24 octombrie 2021

Remember 29 aprilie 1991 – Presa acum 30 de ani

Libertatea
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1991

Ziarul Libertatea din 29 aprilie 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

„PUPAT PIAŢA ENDEPENDENŢII. STOP”

SORESCU ŞI DINESCU ÎNTR-O IPOSTAZĂ PE CARE NICI UNUL DINTRE EI NU O CREDEA POSIBILĂ DOAR CU O LUNA ÎN URMA. SĂ FIE ACESTA SEMNALUL UNEI RECONCILIERI GENERALE?

Grea misie pentru juriul Uniunii Scriitorilor !

• ANUL LITERAR CEL MAI „SECETOS” • PREMIU „DE ÎMPĂCARE” SAU DE „REPARARE” ? • 0 SĂ NE COSTE ACEST SĂRUT!“

Sîmbătă, la casa „Vernescu”, devenită Casa Scriitorilor, a avut’ loc o ceremonie cvasidiscretă: decernarea premiilor Uniunii Scriitorilor din Romania pe anul 1990. Fiind întîile distincţii acordate de breasla -literaţilor după Revoluţia (de unii contestată) din decembrie 1989, grea misie pentru juriul Uniunii Scriitorilor, prezidat de criticul și istoricul literar Ovid. S. Crohmălniceanu şi alcătuit din reputaţi comentatori şi editori de literatură : Magdalena Bedrosian, Gabriel Dimișianu, Florin Manolescu, Sorin Mărculescu, Cornel Moraru, Eugen Negrici, Z. Ornea, Liviu Petrescu, Mircea Sântimbreamu și Cornel Ungureanu. Misie grea, deoarece, nu din vina lor, a editorilor şi comentatorilor fenomenului nostru literar, anul 1990 a fost dezastruos pentru “producţia de carte. Au fost date peste cap toate proiectele alcătuite pentru prima dată fără „preţioasele indicaţii”, prin ofensiva brutală a „liberei iniţiative” în sfera culturii scrise, fenomen de o nocivitate resimţită dramatic de viaţa noastră spirituală. Cu atît mai demn relevat, este efortul juriului de a nu face concesii în faţa penuriei fără precedent. Subliniem acest lucru, tocmai pentru că, şi în anii mult mal rodnici decît acum, şi în condiţiile mai puţin favorabile decît cele de astăzi, infailibilitatea „echipei de premiere” nu putea fi, fatalmente, desăvirşită.

Iată, la poezie a fost distins Mircea Cărtărescu, pentru „Levantul” său apărut la „Cartea Românească”. Contestat pînă la anulare, blamat pînă la exasperare, tînărul poet nu este un impostor, chiar dacă modalitatea sa lirică rămîne insolită

Ion BUTNARU

 

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MlNA ÎN FOC)

• EXEGEZA „DIVERSIONISTĂ”…

Continuă cu succes editarea prestigiosului săptămînal ACOPE, destinat emancipării superioare a întregii opoziţii democratice (sic !) din România. În pofida refuzului categoric şi sistematic al Radio Televiziunii Aservite de a difuza pe post reclama fantasticei publicaţii, mesajul său umanist se întinde pe continent (şi nu numai) asemeni unei pete de ulei într-un ocean liber…
Incontestabil, marea performanţă constă în faptul că publicaţia îşi propune si reuşeşte să modeleze conştiințele democratice, deja aflate în opoziţie (citiţi „manşeta”!). Prima lună FSN (de miere?) a Doamnei Cornea, dezvăluită cu plasticitate eroică, întoarce cu siguranţă pe dos orice nedemocraţel… Iar dacă mai adăugăm la sumar pertinentele analize efectuate de excelenţii corifei Legii Siguranţei Naţionale ne dăm ca-n poveşti, peste cap” şi deenim cartezieni (democraţi trăznet. Dar să urmărim teribilul raţionament: Aşadar, unde-i lege nu-i tocmeală, iar dacă nu încape nici o tocmeală, înseamnă că opozantul democrat nu se va putea sustrage cîmpului de atracție al dictaturii neocomuniste (iradiat cum se arată din Legea Siguranţei Naţionale). Atunci, spre a reuşi să se salveze, omul ar trebui să renunţe la calitatea de… oponent! Însă, prin definiţie dacă nu va mai fi oponent, nu va mai fi nici democrat… Iar dacă şi-a pierdut atît ambele atribute rezultă că a devenit adept FSN, ca în cazul doamnei Cornea… în a ei primă lună.
FSN-iştii acceptă Legea Siguranţei Naţionale pe care au elaborat-o? Probabil că da. Atunci? Opozantul democrat are exact convingerile FSN-istului şi aceeaşi conştiinţă politică. Unitate totală, de monolit!!!
Cel puţin înainte de a citi ACOPE aveai senzaţia de siguranţă individuală, dar după? Să rămîi opozant în afara democraţiei? Balamuc curat!!! Sau să protestăm energic…

