Publicat: 29 Noiembrie, 2020 - 00:00
Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990

O.K. 

Pe nici una din listele publicate cu prilejul liberalizării preţurilor, nu apare benzina. Intr-o discuţie la TV, guvernul ne-a declarat că preţul benzinei nu se va scumpi (pardon, liberaliza). Dar dacă benzina s-a volatilizat din liste şi ne aducem aminte şi că „verba volant", asigurarea nu-i oare cam... nesigură?

CORESPONDENTA DIN BONN

Prima zi a „Combinatei nordice“

Bonnul nu are nimic din ceea ce ne-am obişnuit să insemne o capitală. Este un orăşel rezultat din dispariţia graniţelor a vreo şapte comune, în care instituţiile federale s-au aşezat discret, cu grijă, parcă, pentru peisaj. Nu face excepţie Cancelaria Federală, o clădire cenuşie, modernă, cu numai două nivele, unde ne-am aflat ieri dimineaţă, aşteptînd momentul sosirii delegaţiei române. Pornită la drum cu circa 16 ore in urmă, aceasta a aterizat pe un aeroport militar aflat la vreo 15 km de Bonn, în momentul în care, la Cancelarie. Însuşi cancelarul Kohl şi-a făcut apariţia în curte, la ora stabilită de protocol, salutind garda şi întreţinîndu-se cu cei de faţă vreme de vreo zece minute, cit a durat drumul cortegiului oficial. Numeroşi gazetari, diplomaţi, dar şi un pîlc de vizitatori şi curioşi s-au instalat de o parte şi de alta a platoului secţionat de tradiţionalul covor roşu. Coloana oficială a apărut şi, din maşina rezervată primului nostru ministru (un Mercedes, ca pe vremuri, la noi...) a coborît domnul Petre Roman. Puţin cam şifonat — la propriu şi la figurat — de interminabilul drum străbătut din emisfera sudică a continentului american, domnia sa şi-a revenit rapid sub influenţa aerului rece din capitala germană şi a primirii protocolar-amabile a impunătoarei sale gazde. Au fost intonate imnurile (corect — semn că nemţii sînt mai puşi la punct cu schimbările decît ungurii) şi in timp ce înaltele personaje (pe lîngă hèrr Kohl, absolut îndreptăţit să primească un asemenea adjectiv, domnul Roman făcea, totuşi, faţă, prin talia, sa medie) urcau cu liftul, grupul de gazetari a luat-o la goană pe scări, pînă la etajul II, unde se află „camera de fotografie“. Sub tirul flash-urilor şi al proiectoarelor camerelor de luat vederi, cei doi premieri şi-au strins zdravăn miinile privindu-se in ochi, momentul prilejuindu-i cancelarului constatarea — uşor invidioasă, poate că omologul său e foarte tinăr. Petre Roman a ţinut să nu rămână dator, citindu-l pe un om de spirit român care ar fi spus că tinereţea este „păcatul“ de care omul se leapădă cel mai repede. Apoi, cei doi împreună cu ciţiva colaboratori apropiaţi au trecut, in sala de convorbiri, pe care le-au continuat cu un dineu intim. L-am reinitilnit pe primul nostru ministru la conferinţa de presă ţinută la primul etaj al Casei Presei, la al cărei avizier numele său avea originala ortografie „Petre Roman“. Sala a fost plină, iar gazetarii, dornici să pună întrebări. Mulţi au reuşit doar ciţiva. După un învătămînt în engleză, dialogul s-a desfăşurat, prin intermediul interpretului, in germană şi romana. Deschizând conferinţa, domnul Roman a spus. ă discuţiile purtate s-au concentrat asupra următoarelor probleme: dezvoltarea procesului democratic din România început odată cu Revoluţia, reforma economică; chestiuni legale cu etnicii germani. Pot să spun cu satisfacţie, că au fost convorbiri directe şi sincere. Impresia pe care o aveam despre domnul Kohl a fost pe deplin confirmată de această întâlnire. S-a luat importanta hotărîre ca Germania să ofere din nou o mare cantitate de electricitate României, pentru a se puţea face faţă acestei ierni în care situaţia s-a agravat datorită celei mai teribile secete din ultima sută de ani. S-a stabilit, de asemenea, formarea unei echipe de experţi care să vină în România în februarie pentru a pune la punct o colaborare pe termen lung în domenii variate. Guvernul român a aprobat pe deplin punctele de vedere şi priorităţile in legătură cu etnicii germani. Dealtfel, mîine vom avea o întâlnire cu reprezentanţii lor, pentru o discuţie completă, pe teme politice şi economice. In răspunsurile la întrebările care i-au fost puse în continuare primul ministru s-a referit la colaborarea româno-germană, la disputele cu Ungaria („E important faptul că în ultima vreme declaraţiile oficiale au renunţat la revendicări teritoriale, deşi unele formulări rămin inacceptabile pentru naţiunea română), la drepturile maghiarilor din România („Cind am propus să comparăm drepturile românilor din Ungaria cu cele ale ungurilor din România, discuţiile au fost stopate“), la posibilităţile de limitare a exodului de emigranţi in România, datoria externa („Dictatura a lichidat-o, dar intr-un mod aberant, care a epuizat şi oamenii şi tehnologiile), „revoluţia“ minerilor în Capitală (ideea fixă nu numai a,„Europei libere“) şi consecinţele întreruperilor schimburilor comerciale cu fosta RDG („E o chestiune care, ne afectează grav, dar sînt sigur că realismul şi subtilitatea rezolvărilor politice care-l caracterizează pe cancelarul Kohl vor face să se găsaască o soluţie pentru ansamblul est-european“); Programul după-amiezei a mai cuprins o interesantă întrevedere cu Willy Brandt, o întîlnire la Camera de Comerţ, cu oameni de afaceri şi industriaşi, alte contacte oficiale despre care vă vom relata în următoarea noastră corespondenţă.

