16 octombrie 2021

Remember 28 mai 1991 – Presa acum 30 de ani

Libertatea
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1991

Vehicule-amfibii pe (multe din) străzile Bucureştiului lacustru…

De la o zi la alta

• DECES. Din surse neconfirmate aflăm, că s-a stins din viață într-un spital azil din SUA, Gogu Rădulescu — fost membru marcant al fostutlui CPEx. Încurcate, mai sînt căile Domnului • VORBE Companiile transnaţionale şi capitalul străin au sosit în România sub forma unui seminar: „Investiţiile străine şi procesul privatizării în economia de piaţă”. Lucrările au fost deschise, bineînţeles, de domnul Adrian Severin, aflat în ţară cu acest ptrilej • SRI LA COTROCENI. În cadrul şedintei de ieri a Consiliului Suprem al Apărării, domnul Virgil Măgureanu a dat explicaţii asupra cazului Berevoieşti. La alt punct s-a discutat despre programul de dotare al armatei şi internelor. S-a iniţiat oare, un program naţional de fabricare a aparatelor de tocat arhive de care să beneficieze şi SRI? Atunci, ce să se mai dezgroape… • ŞI PRESA. În Parlament s-a cerut extinderea „moţiunii Iordache“ şi la dosarele de securitate ale ziariştilor din vîrful publicaţiilor. Vom afla ce ştie toa-
tă lumea? A PĂCALĂ. Pentru promovarea umorului de bună calitate cîţiva oameni cu haz s-au constituit în societatea, umoristică „PĂCALĂ”. Or fi politici, or fi apolitici? Nu e întîmplător ales nici momentul constituirii. Interesant de văzut şi de cine vor ei să rîdă mai tare. Vor fi ţinuţi permanent în atenţie. • DOMNUL TUDOR. La Tîrgovişte s-au desfăşurat festivităţi întru cinstirea memoriei lui Tudor Vladimirescu, de la a cărui moarte se împlinesc 170 de ani • BANCĂ S-a constituit Romer Banc — instituţie financiară ce va sprijini cererea de capital a sindicatelor (Dan C.)

Ziarul Libertatea din 28 mai 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Europa