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 29 aprilie 1991, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 29 aprilie 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 29 aprilie 1991, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

VIZITA PREŞEDINTELUI MITTERRAND VĂZUTĂ DE DINCOLO DE GRANIŢELE ROMÂNIEI

Un punct de vedere în cotidianul britanic „The Guardian”

Legătura franceză cu România clatină Budapesta

Vizita presedintelui Francois Mitterrand în România, prima vizită a unul şef de stat occidental după răsturnarea lui Nicolae Ceauşescu în decembrie 1989, a constituit un triumf pentru autorităţile române, pînâ acum izolate. În mod indirect călătoria poate ajuta, de asemenea, la modificarea relaţiilor tensionate dintre România şi vecina sa Ungaria.
Pentru preşedintele francez, vizita a dus la avansarea grandiosului plan al Elysee-ulul privind o confederaţie europeană, o schemă pe care el o va promova, cu certitudine, în timpul vizitei sale la Moscova de luna viitoare. Domnul Mitterrand, este de asemenea, hotărît  ca rolul Franţei în Europa de Est să nu fie umbrit de pătrunderea economică a Germaniei. EI a decis în mod clar să sprijine România o ţară latină cu care Franţa are afinităti de natură emoțională şi lingvistică. Aceasta decizie are implicaţii serioase pentru Ungaria.
Timp de mai multe decenii, Ungaria şi România au fost încleştate într-o dispută dureroasă privind tratarea puternicei minorităţi ungare din Transilvania, minoritate ce numără două milioane locuitori. Speranţele iniţiale legate de faptul că răsturnarea preşedintelui Ceauşescu va duce la găsirea unor soluţii au pălit repede. Promisiunea României de a permite Înfiinţarea unui consulat ungar în Transilvania și cererea maghiarilor transilvăneni de a le fi redeschise universităţile şi şcolile au rămas nerealizate.
Mult mai rău prevestitoare, din punctul de vedere al Ungariei este dorinţa României de a folosi această dispută etnică pentru scopuri politice interne.
Conducătorii Ungariei își dau seama că atît timp cît guvernul român va continua să folosească disputa în sco-
puri electorale, nu este posibilă nici o îmbunătăţire a relaţiilor. De aceea de mai bine de un an, Ungaria a folosit mijloace indirecte pentru ameliorarea relaţiilor, concentrîndu-se mai întîi asupra contactelor bilaterale. Forţelor armate ungare li s-a permis să negocieze cu omologii lor români programe de securitate speciale. Încheiate fără multă publicitate, acestea au dat roade surprinzător de bune: România şi Ungaria sînt primele ţări care au adoptat un acord asupra „cerului deschis”, oare permite ca fiecare dintre ele să verifice desfăşurările militare ale celeilalte la intervale regulate şi să notifice în avans exerciţiile militare.
Totuși, la nivel Oficial, războiul verbal dintre cele două țări a continuat, în parte deoarece Ungaria a refuzat să abandoneze principiul potrivit căruia are datoria de a-i apăra pe etnicii unguri din alte ţări și în parte din cauză că Budapesta a presupus că influenta sa politică în problemele internaţionale va spori în mod constant.