La Bonn este răcoare — foarte răcoare, faţă de incandescenta tropicală a primei părţi a acestui turneu combinat — dar şi multă linişte, cu toate că ne aflăm în plină campanile- electorală, de alegeri nedespărţindu-ne decît o săptămână şi ceva. Maşinăria politică nemţească merge, insa, înainte, cu pas apăsat şi cu fata îndreptată spre viitorul Europei Unite, în care noua Germanie va juca, probabil, rolul principal, într-o piesă în care România nu doreşte nici să facă figuraţie şi nici să fie simplu spectator.

Octavian ANDRONIC

Ziarul Libertatea din 29 noiembrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire

Atenție câine liberalizat!

​Caricatură de ANDO

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BAGĂM MÎNA IN FOC)

• BANCURILE ZILEI

De la o vreme, „România liberă“ face lăudabile eforturi de a ne relaxa întrucîtva. În nr. 281 din 24 noiembrie, chiar, strecoară un „banc"! Eveniment atit de surprinzător încit nu ne putem opri să multiplicăm şi la dimensiunea tirajului nostru, cu maximă fidelitate, specimenul acesta de umor:

—  Ce se dă?    

— Dode...    

Ajuns la vînzător :

— Două kilograme de dode, vă rog!

— Mai avem doar none.

— Dati-mi.  Şi după colţ, curios, deschide pachetul. Surpriză: erau...

Zoze!    

Fără alte comentarii, adăugăm că textul de mai sus a fost publicat de „România liberă" sub titlul „Gluma zilei“! 

Execrabilă zi...

Iată, însă, şi povestea de umor involuntar, apărută la 23 noiembrie sub titlul terifiant: OAMENI ÎN LANŢURI, ZGUDUITOARELE DEZVĂLUIRI ALE UNUI DEŢINUT POLITIC.

„Deţinutul politic", individul Tudor Dumitru a fost trimis, zice el, în „delegaţie“, de către o întreprindere din Buzău la Bucureşti, tocmai pe 13 iunie. Ei, şi cum se plimba el, aşa, pe la ora 19 a intrat şi prin curtea Televiziunii unde „era animaţie, se strigau lozinci“. Omul, neumblat prin Bucureşti, a crezut că aşa-i obiceiul pe-aici prin Capitală, sau că o fi o transmisie directă. Si clacă tot s-a văzut în incinta Televiziunii - a urcat şi pînă la etajul I unde — să vezi sfintă coincidenţă! — un om tocmai era bătut „zdravăn“ — precizează intervievatul. Nenorocirea face ca tocmai această scenă să fie filmată şi difuzată la „Actualităţi“, fără a i se mai cere acordul şi domnului Tudor Dumitru. Colegii din Buzău, care-l ştiau în delegaţie, pe cînd ei „munceau, nu gîndeau“. l-au recunoscut cu stupoare pe cînd agita un obiect de aparenţă contondentă („o piesă din plastic uşor !“ — precizează inocentul „prizonier politic“) asupra victimei de la primul etaj al Televiziunii. Dar — ştiţi doar cît de înşelătoare sînt aparentele — dl. Dumitru schiţa numai „un gest cu mina de apărare pentru băiatul care era întins pe jos. 