Caricatură de ANDO

PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ

SILVIU BRUCAN

La început a fost economia de piaţă şi abia apoi democraţia. În România lucrurile s-au petrecut altfel și de aceea merge prost.
Această succesiune istorică îşi are logica ei. Trecerea la economia de piaţă, este un proces social foarte dureros şi foarte dificil. În faza iniţială, ea produce inflaţie şi șomaj, iar pe plan social inegalităţi strigătoare la cer -fenomene cu care oamenii noştri nu sînt obişnuiţi. Ei nu înţeleg de ce sufere toate acestea. Doar nu este vina lor! Și atunci, dispunînd de drepturile şi libertăţile pe care le aduce democraţia, ei protestează, demonstrează, fac greve şi chiar îl trântesc la alegeri pe liderul politic care a avut curajul să iniţieze reforma economică cum a fost cazul premierului polonez Mazowiecki, făuritorul mult lăudat în Occident al terapiei de şoc. În realitate, guvernul (oricare ar fi el) nu poate evita nici inflaţia, pe care o declanşează reforma preţurilor,     nici şomajul, pe care îl pricinueşte privatizarea, şi nici apariţia afaceriştilor care se îmbogăţesc peste noapte. Cel mult, guvernul poate face prostii mai mari sau     mai mici în aplicarea reformei — şi de această prerogativă a căutat să profite şi guvernul nostru — dar aceasta nu schimbă datele problemei. E drept că sînt la noi unii care pun, toate belelele pe socoteala guvernului Roman, prezentând lucrurile ca şi cum trecerea la economia de piaţă ar avea efecte negative numai la noi, dar asemenea deştepţi există într-adevăr numai Ia noi. Dumnezeu să-i ierte.
Se întîmplă însă așa cum sună o zicală americană: „înainte de a fi bine, o să’ fie rău!“. Cetitorul nostru vai sări imediat: Dar noi ne şi găsim în această situaţie! Aşa e, numai că eu zic că o să fie și mai rău. La o conferinţă Internaţională la care am participat, atît polonezul cît şi ungurul au prezis că 1992 va fi un an mai greu în economia lor. Ce să mai spunem noi, care n-am beneficiat de bunăvoinţa capitalului occidental! Faptul că ţărilor occidentale le-au trebuit peste două secole ca să ajungă la prezentul echilibru între democraţie şi piață nu ne poate consola nicidecum.
Şi atunci, vechea şi blestemata întrebare: Ce e de făcut? Dat fiind că democraţia cere separaţia puterilor în stat, să Ie luăm la rînd.
Noile instituţii ale, executivului abia s-au înfiripat, sînt firave, că democraţia se învaţă greu, foarte greu, mai ales cînd ai puterea în mînă. Şi, bineînţeles, sînt cei care vor să dărime ceea ce încă nu s-a construit, ca să nu mai rămînă chiar nimic.
Puterea legislativă a început să facă treabă și dacă n-ar exista tentaţia de a cere cuvîntul atunci cînd nimic nu ai a spune, deputaţii şi senatorii şi-ar merita leafa. Au adoptat un pachet, impozant de legi reformiste şi au avansat serios în problema Constituţiei. Slavă Domnului că a ieşit ceva bun din alegerile parlamentare! Retorica a trecut de la limbajul de lemn la Caţavencu, mai ales că singurul domeniu în care au crescut producţia şi productivitatea îl constituie ocaziile și discursurile festive. Aici I-am bătut chiar şi pe Ceauşescu.
Vorbăria merge mînă în mînă cu anarhia, versiunea populară a democraţiei. Pericolul este ca ea să crească vertiginos, pentru că nici civilii chemaţi a forma noua societate, nici guvernanţii nu înţeleg că, de fapt, democraţia, tocmai pentru că nu poate recurge la represiune, trebuie să manifeste mai multă, nu mai putină, autoritate. Iar autoritatea se impune nu prin vorbe, din care am auzit destule, ci prin fapte. Iar acestea sînt sublime, dar lipsesc cu desăvîrşire.

Şi atunci speranţa rămîne în puterea judecătorească. Aici este cheia problemei, deoarece trecerea la economia de piaţă cere un regim de drept puternic şi sever, în care puterea judecătorească devine o sursă şi totodată o garanţie majoră de autoritate. Primul comandament al societăţii noastre în momentul de faţă este respectul pentru lege — de sus pînă jos, de la vlădică la opincă. Dura Lex, sed Lex este maxima zilei, iar formarea şi educarea unui corp judecătoresc constituit din oameni competenți principiali şi integri, devin sarcinile primordiale ale construcţiei democratice. în România.

K. O.

Senatul a luat In discuţie ieri un proiect de lege privind drepturile „Victimelor Revoluţiei”. Dacă este să respectăm logica şi gramatica, s-ar putea crede că este vorba despre… Nicolae şi Elena Ceauşescu!!! Cu totul altfel, ar sta lucrurile dacă respectivul document s-ar referi la „victimele represiunii din timpul Revoluţiei”…

