24 octombrie 2021

Remember 29 mai 1991 – Presa acum 30 de ani

Libertatea
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1991

De la o zi la alta

• MICUL DRAGON ACŢIONEAZĂ. În timp ce alţii mai aşteaptă o ocheadă din partaa americanilor pentru a investi în România, coreenii (din sud) nu stau pe gînduri: deşi încă nu au sediu pentru ambasada lor, „cazată” de aproape un an la INTER, nu se codesc să semneze contracte. Ministrul comunicaţiilor lor a și semnat cu ministrul comunicaţiilor noastre acordul de înfiinţare a unei companii mixte în domeniul producţiei de echipamente telefonice • DOMNUL BÎRLADEANU REINTRĂ ÎN RING. După o operaţie dificilă domnul Bîrlădeanu se pune pe picioare cu intenţia fermă de a-şi face reintrarea în ring chiar din această săptămână. Îeri, chiar, a participat preţ de trei reprize la lucrările comisiei constituţionale • AUTOR. Domnul Jean Daniel, autorul volumului „Religiile unui preşedinte” (este vorba despre preşedintele Mitternand) a vorbit, la ADIRI, despre cei zece ani de guvernare ai autorului conceptului de federalizare a Europei • 5—4. Adunarea Deputaţilor a format o comisie care să scormonească prin „Afacerea Berevoieşti”. Comisia este formată din cinci fesenişti şi patru opozanţi. Probabil că se vor redacta concluzii separate… • ALFA PIERDE ALŢI CLIENŢI. Şi nu unii oarecare, ci pe siderurgiştii de la Gailaţi, care refuză să se ambaleze în chestiunile politice atît de dragi domnului Cojocaru et Comp • BIROU. Guvernul sud-african va deschide la Bucureşti un birou consular şi comercial. Sîntem avertizaţi că au nevoie doar de specialişti. Şomeri necalificaţi iau şi ei destui • PUŞCĂRIAŞI FARĂ FRONTIERĂ. Domnul Babiuc, ministrul justiţiei, se află la Ankara, unde a semnat uin acord privind transferul reciproc al persoanelor condamnate. Era şi timpul! (And. O.)

Cit costă un „meci“ de doi bani jumate?

250 DOLARI MINUTUL DE ŞOVINISM!

Întîlnirea de la Eger, cu Tokeş pe extremă, mai „scumpă” decît finala Cupei Campionilor Europeni

• Insolenţa maghiară în direct: televiziunea română somată să achite „televiziunii” (?!) din Oroszlaniy, pentru transmiterea înregistrării simpozionului de la Eger, o stună mai mare decît cea plătită pentru transmiterea finalei Cupei Campionilor Europeni • Pe bună dreptate: merită 16 000 de dolari să ştim ce s-a întîmplat şi s-a zis acolo! • Retransmiterea ar fi provocat „daune” amintitului post. Nu numai lui!

K.O.

Unii parlamentari, în focuI disputelor uită unde se află. Astfel, domnul Tahsin Gemil s-a trezit vorbind ca reprezentant al guvernului turc, nu ca reprezentant al turcilor din România. Nu-i nimic, se întîmplă şi pe la case (partide etnice) mai mari…

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• AVEA DREPTATE DL. SENATOR…

Mari frămintări şi nedumeriri au mai produs afirmaţiile făcute de (ex)senatorul Adrian Manolache în fața autorităţilor poliţieneşti austriece şi apoi a celor specializate în întocmirea „argumentelor” pentru, acordarea de azil politic: persecutat, terorizat şi urmărit politic și judiciar de Poliţia Română, ameninţat de Putere…”
Cercetind mai atent chestiunea ne-am dumerit. Avea dreptate să fugă din ţară şi să ceară ocrotire peste hotare sărmanul domn Adrian Manolache. Şi iată de ce: prin acţiunea judiciară înregistrată la Judecătoria Sectorului 3, dosar nr. 249/1931 obiditului cetăţean, chemat în judecată, i se cere expres condamnarea pentru săvîrşirea infracţiunii de calomnie făcută în public, respectiv prin presă. La termenele fixate — din 30 ianuarie 27 februarie, 20 martie, 17 aprilie şi 15 mai 1991 —, pîrîtul nu s-a prezentat în faţa instanţei, deoarece, afirmă gurile rele, „gluma“ se îngroşa preferind astfel ca mai degrabă să dea bir cu fugiţii. Aceleaşi guri rele mai spun că de fapt, capacul l-ar fi pus pregătirea de către fostele sale, primele două, soţii a unei groaznice, înscenări, tot judiciare, de această dată, pentru culpa de a nu fi achitat la timp pensiile alimentare datorate celor doi copii rezultaţi din respectivele căsătorii. Se punea problema instituirii unor substanţiale popriri asupra indemnizaţiei de parlamentar. Lucru de nesuportat, aşa că a ales calea libertăţii oferită de lumea largă în care nu mai există nici foste soţii şi răspunderi paterne şi nici răspunderi… civice. Aşa a scăpat (ex) senatorul Adrian Manolache de „urmăririle judiciare” puse la cale de Putere, găsind, dacă i se va acorda, „azil politic” pe undeva, pe aproape, la Viena. Să auzim numai de bine d-le Manolache! Dar, după cum stau lucrurile nu ne prea vine a crede, doar dacă nu v-aţi găsit, între timp, mireasa mult visată şi promisă de prietenii de pe afară…

