Publicat: 3 Noiembrie, 2018 - 00:00
Care erau subiectele zilei în urmă cu un sfert de secol, în 1993?

DE LA O ZI LA ALTA

La miezul nopţii

CONFESIUNILE UNUI OM NORMAL

Cui produce insomnii "directorul SRI?"

Mutându-se câmpul de acţiune de pe programul 2 pe programul 1, Mihai Tatulici şi-a ales pentru emisiunea de aseară un subiect controversat: directorul Serviciului Român de Informaţii, profesorul Virgil Măgureanu. Proaspăt reconfirmat în funcţie în cel mai legal mod cu putinţă, creatorul instituţiei cu care aproape că a fost identificat pe parcursul celor mai bine de trei ani de când o conduce, a arătat publicului insomniac o altă faţă decât cea pe care i-o compuseseră amatorii de senzaţional: figura unui om calm, calculat, sigur pe sine şi manifestând chiar o detaşare ironică faţă de aserţiunile interlocutorului. Cu siguranţă că nu aceasta a fost starea de spirit şi umoarea celui care pe tot acest parcurs a fost nevoit să sară sau să ocolească obstacolele de genul Berevoieştiului, al mineriadei din septembrie, sau al bătăii de Ia Parlament a gărzilor lui Vadim. Obligat să preia în beneficiul unei instituţii nou create, resentimentele legate de cea veche, odată cu disponibilitatea extremă a celor care au tremurat de frica securităţii, de a se răzbuna înjurând şi acuzând SRI-ul - de altfel, foarte de înţeles ca sindrom social post-totalitar dl Măgureanu a trăit experienţa unui soi de Meşter Manole al informaţiilor, obsedat de fatalismul fragilităţii construcţiei în care, de voie sau de nevoie, se folosea curent material recuperat. A mai trăit şi experienţa fascinantă a celui care ştie despre mulţi alţii ceea ce aceştia nu ştiu că se ştie despre ei, având privilegiul de a
le anticipa reacţiile sau de a le desluşi tocmai acolo unde păreau mai de nedesluşit. Una peste alta, a fost în situaţia de a inspira resentimente nu atât datorită posibilităţilor de replică materială, cât pentru sentimentul incomod pe care-l generează atu-ul cunoştinţei de cauză...
Ce-a comunicat aseară dl Măgureanu telespectatorului? Cu siguranţă, nimic mai mult decât a dorit să comunice. Adică: • Ne-ar plăcea să nu fim o obsesie • Mi s-a părut că unii încearcă să-şi facă uitat propriul trecut arătându-i cu degetul pe alţii • Dacă e vorba de mister, acesta nu-mi aparţine • Modul în care am fost mediatizat ducea la o imagine anormală despre mine • Tranziţia e un proces care nu rămâne fără urmări în ceea ce priveşte propria noastră imagine • Nu este nimic morbid sau ocult în biografia mea • În procesul de Ia Târgovişte am fost un simplu martor • Prietenii mi-au dat temperatura sufletească necesară • Preşedintele m-a onorat, anterior Iui ’89, cu prietenia sa. Am avut atitudini comune antitotalitare • O listă cu terorişti - mică - se va da publicităţii • Nu teroriştii au determinat evenimentele. Ei le-au dat doar o turnură sângeroasă • O societate care nu are un sistem de protecţie informativă nu poate spera să fie democratică • Am viaţa obişnuită a unui funcţionar de stat • Nevasta crede că ar trebui să fiu mai ofensiv • Pentru mine n-a venit încă vremea memoriilor...

ŞI O CONCLUZIE NEROSTITĂ: "LE SRI C’EST MOI!"

Ieri la Casa Albă:
Saxofonul lui Clinton a scos un DA major