Publicat: 3 August, 2019 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1994?
Libertatea din 3 august 1994

 

Unde dai şi unde crapă

EŞECUL "ŢĂRĂNISMULUI CU FAŢĂ UMANĂ"

L-am ascultat aseară pe dl Surdu, pe ANTENA 1, explicând ce e cu parlamentarii PDAR care schimbă barca şi cu loviturile sub centură pe care i le aplică PDSR-ul. "Cei care pleacă vădesc o criză de moralitate" spune sentenţios dl Surdu, pe cale de a deveni o victimă a manevrelor odiosului partid de guvernământ.

Criza de moralitate stă, permis să-mi fie a crede, în întreaga politică promovată de acest partid apărut pe eşichierul politic printr-o diversiune fesenistă, în momentul în care mult prea majoritarul partid al dlor Iliescu şi Roman a dorit să-şi confecţioneze o opoziţie confortabilă, pe care s-o opună celei "istorice". Criza de moralitate a caracterizat demersul iniţial. Înscriindu-şi în liste întreaga nomenclatură agricolă (al cărei membru de bază a fost chiar dl Surdu, secretar cu agricultura pe judeţul Iaşi când era pe-acolo şi dl Iliescu), PDAR-ul a făcut cuminte jocul FSN-ului, atât timp cât oamenii săi au putut să se înfrupte liniştiţi din beneficiile coparticipării Ia guvernare (una dintre cele mai lungi, de altfel). Eşecul său electoral din '92 s-a datorat tocmai duplicităţii preşedintelui său care, recomandând membrilor săi să voteze după cum le dictează conştiinţa, a pus un semn de întrebare faţă de loialitatea arătată celui căruia îi datora cariera politică. Mai nou, aceeaşi lipsă de fler, dublată de o ambiguitate devenită cronică, a făcut ca moţiunea de cenzură iniţiată de PDAR să fie urmată de Opoziţia care îi refuză accesul în zonă, în ciuda declaraţiilor formale, pentru că este de-a dreptul caraghios ca un partid implicat prin mare parte din oamenii săi în actul guvernării să se declare în acelaşi timp oponent. Corecţia categorică aplicată de PDSR - culmea, tot printr-un nomenclaturist agrar de marcă, dl Angelo Miculescu, socrul lui Adrian Năstase - prin "Forul Naţional al Agricultorilor", în care se vor "vărsa" majoritatea disidenţilor PDAR-işti îşi vădeşte efectele prin defecţiuni Ia vârf (dnii Neagu şi Opran) care vor anula, probabil, în cele din urmă, orice influenţă parlamentară a partidului.

Eşecul "ţărănismului cu faţă umană" este, într-adevăr expresia unei crize de moralitate, cum bine zicea aseară dl Surdu.

Octavian ANDRONIC

 


Astăzi, moment de cumpăna la Târgu-Jiu

Va reuşi ministrul industriilor să deblocheze greva şi oraşul?

Greva minerilor de la Regia Autonomă a Lignitului Tg. Jiu, ce a împlinit o săptămână, are astăzi un moment de cumpănă: participarea Ia negocieri a ministrului industriilor. Va reuşi dl Dumitru Popescu să stingă un conflict de muncă
ce s-a extins şi în alte bazine miniere şi riscă să cuprindă întreaga ramură?

Corespondenta de la Tg. Jiu a trimisului nostru special, Olimpia Gliga, publicată în pag. a 3-a, cuprinde amănunte de ultimă oră despre greva minerilor.

SENZAŢIONAL

Punctul de frontieră Otopeni s-a transformat în ciur?

40 DE CONSTRUCTORI ROMÂNI TRIMIŞI ÎN ISRAEL CU VIZE FALSE!

Pe data de 25 iulie, pe aeroportul din Tel Aviv au fost opriţi să intre în Israel 40 de români, care aveau vize false. Ei fuseseră angajaţi în România pentru a executa lucrări de construcţie la o firmă israeliană. Trimişi înapoi în ţară, muncitorii află cu stupoare de dispariţia românului care i-a angajat, Ioan Costea, şi a partenerului său israelian, Dov. Sperând ca loan Costea să apară într-o bună zi, păcăliţii îi "pichetează" casa din strada Episcop Ilarion, 23.
În zona Piaţa Muncii, în spatele unui rând de blocuri, se află strada Episcop Ilarion. Imobilul de la numărul 23, o frumoasă vilă, a fost invadat de 40 de muncitori constructori, care-l aşteaptă cu sufletul la gură pe locatar - Ioan Costea. Acesta, asigurându-i că le-a găsit de lucru în Israel, i-a trimis cu o cursă TAROM la Tel Aviv, de unde trebuiau să fie preluaţi de firma israeliană. Cum reprezentanţii acesteia n-au apărut timp de două zile, iar vameşii au sesizat nereguli în documentele care-i însoţeau pe lucrători, aceştia au fost îmbarcaţi şi trimişi în ţară. Se pare că neplăcuta situaţie a fost pricinuită de neînţelegerile survenite între loan Costea şi partenerul său israelian, Dov. Unul din protagoniştii acestei neplăcute "aventuri", domnul Virgil V., ne-a contactat la redacţie, istorisindu-ne toată tărăşenia. Printr-un prieten, Florin, el o cunoaşte în luna februarie pe soţia lui Costea, care gira în lipsa acestuia afacerile familiei. Costea se ocupa de mai mult timp de intermedierea contractelor de muncă între firme din Israel şi echipe de muncitori români. Virgil se înscrie pe lista celor care trebuiau să plece în prima serie.

Deşi nimeni nu le-a arătat muncitorilor contractele, totuşi li s-a spus că vizele nu vor constitui nici o problemă, familia Costea având relaţii sus-puse.

O dovadă a eficientei acestor relaţii: unul dintre muncitori nu avea paşaport. Un telefon dat de doamna Costea şi apare un sergent major, însoţit de două persoane: în câteva zile, problema era rezolvată.

Deşi apropiata plecare era mai mereu trâmbiţată, o parte din constructori au început să cârtească. Trecuse luna martie, apoi aprilie şi mai, dar promisiunile nu se materializau. În plus, depuseseră drept garanţie economiile lor, sume cuprinse între 800 şi 1000 dolari.

Constructorii primesc în sfârşit vestea cea mare: plecarea a fost stabilită pentru 25 iulie. Prezenţi cu toţii la domiciliul intermediarului Costea, ei sunt luaţi cu un autobuz şi duşi la Aeroportul Otopeni. Vizele păreau în regulă, biletele la fel. O mică problemă însă: 10 pasageri nu erau trecuţi pe lista ce însoţea paşaportul colectiv.

Aici întră în scenă un anume colonel Dobrescu, posesorul unui Mercedes de culoare închisă (neagră sau maron), cu numărul AR- 01- KXV. Colonelul făcea parte din alaiul care îi conducea pe angajaţii fără contract, dar plini de speranţe, spre Israel. Graţie relaţiilor colonelului, echipa urcă în avion, îndreptându-se spre Tel Aviv.

Ce-i aştepta acolo pe mult prea încrezătorii români, veţi afla în numărul de mâine al ziarului nostru.

Alexandra SĂRARU


Refren estival:

​AFARĂ-I CANICULĂ, PARTIDELE DAU ÎN FOC!