, F. Ordonez, a declarat în cadrul acestei reuniuni desfăşurate cu uşile închise că România a solicitat să devină membră a Consiliului. Şi o remarcă: România este ultima dintre fostele ţări "satelit" ale U.R.S.S. care încă nu formulase o asemenea cerere. Oricum, mai bine mai tîrziu decît...