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

PRIMIM LA REDACŢIE

•  URGENT— Document Berevoieşti — SECRET

Comunicat — sau drept de replică

Potrivit strategiei de dezinformare a opiniei publice,  practicată consecvent de ziarul „România Liberă” în legătură cu activitatea Uniunii Liberale „BRĂTIANU” şi a preşedintelui ei, publicaţia respectivă a inventat în numărul din 83 mai 1991 o scindare în formaţiunea noastră politică și a căutat să ştirbească onestitatea binecunoscută a domnului Ion I. Brătianu.
Potrivit alegaţiilor ziarului, vicepreşedintele şi secretarul general, al Uniunii Liberale „BRĂTIANU” şi-ar fi exprimat dorinţa de a se rupe de Uniunea Liberală „BRĂTIANU“, redactorul’ A. R. Press redînd, chipurile, o discuţie avută în acest sens cu domnul Armean.
Contactat telefonic de domnul Ion I. Brătianu, vicepreşedintele U.L.B., domnul Nistor Armean a dezminţit cu indignare atit scindarea cît șî faptul că ar fi dialogat cu corespondentul „României Libere”.
Reacţia calomniatoare a așa-zisului secretar general al Uniunii Liberale „BRĂTIANU”, în fapt secretar de filială, domnul Ion Munteanu Neculai, destituit recent nu numai pentru nerespectarea disciplinei de partid ci şi pentru motive ce au corespondență în jurisdicţia penală, a fost preluată fără nici o răspundere morală și vreo acoperire reală de ziarul „România Liberă”, publicaţie care nu a acordat niciodată dreptul de replică domnului Ion I. Brătianu.

Biroul de presă al Uniunii LiberaIe „Brătianu”

Ambidextru

Ziarul Libertatea din 28 mai 1991, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 28 mai 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

APELE TULBURI ALE PISCICULTURII

Se pare că puțini ştiu că România dispune de o importantă suprafaţă piscicolă şi un valoros corp de specialişti în domeniul piscicol.
Patrmoniul piscicol al României însumează 496.300 ha luciu de apă din care — 76.200 ha crescătorii piscicole, 14.700 ha pepiniere piscicole, 55.400 ha lacuri de acumulare, 350.500 ha bălţi naturale în lunca şi Delta Dunării
La această suprafaţă se adaugă 18.156 km ape de munte, toate cursurile de apă din zona colinară şi de şes, Dunărea şi zona litorală, a Mării Negre. De asemenea, suprafaţa crescătoriilor salmonicole de repopulare şi consum este de cca 23 ha. Dispunem de o importantă flotă de pescuit oceanic cît şi de o flotă de pescuit costier la Marea Neagră.
Sectorul de industrializare a peştelui este puternic reprezentat în judeţele Tulcea, Constanţa, Galaţi, Brăila, prin fabrici de prelucrare a peştelui iar în multe alte judeţe există capacităţi de producere a semiconservelor din peşte.

În prezent, sectorul pescăresc care are tradiţie de secole în economia românească traversează o perioadă dificilă datorită lipsei unui cadru unitar cu privire la respectarea unor reguli ştiinţifice de tehnologie şi ecologie acvatică, de exploatare a bazinelor acvatice, de repopulare pentru dezvoltarea şi diversificarea faunei piscicole în bazinele naturale și apele curgătoare, de protecție împotriva poluării şi braconajului care a devenit o rană vie a apelor noastre.
De asemenea, întreprinderile piscicole care au depus un important efort de investiţii pentru dezvoltarea bazei materiale, sînt în prezent împovărate de dobînzile la creditele bancare care s-au majorat de la 0,5% la 12% și chiar mai mult fără să se aibă în vedere nivelurile de eficienta economică specifice acestui sector.
Sesizîndu-se pericolul care din nou pîndeşte sectorul pescăresc din inițiativa unui grup de specialişti în domeniul pisciculturii şi pescuitului din România — cadre didactice de la Universitatea din Galaţi, cercetători, ingineri — s-a înfiinţat Asociaţia Piscicultorilor  şi Pescarilor din Români cu sediul la Galaţi.