În condiţiile în care România este în mare măsură, izolată, iar Ungaria este în prezent membru deplin al Consiliului Europei şi urmează să semneze în curînd un acord de asocieri cu C.E.E., Budapesta a sperat că, atunci cînd România va cere să adere la aceleaşi instituții, tratamentul bun aplicat minorităţii transilvănene va constitui o condiţie a calităţii de membru.

Vizita preşedintelui Mitterrand în România indică faptul că Ungaria nu mai poate face astfel de presupuneri în deplină siguranţă.
Săptămina trecută, oficialităţi ungare au recunoscut în particular, că sprijinirea României de către Franţa în cadrul C.E.E. și a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare va reduce Ia zero calculele lor pe termen lung.

Factorii de decizie de la Budapesta sînt convinşi în prezent că primul ministru, Joszef Antall, va trebui să abandoneze în cele din urmă revendicările sale privind drepturi speciale de grup pentru minorităţile ungare din alte ţări, în favoarea insistării asupra respectării drepturilor individuale şi ale omului şi a instiituţiilor democratice.
Se pare că ei au fost, în cele din urmă, convinşi că înfăptuirea unei Românii stabile şi democratice va garanta o mare parte a drepturilor minorităţilor, fără a mai agasa numeroasele țări occidentale care de mult timp se află într-o situaţie incomodă din cauza concepţiei Ungariei cu privire la protecţia grupurilor etnice. Rezultatul va fi o dispută ungaro-română mai atenuată.

Noi putea să-i fi scăpat preşedintelui Mitterrand faptul că prin sprijinul acordat României el a sporit influența Franţei într-o dispută al cărui rezultat va fi decisiv pentru viitorul regiunii.

Presa acum 50 de ani

• TRUPELE GERMANE AU INTRAT ÎN ATENA. Drapelul cu zvastică a fost arborat pe Acropole • STABILIREA SALARIILOR MINIMALE. Norme noui interpretative ale Ministerului Muncii • OFICIUL NAŢIONAL DE TURISM a organizat a opta expoziţie de fotografii consacrata Munţilor Apuseni • CIOCNIRI cu greviştii la uzinela Ford din Dearborn • PROTEST al Portugaliei împotriva blocadei engleze • D. MATSUOKA s-a înapoiat la Tokio, unde a făcut un expozeu la Preşedinţia Consiliului de Miniştri și a dat un raport împăratului despre rezultatele vizitei sale în Europa • EVACUAREA ISTANBULULUI IA PROPORŢII: trenurile dovedindu-se nesatisfăcătoare, trebuie să se recurgă la transportul cu vapoarele. La 1 mai, va începe evacuarea în masă a oraşului • SAPTĂMÎNA SOCIALĂ : „De la înaintatele noastre legiuiri muncitoreşti la realizările d-rului Ley” • TRAGICELE EVENIMENTE DIN BELGRAD. Efectul bombardamentului aerian. Exodul populaţiei în păduri. Jaful a avut un corolar de neînchipuită sălbăticie. Lupta pentru alimente. Cum a fost ocupat orașul. Soarta coloniei române • ANGLIA SI GUVERNUL CHINEZ au semnat o convenţie militară secretă pentru apărarea Birmaniei • CUM vor decurge operaţiunile de recrutare a clasei 1943 pentru municipiul Bucureşti • MAREŞALUL PETAIN a împlinit 86 de ani • „SCANDAL LA • SAVOY. Când? Cum? Cu cine?“ • LITORALUL DOBROGEAN al Mării Negre a fost bîntuit de o puternică furtună, „însoţită de numeroase vârtejuri” • FOTO: „Aniversarea Fuehrerului. Mareşalul Goering transmite Fuehrerului felicitările armatei germane; lângă d-sa, amiralul Raeder şi mareşalul Brauchitsch“

Rubrică realizată de ION BUTNARU