Ambidextru

Ziarul Libertatea din 29 mai 1991, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

• „CASCADA SVONURILOR FALSE” se intitulează un material oficial referitor la „Raporturile actualului regim cu Mişcarea Legionară”. Un fragment din partea concluzivă: „… pentru Fuehrer şi poporul german, ca şi mai înainte, numai generalul Antonescu este reprezentantul României şi Germania va susţine şi sprijini pe general în toate acţiunile pe care le va face pentru binele patriei sale şi pentru menţinerea prieteniei româno-germane” • LA ACADEMIA ROMANA. Discursul de recepţie al d-lui Nichifor Crainic: elogiu lui Octavian Goga • „CUM S’A PRODUS REVOLUŢIA ÎN IUGOSLAVIA”. Sub acest titlu, corespondentul special al ziarului „Utro” publică declaraţiile d-lui Svetcovici, fost preşedinte al consiliului de miniştri (….. într’o noapte un grup de vreo 20 de ofiţeri zănatici au prăbuşit acest mare stat in mizerie, târând populaţia în pierzanie…”). • TRIBUNALUL MILITAR al Capitalei a mai judecat 227 persoane implicata în rebeliunea din 21—23 ianuarie 1941, pronunţînd 144 condamnări, 4 încetări de urmărire şi 79 achitări • INTENSIFICAREA relaţiilor maritime dintre România şi Uniunea Sovietică • „O NOUA LEGĂTURĂ AERIANA: Bucureşti — Braşov — Sibiu — Arad: rapidă, sigură şi confortabilă” • „DAILY MAIL” sfătuieşte poporul englez să nu aibă încredere în Rudolf Hess, fostul locţiitor al Fuehrerului, „aterizat” în arhipelag • M.S. REGINA MAMĂ ELENA a prezidat şedinţa de constituire a Consiliului de patronaj • „MALTA bombardată in fiecare zi“ • UN DISCURS INCENDIAR al ministrului de marină american. D. Knox a cerut intervenţia Statelor Unite în conflict • REGELE ÎMPĂRAT a vizitat Muntenegrul • „MARELE MUFTIU DIN PALESTINA, împreună cu ulemalele, a proclamat războiul sfânt împotriva Angliei, a cărei dominaţie ar însemna triumful sionismului. Statul evreu, spune proclamaţia, trebue distrus”, se arată intr-o corespondentă a agenţiei germane D.N.B. • POLIȚIA JUDICIARĂ A CAPITALEI a arestat o bandă de traficanţi de cauciucuri „care avea întinse ramificaţii” • MARI INUNDAŢII LA TURNU MĂGURELE. Apele revărsate ale Dunării s-au unit cu cele ale Oltului • RUPEREA RELAŢIILOR DIPLOMATICE dintre Statele Unite şi Franţa în urma apropierii franco-germane • AL 55-LEA CONGRES al inginerilor sivici din țară • ZILELE ACESTEA apare ediția a VI-a din INVITAŢIE LA VALS, roman de Mihail Drumeș. Această carte epocală înregistrează un succes fără precedent în istoria literaturii româneşti” •

Rubrică realizata de ION BUTNARU

Enigmele unei instituţii teleghidate

(„episod” suplimentar, alcătuit după „procedura de urgenţă”)