Ei, să nu mori de rîs cînd parcurgi specimenul de publicistică semnat, cu toată seriozitatea,de către autor care-l transformă pe mardeiaşul buzoian în „prizonier politic“?...

....Asta da umor!

REVEDERE Minaţi de un clocotitor dor de tară, s-au întors pe micul nostru ecran Ioana Măgură-Bernard şi Sorin Cunea. Problema este — cine rămîne la Europa Liberă?    

AMBIDEXTRU

 

​Ziarul Libertatea din 29 noiembrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire

​Ziarul Libertatea din 29 noiembrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 29 noiembrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

29 noiembrie 1940

• ÎN CONSILIUL DE MINIŞTRI, d. General Antonescu a făcut o expunere asupra vizitei Ia Berlin. Se iau măsuri de ordin administrativ • UN SCHIMB DE TELEGRAME a avut loc intre M. S. Regele României şi M. S. Regele Italiei şi împărat al Etiopiei, după aderarea României la pactul tripartit. Generalul Antonescu telegrafiază Fuehreru-lui si d.von Ribbontrop • „BERLINUL CONTINUA SA SUBLINIEZE însemnătatea adeziunii României la pactul tripartit“ • PREŞEDINTELE ROOSEVELT a avut „o conferinţă" cu miniştri de război, marinei, justiţiei si secretarul general al Comitetului apărării federale • TlRNOSIREA BISERICII STAVROPOLEOS, „monument istorie cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail si Gavril“ • ASOCIAŢIA ZIARIŞTILOR REFUGIAŢI IN RASARABIA a comemorat pe T. Mota si I. Inculet • „INTELECTUALUL SI STATUL LEGIONAR“ este conferinţa rostită la Radio de dl Ion Protopopescu, ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor • PRIMĂRIA CAPITALEI emite alte somaţii de evacuare si dărimare a locuinţelor afectate de cutremur • „CUM SÎNT INSTRUITE MAMELE BERLINEZE • D. CHURCUILL nu acceptă o eventuală pronunere pentru un armistitiu de 48 ore de sărbătorile Crăciunului • SE REPARA PALATUL POŞTEI DIN CONSTANTA • LA ARiVELE STATULUI a avut loc şedinţa Societăţii Numismatice • SE STUDIAZĂ introducerea unei zile pe săptămînă de consum de mămăligă, care constituie un aliment sănătos, hrănitor şi spornic • „CATRAN SUPERIOR vinde uzina de az din Bucureşti“ • ACADEMIA DE ŞTIINŢE DIN ROMANIA: şi-a început anul de lucru 1940—1941. După un cuvint de deschidere rostit de dr. C. Angelescu, preşedintele Academiei, îşi prezintă discursul de recepţie d. C. Poenaru-Călescu, iar dr. V. Gomoin tine discursul de răspuns • REPARTIZAREA BURSELOR pentru studenţii refugiat.  În centrul Bucureşti a fost făcută, de Uniunea naţională a sludentilor creştini români • MARE SURPRIZA LA MONTEVIDEO . Intre Uruguay si Statele Unite se duc tratative secreté • „ROMÂNIA SUB STEAG VERDE“ este titlul unui articol publicat în „Neueste Zeitung Innsbruek“, sub semnătura lui Wilhelm Muller, autorul vorbeşte pe larg, cu amănunte, „despre stările de lucruri pe care Mişcarea Legionară le-a găsit in triumful său, despre deplasarea, corupţia, inerţia, dezorganizarea şi abuzurile pe care legiunea le-a găsit în tară" • DINTR-UN DISCURS AL GENERALULUI ANTONESCU! „Istoria noastră oferă un spectacol unic: noi am păstrat intacte trăsăturile caracteristice ale rasei latine. (...) Peste noi au trecut toate valurile barbare. Nimeni nu a izbutit să ne clintească din Ioc timp de 2.000 de ani. Nimeni nu va reuşi să ne clintească nici peste un milion de ani. Ne-am aşezat aici primii şi vom pleca cei din urmă“ 

Rubrică redactată de Ion BUTNARU