Această organizaţie profesional-ştiinţifică, apolitică și neguvernamentală preocupată de situaţia actuală a sectorului pescăresc, dar mai ales de viitorul său nu se rezumă doar la a trage un prim semnal de alarmă ci supune dezbaterii factorilor responsabili din Guvern necesitatea instituirii unei comisii guvernamentale formate din specialiştii de valoare ai sectorului piscicol românesc care să aibă ca obiectiv:
1. — asigurarea unui organism al administraţiei de stat subordonat unui minister, de preferinţă Ministerului Agriculturi şi Alimentaţiei, cu atribuţii pe linia evaluării întregului sector pescăresc al ţării şi asigurării unui cadru unitar de respectare a tehnologiei piscicole, de control al tarifelor de folosinţă piscicolă, de protecţie şi dezvoltare a faunei piscicole;
2. — actualizarea legislaţiei piscicole;
3. — stabilirea unui program naţional de redresare a sectorului pescăresc;
4. — promovarea unui program unic de cercetare pentru corelarea forţelor în vederea rezolvării problemelor cu care sectorul pescăresc se confruntă;
5. — protejarea sub aspect financiar a întreprinderilor piscicole organizate în prezent în societăţi comerciale prin menţinerea pentru investiţiile a căror execuţie a început pînă la date de 22 decembrie 1989 a dobînzilor de rambursare a creditelor de 0.5% urmînd ca doar pentru investiţiile promovate după această dată să se solicite de către băncile finanţatoare o dobîndă de 12% sau chiar mai mare.
6. — clarificarea statutului întreprinderii de pescuit, oceanic Tulcea, sprijin în modernizarea și redresarea economică a flotei de pescuit oceanic.
Dacă nu s-a uitat, că în perioada grea alimentară a poporului român, sectorul piscicol printr-un efort deosebit, a reuşit să asigure o parte însemnată din necesarul de proteină animală, dacă nu se neglijează faptul că amenajările piscicole constituie zone umede cu importantă deosebită pentru menţinerea echilibrului ecologie, atunci perspectiva sectorului piscicol există iar dimensiunea ei eu siguranţă va fi dată de specialişti acestui sector oameni cu dragoste și respect pentru natură.

Ing. Nicolae DIMULESCU

Ziarul Libertatea din 28 mai 1991, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

• DECRET LEGE. „Art. 1. Toata cantităţile de grâu, secara, orz şi făină populară provenită din recolta, anilor 1940 şi anteriori (…) trec în patrimoniul Statului. Art. 2, Rămân în proprietatea deținătorilor cantităţile necesare gospodăriei şi anume: 20 kg de grâu sau secară sau făină populară de grâu pentru fiecare -persoana care locuieşte în mod obişnuit cu deţinătorul (…) Art. 8. Comit crima – de sabotaj şi se pedepsesc cu muncă silnică de la 5—20 ani şi confiscarea produselor aceia cari nu fac declarațiunile, sau au făcut declarațiuni neconforme cu realitatea, sau nu au predat cantităţile declarate în condițiunile stabilite de prezentul decret-lege”… • LA BISERICA BATIŞTE, parastasul de şase luni de la moartea profesorului Madgearu • STATELE UNITE vor realiza o producţie lunara de 500 bombardiere • MARELE AMIRAL RAEDER a acordat un interviu reprezentantului la Berlin al agenţiei Domei, în care subliniază „caracterul agresiv al măsurilor luate de Statele Unite” în privinţa materialului de război destinat Angliei • FIXAREA ORARULUI magazinelor din Bucureşti şi comunele suburbane pentru perioada 1 iunie—15 septembrie • „DEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG“ susţine că „Reichul nu va ataca Portugalia • PRIMA FOTOGRAFIE DE RĂZBOI, se relatează în ziarul „Curentul“ a fost făcută de francezul Nadar, la 24 iunie 1859, care, „dintr’un balon captiv, a fotografiat poziţiile austriece cu prilejul victoriei de la Solferino” • „LE MATIN” susţine că, în ceea ce priveşte declaraţiile d-lui Roosevelt, lumea se întreabă cu ce drept și în virtutea cărui tratat d-sa se ocupă de lucruri care nu privesc America. • PRIMELE LUPTE AERIENE deasupra Siriei. Aviaţia engleză trage asupra populaţiei civile din Damasc. Mobilizarea generală a armatei irakiene, • DUCELE DE SPOLETE, nepotul Regelui Împărat al Italiei, a fost desemnat de acesta, ca rege al Croaţiei • SE PUBLICĂ textul tratatului pentru delimitarea frontierei dintre Italia şi Croaţia și al celui de garanţie şi colaborare italo-croat • BOMBARDAREA mai multor porturi din Anglia de Sud şi Sud-Est. • S-A ŢINUT ADUNAREA GENERALA a Societăţii „Acoperământul Maicii Domnului” • INSULA CRETA sub focul necruţător al avioanelor Stukas • „CUM SE VOR FACE ÎNSCRIERILE cetăţenilor români de origine etnică germană pentru repatriere” • PROBLEMA ALIMENTARĂ. O metodă pentru ieftinit viaţa. Restauratorii să nu se mai aprovizioneze de pe piaţă. Să se lupte pentru a înlătura intermediarii. Propunerile d-lul Dumitru Andronic, proprietarul restaurantului „Pescăruş”. Articol semnat de Radu Tudoran, în ziarul „Curentul” • „ANEMIE? DEBILITATE? Combate cu succes apa minerală medicinala FEROS” •