DIN NOU, ÎN ATENŢIA DOMNILOR PARLAMENTARI

Evenimente recente ne îndeamnă să ne adresăm, încă o dată, dvs. în legătură cu „soarta” Televiziunii române. Cum, probabil, aţi observat, în ultimul timp s-au înmulţit cererile ultimative privind punerea Televiziunii sub controlul public. Astfel, unele organizaţii politice și a-politice, vorbind „în numele poporului” emit tot felul de ultimaturi, unele de un absurd perfect. Este interesant de remarcat că în celaşi număr al „României libere” (25 mai 1991) în care apare un asemenea ultimatum „în numele poporului” (ultimatum ce coincide cu poziţia ziarului) se contestă dreptul Ligii sindicatelor din Valea Jiului de a vorbi în numele minerilor membri (contestare provocată de afirmarea unei poziţii contrare celei susţinute de ziar). Şi uite aşa, „principiali” cum sîntem, urmărim să se scoată total (pentru că în cea mai mare parte a fost scoasă, după cum a rezultat şi din „episoadele” publicate pînă acum) TELEVIZIUNEA de sub controlul public legitim, control care — aşa cum se întîmplă în toate statele democratice — este exercitat de instituţia investită realmente de popor cu dreptul de a vorbi în numele poporului. Am numit PARLAMENTUL, adică v-am numit pe dvs., domnilor senatori şi deputaţi. Se pare că preocupările (inclusiv supărările) multora dintre dvs vizavi de TVR se reduc la modul în care sînteţi prezentaţi pe micul ecran, la modul în care activitatea forurilor legislative este sau nu „reflectată” corect de Televiziune. Cam puţin, date fiind presiunile mari la care este supusă respectiva instituţie, dată fiind veritabila ofensivă menită să desăvîrşească o „operă“ asupra căreia „serialul” nostru a încercat să atragă atenţia, îndeosebi celor ce deţin mijloacele legale de acţiune pentru a realiza efectiv controlul public în legătură cu activitatea Televiziunii.
Nu dorim să se creeze impresia că dvs, IuîndI în studiu şi dezbatere proiectul Legii audio-vizualului, nu dispuneţi de documentarea necesară privind reglementările juridice consacrate televiziunii în ţări democratice. Insă o parte însemnată a opiniei publice nu dispune de o asemenea documentare, ceea ce permite unor grupuri gălăgioase şi, evident, interesate să dezinformeze sub stindardul luptei împotriva dez-informării.
Să ne referim, bunăoară, la statutul televiziunilor din majoritatea ţărilor occidentale. Principalele reţele aparţin televiziunilor de stat sau, cum se obişnuieşte să se spună, sectorului public. Chiar şi televiziunile comerciale (cum sînt cele din Statele Urnite) sînt supuse unor reglementări adaptate de Parlament. Cu titlu de „inventar” cităm declaraţia unui conducător al B’B.C. — celebra companie britanică de radioteleviziune: „B.B.C. există pentru popor şi guvernul există pentru popor. Deci, prin deducţie, B.B.C. trebuie să fie de partea guvernului” (citat din „The Big Swindle” — „Marea înşelătorie”).
Un al doilea aspect vizează ceea ce un comunicat ultimativ numeşte „informarea trunchiată” de la TV. Am mai relevat absurditatea pretenţiei de a se reda pe micul ecran „întreaga realitate”. Orice mijloc de informare în masă operează o selecţie: nu poate reflecta TOTUL. Departe de noi gîndul că TVR operează totdeauna o selecţie corectă. Cauzele sînt numeroase şi rar se reduc la „partizanatul politic”. Vom mai avea prilejul, pe parcursul „serialului” nostru, să evidenţiem cazuri de „manipulare” a informaţiei la TVR. Dar, repetăm, nicăieri în lume nu se redă sau publică TOTUL. Decizia aparţine celui (celor) care poartă răspunderea (fie în calitate de împuterniciţi publici, fie în calitate de patroni) funcţionării respectivului mijloc de informare în masă. Să recurgem tot la exemplul B.B.C. În Revue de l’UER vol. XXIV nr. 9 se descrie cu lux de amănunte cum se „vizează” la B.B.C. totul, începînd cu ştirile şi terminînd cu producţiile artistice. Controlul are reguli. precise a căror încălcare atrage cele mai severe sancţiuni.
Şi încă ceva, d-Ior parlamentari. În nici o ţară democratică publicitatea la TV (reclamele) plătite de diverse reviste şi ziare nu sînt scutite de norme deontologice, a căror nesocotire atrage după sine, de asemenea, sancţiuni. Dar, ce vedem, pe „micul nostru ecran”, inclusiv la emisiunile de actualităţi TVR? Reclame ale unor publicaţii reprezintă practic acţiuni politice manifeste, de regulă încercări, mai mult sau mai puţin abile ale opoziţiei, de a strecura „pe scara de serviciu” materiale de propagandă pură, materiale care — tot în ţările democratice — sînt supuse unor reguli precise inclusiv de ordin legislativ. Dar, la noi ca la nimeni. Scăparea de sub controlul public a unor zone vaste din programul TVR nu poate (nu trebuie) să… scape atenţiei Parlamentului.
Repetăm. Nu este vorba de încălcarea dreptului la expresie, a libertăţii de opinie. Nu numai în cazul Televiziunii, ci pe toată aria vieţii noastre politice şi sociale, absenţa (sau imperfecţiunea) unor reglementări legale determină, în fapt, încălcări alte drepturilor omului. Cine se teme de lege? De ce atîtea atacuri (îndeosebi în presă) la adresa încercărilor de a se asigura domnia legii? De ce vă lăsaţi, uneori, intimidaţi d-lor parlamentari de cei care, în numele democraţiei, încearcă să vă împiedice să „construiți” temeliile statului de drept? V-am votat. Faceţi-vă datoria!

Ziarul Libertatea din 29 mai 1991, pag. a 6-a ▼ Click pe imagine pentru mărire