Rubrică realizata de ION BUTNARU

 

• ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ

PLOUĂ

Starea vremii: plouă, plouă, plouă, plouă, plouă, plouă…

VIZIUNE DANEZĂ ASUPRA RESPONSABILITĂŢII PRESEI

Folketingul (parlamentul danez) a adoptat, la. 23 mai, noua Lege cu privire la responsabilitatea presei, care o înlocuieşte pe cea în vigoare din anul 1938 menţionează agenţia TASS. Juriştii consideră că aceasta s-a perimat iremediabil şi nu îi apără deplin pe cetăţenii danezi de arbitrariul unor reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă. Acordând ziariştilor o largă libertate în alegerea temelor şi modailităţilor de redare a unui material, vechea lege nu corespunde însă cerinţelor actuale în privinţa stabilirii răspunderii presei pentru daunele provocate cetăţenilor şi firmelor prin publicarea de materiale iresponsabile. Noua lege prevede, între altele, majorarea substanţială a amenzilor pentru publicarea materialelor de acest gen, dar — la fel ca înainte — principala răspundere va reveni redactorului sau autorului articolului, şi nu editurii.

Pentru prima oară, legea consacră normele etice care privesc toale mijloacele de informare în masă. Printre acestea figurează: verificarea obligatorie a surselor informaţiei, deilimitarea materialului faptic, de comentarii, respectarea legăturii logice dintre întrebări şi răspunsuri. De asemenea, se consideră necesară evitarea divulgării de informaţii referitoare la viaţa personală a oamenilor. Excepţie pot face numai cazurile ce afectează interesele întregii societăţi. Legea impune exactitate maximă în relatarea crimelor şi a acc dentelor. În reportajele de la procese sint interzise descrierea legăturilor de rudenie ale inculpatului, situaţia si naţionalitatea, religia sau apartenenţa sa la o organizaţie sau alta, dacă toate acestea nu privesc esenţa cazurilor analizate.

Sesizările la adresa acţiunilor ziariştilor vor fi examinate în Comisia pentru problemele presei. Dacă această comisie va considera că o reclamaţie este intemeiaită, ea are dreptul să-şi publice concluziile în problema respectivă. Comisia va fi alcătuită din jurişti, numiţi de ministrul justiţiei, ziarişti şi reprezentanţi ai opiniei publice. Ea nu are însă împuterniciri de instanţă.

Noua lege a extins drepturile ziariştilor. Presa, radioul şi televiziunea au acum, drepul să prezinte materiale anonime. Răspunderea pentru obiectivitatea lor o poartă redactorul. Sînt considerabil mai mari drepturile ziariştilor de a-şi apăra şi de a nu dezvălui sursele de informare. Pentru ca autorităţile să poată pretinde ziaristului nominalizarea unei surse de informare, este necesară îndeplinirea anumitor condiţii: în primul rînd, trebuie să fie vorba despre o foarte gravă încălcare a legii, ce prevede privaţiunea de libertate pe nu mai puţin de patru ani; în al doilea rind — probele ziaristului pot fl decisive în examinarea unor dosare judiciare; în al treilea rînd, în cazul unor grave abuzuri de funcţie de pildă, cind sînt divulgate informaţii cu caracter secret.